FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI care situațiilor similare, dar mai compromițătoare, Comisia Pre-vetting le-a dat aprecieri mai blânde decât situațiilor mai lejere și/sau neprobate. Comisia Pre-vetting a abuzat de folosirea mijloacelor speci­ale de investigații și a făcut uz de serviciile secrete, contrar standardelor Consiliului Europei în domeniul asigurării proceselor de integritate în justiție. Comisia Pre-vetting a sfidat autoritatea lucrului judecat și interpretările Curții Constituționale(CC), care au somat-o să se conformeze aprecierilor date de instanța supremă în cadrul examinării contestațiilor candidaților. De cealaltă parte, candidații și rudele lor au fost supuși unor presiuni imense, fiind uneori umiliți în public și obli­gați să-și apere integritatea în fața unor acuzații nefondate ce le-au fost înaintate de către Comisie. Interferențele politice nedisimulate au afectat evaluarea, subminând independența justiției. Deși scopul inițial a fost sporirea transparenței în numirile în organele de autoadmi­nistrare judiciare și în cadrul procuraturii, metoda utilizată a dus la creșterea suspiciunilor și incoerență, sporind șansele pentru manipulații și speculații politice. Contestarea la Curtea Supremă de Justiție. Procesul de contestare a deciziilor Comisiei Pre-vetting a fost marcat de o serie de provocări legale și politice, inclusiv schimbări le­gislative în timpul procedurilor, demisii masive ale judecă­torilor și presiuni externe asupra sistemului judiciar. Acești factori au compromis eficiența, viteza și transparența exa­minării contestațiilor. Într-un final, CSJ a invalidat aproape toate soluțiile Comisiei Pre-vetting, transmițându-le înapoi Comisiei spre reevaluare. Deciziile CSJ împotriva soluțiilor Comisiei Pre-vetting, care au fost criticate de principalii demnitari de stat, au condus la o intensificare a intervenți­ilor politice în procesul de pre-vetting. Au urmat repercusiuni sub formă de proceduri disciplinare pentru magistrații CSJ care au anulat deciziile Comisiei Pre­vetting, administrate de către CSM-ul creat în urma pre-ve­ttingului, legitimitatea mandatelor cărora depinde direct de nepromovarea pre-vettingului de niciun alt candidat, ca rezultat al contestării soluțiilor Comisiei Pre-vetting. Implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția a Legii 26/2022 cu privire la pre-vetting. Legea 26/2022 adoptată de Parlament nu a ținut cont de recomandările importante ale Comisiei de la Veneția, existând un șir de di­vergențe între prevederile legii și standardele internaționa­le la care se referă Opinia comună a Comisiei de la Veneția și Directoratul general al drepturilor omului și statului de drept(DGI) al Consiliului Europei nr. 1069/2021, CDL­AD(2021)046 pe marginea„Proiectului Legii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”(Opi­nia nr.1069/2021). Studiul descrie cele mai importante contradicții dintre Legea 26/2022 și recomandările Comisiei de la Veneția: 1) promovarea reformei de evaluare extraordinară a judecă­torilor și procurorilor în lipsa unui consens larg cu opoziția parlamentară și extraparlamentară; 2) neaducerea de către autorități a probelor de existență a unei situații suficient de grave în sistemul judiciar, care să necesite înființarea unui mecanism de evaluare extraordinară. Spre deosebire de autoritățile Albaniei care au prezentat probe Comisiei de la Veneția, în cazul autorităților Republicii Moldova, au fost aduse argumente exclusiv politice privind necesitatea de creștere a încrederii și buna-funcționare a justiției; 3) componența Comisiei Pre-vetting nu a întrunit standardele internaționale minime cerute de Comisia de la Veneția, și anume ca din ea să facă parte preponderent membri ju­decători; 4) criteriile de integritate au rămas extinse și vag definite în Legea 26/2022, iar aplicarea lor a fost suscepti­bilă de interpretări discreționare și abuzive, făcând loc unei vaste practici neuniforme și aplicării dublelor standarde de către Comisia Pre-vetting; 5) procesul de adoptare a deciziilor în cadrul Comisiei Pre-vetting nu a fost adaptat; 6) procesul de pre-vetting și mecanismul de contestare a deciziilor Comisiei Pre-vetting nu a asigurat transparență și acces echitabil la justiție. Falsa inspirație pentru reforma justiției din Moldova: vettingul albanez al judecătorilor și procurorilor. Studiul descrie sistemul de evaluare extraordinară pus în aplicare în Albania, pentru a-l putea compara cu mecanis­mul de pre-vetting implementat în Republica Moldova. Concluzia evidentă este că Republica Moldova nu a aplicat modelul Albaniei. Doar conceptul inițial prezentat de către Ministerul justiției în toamna anului 2021 era inspirat din sistemul albanez, însă atât conceptul inițial, cât și modelul Albaniei, au fost abandonate la adoptarea Legii 26/2022. În aceste circumstanțe, specularea de către autorități a faptului că Republica Moldova a preluat modelul Albaniei a fost, mai degrabă, un pretext fals pentru a justifica soluțiile reformei justiției din Republica Moldo va. În Albania, procesul de vetting a inclus garanții suplimen­tare pentru protejarea drepturilor judecătorilor și procuro­rilor evaluați, iar Comisia de la Veneția, precum și CtEDO au subliniat importanța respectării drepturilor fundamentale ale acestora. Aceleași măsuri și recomandări ale Comisiei de la Veneția nu au fost implementate în Republica Moldova, ceea ce a condus la scăderea credibilității reformei. În cazul Republicii Moldova au lipsit următoarele caracteristici im­portante ale sistemului albanez: 1) planificarea reformei în baza unei evaluări ample a problemelor din domeniul justi­ției; 2) consensul parlamentar larg la adoptarea legii despre evaluarea extraordinară; 3) modificarea Constituției pentru reglementarea vettingului, a garanțiilor în cadrul evaluării extraordinare și asigurarea nerepetării acestei evaluări; 4) asigurarea criteriilor riguroase de integritate ale membrilor organelor de efectuare a evaluării; 5) garantarea respectă­rii suveranității statului, prin neadmiterea cetățenilor străini în cadrul procesului de evaluare; 6) implicarea cetățenilor străini doar în cadrul organelor de monitorizare a comisiei responsabile de evaluarea extraordinară; 7) crearea orga­10