București ȘTEFAN GUGA| INDUSTRIA AUTO, ÎNCOTRO? TENDINŢE GLOBALE, PERSPECTIVE PERIFERICE măsură dependente de activităţile de cercetare-dezvoltare și de deciziile strategice luate la nivel de grup, în afara ţărilor unde are loc producţia propriu-zisă de autoturisme. De altfel, controlul străin asupra industriilor auto din ECE este practic total: peste 90% din cifra de afaceri ale acestor industrii este realizată de întreprinderi cu capital majoritar străin, mult peste media economiei concurenţiale, controlată în proporţie de aproximativ 50% de capitalul străin(figura 12). % din total Sursa datelor: Eurostat Figura 12. Cifra de afaceri realizată de întreprinderile cu capital majoritar străin din totalul industriei auto și al economiei concurenţiale în Europa, 2015 100% 91% 90% 80% 70% 60% 50% 47% 40% 30% 20% 10% 0% EU SK HU CZ RO ES PL PT BE SI FR IT DE Industria auto Total economie concurențială Diferenţa faţă de ţările din occident este imensă(doar 14% din cifra de afaceri din industria auto germană revenea în 2015 întreprinderilor cu capital majoritar străin), deși industria auto din sudul UE este de asemenea controlată de capitalul străin. Cu 91% din cifra de afaceri auto realizată de filialele locale ale companiilor multinaţionale, România nu face excepţie de la această regulă, chiar dacă situaţia la mijlocul anilor 2000 era destul de diferită(figura 13). ¹² Dezvoltarea dependentă a industriei auto din România a avut așadar loc mai ales în ultimul deceniu, și nu în anii 2000 cum s-a întâmplat cu celelalte economii de piaţă dependente din regiune. 12. Slovenia este singura ţară din regiune în care controlul străin asupra industriei auto este mai puţin dominant. De altfel, spre deosebire de ţările Visegrád și de România, aceasta nu a urmat modelul economiilor de piaţă dependente. Privită în context european, industria auto din România se încadrează în tendinţele dominante pe continent în ultimul deceniu și jumătate: cererea de mașini noi a fost structural afectată de criză și măsurile de austeritate care au urmat, piaţa din România fiind în prezent una minoră la nivel european; România a beneficiat însă din plin de polarizarea pieţei europene, în special de atractivitatea în creștere a mașinilor ieftine și a SUV-urilor, producţia din România depășind în prezent cu mult piaţa internă; la fel ca în toată Europa Centrală și de Est, în România creșterea mult mai rapidă a producţiei faţă de piaţa internă a antrenat o dinamică pozitivă a balanţei comerciale pentru autoturisme, chiar dacă preţurile relativ mici la export ale mașinilor produse în România fac ca performanţa comercială 14