FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI 22 de ani în urmă, când eu aveam vârsta de doar 12 ani. Or, eu am devenit judecător doar peste 17 ani, în anul 2017, la vârsta de 29 de ani. Deși Comi­sia nu este în drept să acumuleze informații despre veniturile și proprietă­țile mele și ale rudelor mele depășind termenul de 15 ani, adică înainte de anul 2007, din conținutul întrebării rezultă cu certitudine că Comisia a în­călcat prevederile legale în baza căreia a fost constituită, acumulând infor­mații despre părinții mei, cu mult peste termenul permis de lege.[…] b. Comisia asumă greșit și ilogic faptul că veniturile obținute de părinții mei timp de 14 ani, în perioada anilor 2007-2021, nu puteau fi suficiente pentru a achiziționa terenuri cu destinație agricolă timp de 22 ani, în peri­oada anilor 2000-2022, solicitându-mi documente confirmative ale veni­turilor părinților pentru anii 2000-2022, pe care nu le dețin și în privința că­rora nici nu poate avea așteptarea legală să le fi deținut/solicitat/păstrat din copilărie, când aveam 12 ani sau chiar și mai devreme.[…] chiar dacă am face abstracție de termenul de 1 zi și 2 ore lucrătoare puse la dispoziție de către Comisie, nici nu sunt în drept să solicit prezentarea acestor docu­mente de la organele competente, iar părinții mei nu păstrează acte con­firmative pentru perioade atât de îndelungate. Totodată,[...] Comisia dispune de împuternicirile necesare pentru solicita­rea copiei tuturor actelor aferente tranzacțiilor din perioada anilor 2007­2022[...], poate identifica valoarea acestor tranzacții și le poate compara cu veniturile părinților mei din aceeași perioadă. Cert este faptul că Comi­sia nu poate conchide insuficiența mijloacelor financiare obținute de pă­rinții mei pentru o perioadă mai scurtă decât cea la care raportează efec­tuarea cheltuielilor de achiziționare a acestor bunuri, precum și nu le poate atribui încălcărilor de ordin etic sau financiar admise de mine în ulti­mii 5 ani în calitate de judecător, ceea ce constituie mai puțin de ¼ din pe­rioada la care se raportează Comisia. 70 4.6 Lipsirea de conținut a dreptului la apărare a candidaților Procedura de pre-vetting presupune o evaluare în cadrul căreia se verifică integritatea etică și financiară a candidați­lor. În acest sens, Comisia Pre-vetting adresează candidaților dubiile pe care le consideră serioase cu privire la integritatea lor, iar aceștia sunt obligați să le înlăture pentru a promova evaluarea. Fiindu-le prezentate învinuiri, candidații trebuie să dispună de o posibilitate rezonabilă pentru a se apăra, în conformitate cu dreptul lor constituțional. 71 Condițiile Legii 26/2022 cu privire la pre-vetting lipsesc drep­tul la apărare a candidaților de orice conținut și semnificație. Dreptul de apărare al candidaților care doresc să-și susțină integritatea etică și financiară nu poate fi realizat atunci când Legea și Comisia Pre-vetting impun următoarele sarcini candidaților: − răspunderea colectivă a candidaților împreună cu un cerc larg de persoane, considerate prin lege ca fiind-le „apropiate”: soțul/ soția, copilul, concubinul/ concubi­na, persoana aflată la întreținere, persoana înrudită prin sânge sau prin adopție – părintele, fratele/ sora, bunicul / bunica, nepotul/ nepoata, unchiul/ mătușa, precum și persoana înrudită prin afinitate – cumnatul/ cumnata, socrul /soacra, ginerele/ nora; − răspunderea candidatului pentru acțiunile proprii și cele ale persoanelor, considerate ca fiindu-i„apropiate” pentru ultimii 15 ani; − impunerea retroactivă a obligațiilor inexistente în legislație, cum ar fi: obligația candidatului și a tuturor persoanelor considerate ca fiindu-i„apropiate”de păstrare a înscrisurilor care să le justifice veniturile, cheltuielile și averile din ultimii 15 ani, obligația încheierii tuturor tranzacțiilor în scris, chiar și atunci când acest lucru nu este cerut prin lege, inclusiv obligații pentru candidați de la vârsta când erau copii și aveau o capacitate de exercițiu limitată(adică, nu-și puteau asuma și executa obligații civile); − obligarea candidaților să prezinte informațiile financiare și patrimoniale despre sine și persoanele considerate ca fiindu-le„apropiate” pentru ultimii 15 ani în termene de aproximativ 3 zile lucrătoare, deși termenele generale de interpelare a informației de la autorități sunt de 5-7 ori mai mari decât termenul acordat de Comisia Pre-vetting(15-20 de zile lucrătoare); − obligarea candidaților să prezinte probe inaccesibile, cum ar fi informațiile financiare și patrimoniale referitoare la alte persoane(cele considerate ca fiindu-le„apropiate”) din ultimii 15 ani, deși candidații nu sunt în drept să interpe­leze asemenea informații, iar disponibilitatea persoanelor respective poate fi diferită fără a avea vreo legătură cu integritatea candidaților(inclusiv situații de imposibilitate obiectivă, neimputabilă candidaților); − înlocuirea prezumției constituționale de nevinovăție a can­didatului cu prezumția vinovăției lui; − anularea valorii prestabilite a puterii lucrului decis de auto­ritățile publice competente și a valorii prestabilite a puterii lucrului judecat; − marja discreționară largă a Comisiei Pre-vetting pentru tratarea diferită a candidaților evaluați; − ineficiența și inutilitatea procedurilor de contestare a deci­ziilor Comisiei Pre-vetting. Legea 26/2022 prevede dreptul candidaților de a fi asistați de avocați sau de avocați-stagiari, 72 însă interpretarea acestei norme de către Comisia Pre-vetting reduce rolul avocatului la limita inutilității. În cadrul audierilor, Comisia Pre-vetting a explicat că dreptul de a fi asistat de un avocat nu permite acestuia să reprezinte candidatul, ci doar posibilitatea de a fi prezent alături de el. Totodată, pentru a consulta avocatul în timpul audierii, candidatul trebuie să ceară permisiunea Comisiei, care poate face o întrerupere scurtă, pentru a le permite să comunice. 70 Din răspunsurile transmise Comisiei Pre-vetting oferite de către unul din candidații evaluați. 71 Art.26 din Constituția Republicii Moldova. 72 Legea 26/2022, art.12 alin.(4) lit.b). 32