Asocia ț ia pentru Poli c ă Extern ă, împreun ă cu Friedrich-Ebert-S ung, v ă propune un Newsle er pe subiecte de poli c ă extern ă ș i integrare european ă a Republicii Moldova. Newsle er-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de poli c ă extern ă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR DECEMBRIE 2019 NR.12 166 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă Newsle er-ul este realizat de Sorina Ș tefâr ță, redactor-coordonator TEMELE EDI Ț IEI: 1. Angela Gr ă mad ă, directoare Experts for Security and Global A ﬀ airs Associa on, Bucure ș:„Trebuie s ă privim Republica Moldova într-un context regional mult mai mare” 2. Editorial de Andrei Popov:„Trei Guverne- trei poli ci externe sau un al el de bilan ț al anului” 3. Dirk Wiese, membru al Bundestagului, coordonator al Guvernului Federal German pentru cooperarea inter-societal ă cu Rusia, Asia Central ă ș i statele Parteneriatului Es c:„Reformele se fac pentru cet ăț eni- drept urmare, este logic s ă ascul ț i ceea ce au de spus ace ș oameni” 4. Opinia expertului. Dionis Cenu șă:„Trauma perspec vei europene, vecin ă tatea UE ș i ecourile cazului moldovenesc” Importante, pe scurt Consiliul UE a încheiat, în decembrie curent, formalit ăț ile de aprobare a acordului încheiat la 11 iulie a.c. cu Guvernul de la Chi ș in ă u, prin care se extinde gradul de liberalizare a comer ț ului cu produse agricole în cadrul ZLSAC. Republicii Moldova i se ofer ă cote tarifare suplimentare f ă r ă taxe vamale la exportul strugurilor de mas ă(dublu fa ță de cantitatea curent ă) ș i prune(plus 50%), precum ș i o nou ă cot ă f ă r ă taxe vamale pentru cire ș e(1500 de tone). Vor cre ș te ș i oportunit ăț ile de export ale produc ă torilor din UE, prin acces suplimentar f ă r ă taxe vamale pe pia ț a noastr ă. De asemenea, se prevede ridicarea pragurilor ce declan ș eaz ă mecanismul antieludare pentru grâu, orz, porumb, zah ă r ș i cereale prelucrate(mecanismul admite posibilitatea de a reintroduce taxa vamal ă atunci când importurile de anumite produse agricole ș i produse agricole prelucrate dep ăș esc un anumit prag). Acordul se înscrie în angajamentul UE fa ță de cet ăț enii ș i întreprinderile din ț ara noastr ă, iar modific ă rile rezult ă ș i din evaluarea celui de-al treilea an al Acordului de Asociere UERepublica Moldova, ș i sunt un r ă spuns la eforturile Guvernului Sandu de a dezvolta ZLSAC, se men ț ioneaz ă în comunicatul emis de Bruxelles. Pentru a intra în vigoare, acordul urmeaz ă a fi aprobat de Comitetul de asociere Republica Moldova-UE în domeniul comer ț ului. Aspectele cooper ă rii bilaterale pe dimensiunile politic ă ș i economic ă, intensificarea interac ț iunii eficiente a poli ț iei la nivel transfrontalier, precum ș i evolu ț iile regionale ș i globale au fost abordate în cadrul vizitei de lucru pe care Ministrul Afacerilor Externe ș i Integr ă rii Europene, Aureliu Ciocoi, a întreprins-o la Berlin în zilele de 16-17 decembrie. Ș eful diploma ț iei moldovene ș ti a avut întrevederi cu reprezentan ț i ai Ministerului Federal de Externe, ai Cancelariei Federale, ai Biroului Pre ș edintelui federal, cu membri ai Bundestagului ș i ai diverse partide. Principalele subiecte discutate cu interlocutorii germani s-au referit la situa ț ia politic ă din Republica Moldova, problemele ș i provoc ă rile securit ăț ii regionale, rela ț iile politice ș i social-economice moldogermane, implementarea Acordului de Asociere, cooperarea moldo-comunitare, posibilitatea cre ș terii schimbului comercial bilateral. Ministrul a mul ț umit p ă r ț ii germane pentru sprijinul politic ș i economic oferit ță rii noastre ș i a men ț ionat necesitatea extinderii acestuia. Priorit ăț ile Planului de Ac ț iuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 a constituit subiectulcheie al întâlnirii pe care, la 17 decembrie, Prim-ministrul Ion Chicu a avut-o cu ambasadorii acredita ț i la Chi ș in ă u. Ș eful Executivului a men ț ionat ca priorit ăț i reforma justi ț iei, investi ț iile publice în infrastructur ă, modernizarea economiei, cre ș terea bun ă st ă rii oamenilor.„Guvernul va ac ț iona în mod transparent. Implementarea Acordului de Asociere este prioritar ă ș i vom p ă stra un dialog deschis cu to ț i partenerii”, a spus Ion Chicu. El le-a mul ț umit reprezentan ț ilor corpului diplomatic pentru sprijinul constant oferit Republicii Moldova ș i a subliniat c ă, de fapt, asisten ț a este acordat ă cet ăț enilor ță rii, nu Guvernelor. Priorit ăț ile în domeniul integr ă rii europene, implicit determinarea actualului Executiv de a continua ș i a impulsiona parcursul european al Republicii Moldova, au fost abordate ș i la ș edin ț a Comisiei Guvernamentale pentru Integrare European ă, convocat ă de Prim-ministrul Ion Chicu pe finalul acestui an. Moldova 2019: o tragicomedie cu final... incert Sorina Ș tefâr ță Acest ul m text din 2019 s-a întâmplat s ă-l scriu dup ă un spectacol. Fusesem la„Iubirea la pro ș”- o comedie savuroas ă, jucat ă de mai mul ț i ani cu sala plin ă la Teatrul Na ț ional „Eugene Ionesco”. Ș i cum un spectacol bun mereu inspir ă, m-am prins ș i eu c ă împart anul ce se scurge în acte. Câte au fost acestea? Cine au fost su ﬂ eurii ș i cine- adev ă ra ț ii actori? Ș i ce se întâmpl ă când cade cor na?.. Am pornit, în ianuariefebruarie, cu o realitate poli co-electoral ă ce s-a Foto: Moldova.org soldat cu un Parlament la fel de fragmentat ca ș i întreaga ț ar ă, cu deputa ț i coborâ ț i din Raportul Kroll direct în sala de ș edin ț e, ș i cu un profund sen ment de fatalitate. A urmat un pingpong de declara ț ii-acuza ț iinegocieri ș i etc. Dup ă care ne-am pomenit într-un început de iunie marcat Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

2 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă de proteste„pro” ș i proteste„contra”; cu o s ă pt ă mân ă în care am avut dou ă Guverne ș i multe altele câte„dou ă”; cu ni ș te bie ț i curcani arunca ț i peste gardul ins tu ț iei preziden ț iale de ni ș te al ț i bie ț i curcani; ș i cu fuga ru ș inoas ă, dar s ă n ă toas ă a celui care p ă rea s ă- ș i ﬁ pus pe veci în buzunar ț ara- iar împreun ă cu el a ș ters pu na înc ă o duzin ă de guzgani... Ast ă zi, înc ă nu este clar dac ă am ie ș it cu adev ă rat din celebrul buzunar sau dac ă nu cumva- ș i mai r ă u- am aterizat în altul, la fel de întunecat ș i puturos. Dar cele cinci luni ale Guvernului Maia Sandu- un adev ă rat antract de 15 minute într-o Republica Moldova angajat ă întrun spectacol al absurdului- au ar ă tat c ă libertatea ș i demnitatea nu sunt chiar atât de imposibile, dac ă exist ă fermitate. Doar c ă, te întrebi privind în jur, cine mai are nevoie, ast ă zi, de fermitate? Ș i de libertate m ă îndoiesc, uneori, c ă mai avem nevoie, la cât de rapid ne resemn ă m. Ș i a ș a se face c ă intr ă m în noul act/an cu un nou Guvern, înves t cu o vitez ă de invidiat pentru o clas ă poli c ă ce poate negocia cu lunile ni ș te ﬂ eacuri; cu noi riscuri de izolare interna ț ional ă datorate noii guvern ă ri deschis pro-ruse; cu noi proiecte apocalip ce- compara v cu viitoarele aeroporturi, Arena Chi ș in ă u ne va p ă rea un mic copil, inclusiv din perspec va costurilor; ș i cu noi fabula ț ii ale unui pre ș edinte dispus s ă fac ă orice doar pentru a ajunge din nou pre ș edinte. Ș i va ajunge, c ă nu e mare treab ă într-o ț ar ă în care toat ă lumea st ă la televizor, iar tu ai înlocuit un holding media cu altul. Iar unde nu po ț i, îi dai cu vi ș inata... Doar c ă, în orice spectacol bun, exist ă ș i un deznod ă mânt pe potriv ă.„Iubirea la pro ș”, de la care am ș i pornit s ă scriu acest text, nu face excep ț ie ș i, spre ﬁ nal, prost r ă mâne cel care se credea super-de ș tept. C ă ci, se ș e, râde bine cel care râde la urm ă... Spectacolul nostru, deocamdat ă, e o tragicomedie, iar ﬁ nalul înc ă este unul incert- fapt con ﬁ rmat ș i de protagoni ș i ș i autorii ul mei, din anul 2019, edi ț ii a Bule nului informa v. Dar se va întâmpla ș i el, odat ă ș i dat ă. Pân ă atunci, la mul ț i ani tuturor! Ci ț i-ne ș i... merge ț i la teatru! Iunie 2019. Curcani în ograda Pre ș edin ț iei, o imagine-simbol a anului Trebuie să privim Republica Moldova într-un context regional mult mai mare Nu prea mai credem în coincidențe în regiune, mai ales când este vorba de Rusia Drag ă Angela, mai este Republica Moldova important ă- ca studiu de caz poli c, dar ș i ca zon ă geogra ﬁ c ă? Ori e un simplu tribut pe ﬁ nal de an acest policy paper? Angela Grămadă, directoare Experts for Security and Global Affairs Association, București P entru discu ț ia ce urmeaz ă, Angela Gr ă mad ă a trebuit s ă fac ă o pauz ă din lucrul asupra unui policy-paper pe care, în aceste ultime zile ale lui 2019, ș i-a propus s ă îl dedice Republicii Moldova ș i evenimentelor ce ne-au marcat ț ara în anul care st ă s ă se încheie. Un document care, din spusele interlocutoarei noastre, ar urma s ă dea tonul pentru anul viitor la ESGA, think tank-ul pe care l-a creat în 2014, la Bucure ș, ș i asta pentru c ă în 2019 s-au concentrat preponderent pe Ucraina. Iat ă c ă în 2020 aten ț ia acestei pla orme care aduce împreun ă exper ț i, reprezentan ț i ai mediului academic ș i ai societ ăț ii civile din România, din spa ț iul euro-atlan c, din Orientul Mijlociu ș i fostul areal sovie c se va îndrepta ș i spre Republica Moldova. Se va întâmpla nu doar pentru c ă ini ț iatoarea lui, care este magistru ș i doctor în Rela ț ii Interna ț ionale, ambele luate la SNSPA/ Ș coala Na ț ional ă de Studii Politice ș i Administrative din Bucure ș, se trage de pe malul stâng al Prutului, ci ș i pentru c ă, zice ea, Chi ș in ă ul înc ă r ă mâne în c ă r ț i... C ă e de bine acest lucru, c ă e de r ă u, o va ar ă ta( ș i) anul care vine. Deocamdat ă, s ă vedem cum a fost anul poli c 2019. Documentul la care lucrez este, înainte de toate, provocarea mea personal ă. Mi-am propus s ă evaluez cum a fost anul 2019 pentru Republica Moldova, s ă am o imagine cât mai clar ă ș i mai obiec v ă a evenimentelor- un lucru necesar inclusiv pentru c ă ne dorim ca anul care vine, la ESGA, s ă fie dedicat Republicii Moldova. A ș a s-a întâmplat c ă, în 2019, ne-am concentrat toate eforturile pe Ucraina ș i am realizat c ă, în acest peisaj regional, noi acord ă m prea pu ț in ă aten ț ie lucrurilor aparent mici, dar care au un impact destul de mare inclusiv asupra Ucrainei. Ș i Kievul este mult mai atent ș i sensibil decât Chi ș in ă ul sau Bucure ș tiul la tot ce se întâmpl ă în regiune. Cum ș i de ce? Ei î ș i dau mult mai bine seam ă c ă anumite procese care se întâmpl ă la Chi ș in ă u, la Tiraspol sau la Comrat pot avea un impact destul de mare asupra modului în care se impun anumite for ț e ș i î ș i promoveaz ă interesele. De aici, ș i în ț elegerea c ă trebuie s ă privim Republica Moldova într-un context regional mai mare, mult mai extins decât Marea Neagr ă, de exemplu. Din p ă cate, la Bucure ș, mult ă lume este convins ă c ă ș tie totul despre Republica Moldova ș i c ă nu mai este nevoie de explica ț ii. De facto, îns ă, avem doar câ ț iva anali ș cunosc ă tori au subiectului, Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

3 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă iar viziunea lor asupra realit ăț ii este limitat ă la câ ț iva exper ț i sau la reprezentan ț ii unor forma ț iuni poli ce de la Chi ș in ă u, cu care discut ă. În paralel, acelea ș i ﬁ liere poli ce sunt folosite pentru comunicarea dintre anumi ț i oameni de afaceri de la Bucure ș ș i de la Chi ș in ă u, ș i tot în func ț ie de ele sunt promovate inves ț ii, ini ț ia ve sociale ș i de infrastructur ă cu Republica Moldova- doar într-o anumit ă limit ă, cât le permite par dul sau cât le dicteaz ă interesul. Pentru mine, bun ă oar ă, a fost de mirare s ă v ă d c ă noul primar socialist al Chi ș in ă ului a fost primit la Bucure ș, chiar dac ă ace ș reprezentan ț i ai prim ă riilor de sector erau exponen ț i ai unor for ț e poli ce, în special, ai PSD. Pentru noi tot de mirare a fost s ă-l vedem pe Ion Ceban la Bucure ș, tradi ț ional considerându-se c ă sociali ș i neag ă orice este legat de România ș i românesc. Iat ă îns ă interesele lor patrimoniale spun altceva... Cert este c ă eu nici pân ă azi nu în ț eleg cum a avut loc acest transfer de sus ț inere discursiv ă de la PDM la PSRM aici la Bucure ș, în condi ț iile în care, prin declara ț iile din iunie 2019, MAE, Pre ș edintele Iohannis, o ﬁ cialii români de la Bruxelles ș i-au ar ă tat îngrijorarea fa ță de„ne ﬁ rescul” alian ț ei PSRM-ACUM, respec v au pus condi ț ionalit ăț i. La Chi ș in ă u acest lucru a trecut neobservat - pentru ei era important ca Bucure ș ul s ă recunoasc ă noua Putere ș i nimeni nu s-a uitat pe primele paragrafe. Or, acestea se refereau la lucruri grave, precum securitatea regional ă, amenin ță rile ș i provoc ă rile pentru Ucraina ș i modul în care Rusia încearc ă s ă intervin ă în deciziile politice ale Chi ș in ă ului- cu backup de la UE, desigur. C ă ci este evident c ă acea alian ță a fost sus ț inut ă ș i de c ă tre europeni. Ș i nu prea mai credem în coinciden ț e în regiune, mai ales când este vorba de Rusia. Miza principală nu sunt alegerile prezidențiale Cum ș i unde încheie Republica Moldova anul- mai la Est, mai la Vest?.. Nu s-a mutat din punct de vedere geogra ﬁ c, dar poli c ș i spiritual chiar, unde ne a ﬂ ă m? Este important s ă facem deosebire dintre lucrurile bune ș i cele mai pu ț in bune prin care a trecut ț ara în acest an, ș i s ă tragem înv ăță minte. Din perspec va exerci ț iului democra c, în 2019 Republica Moldova a f ă cut un pas înainte: schimbarea de putere s-a petrecut în limita unor parametri democra ci ș i nu s-a recurs la for ță; ș i partidele, ș i autorit ăț ile încearc ă s ă ț in ă cont de anumite recomand ă ri din afar ă; am trecut prin dou ă exerci ț ii electorale pe care ș i observatorii na ț ionali, ș i cei interna ț ionali le-au cali ﬁ cat, per general, drept libere ș i corecte. De asemenea, remarc ă m îmbun ă t ăț irea imaginii Republicii Moldova pe exterior ș i aici este strict cu referin ță la Guvernul de cinci luni al Maiei Sandu; încercarea de a reformata anumite ins tu ț ii publice ș i deconspirarea unor scheme ilegale, printr-o deschidere mult mai mare c ă tre pres ă. Am avut mai mult jurnalism independent ș i mai multe inves ga ț ii, mai mule date cu privire la caracterul corupt al ac ț iunilor unor deciden ț i din domeniul public. Pozi v este ș i faptul c ă s-au întors acas ă mai mul ț i oameni cu experien ță, care au încercat s ă contribuie la dezvoltarea unor domenii, iar societatea civil ă- ceea ce a r ă mas din ea, dup ă ce o bun ă parte a fost cooptat ă în sectorul guvernamental- a devenit mai proac v ă ș i mai vocal ă, pentru c ă în ț elege c ă lucrurile pot reveni pe acela ș i f ă ga ș pe care au fost înainte de iunie 2019... În acela ș i mp, este foarte grav ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2019- mo ț iunea de cenzur ă împotriva Guvernului Sandu ș i modul în care sociali ș i au ges onat aceast ă criz ă - au nominalizat un nou prim-ministru ș i au inves t rapid un nou guvern, cu votul celor de la PD. As el, aparent, ast ă zi totul func ț ioneaz ă bine în Republica Moldova, dar de facto nu este a ș a ș i am v ă zut-o chiar luni, 23 decembrie, în situa ț ia legat ă de concesionarea Aeroportului, când parc ă nimeni nu ș tie ce s-a întâmplat ș i nu î ș i asum ă r ă spunderea. La fel, nu prea se vede acea reformatare-cur ăț are a PDM, pe care toat ă lumea ș i-o dore ș te. De fapt, mai mult se vorbe ș te despre faptul c ă PD se va diviza... Nu este exclus, noi am mai asistat la asemenea„reinvent ă ri” pe scena poli c ă din Republica Moldova. Îns ă reînnoirea unor par de poli ce nu se poate face cu oameni vechi, prin divizare sau prin preluarea unor forma ț iuni poli ce vechi care nu au dat rezultate. Ș i nu m ă refer doar la PD aici- s ă nu uit ă m c ă ș i Par dul Sociali ș lor a fost preluat de Igor Dodon acum ni ș te ani, prin ni ș te ac ț iuni nu neap ă rat oneste. Cum crede ț i c ă va ar ă ta spectrul poli c, în situa ț ia în care este clar c ă ACUM nu mai este cel care a fost, c ă vor merge cu doi candida ț i în preziden ț iale, la care se va al ă tura vreo duzin ă de par de unioniste. Ș i asta doar pe segmentul de dreapta... Înainte de toate, partidele ar trebui s ă în ț eleag ă c ă nu alegerile preziden ț iale sunt miza principal ă. Da, ele sunt importante pentru c ă iden ﬁ c ă lideri, iar în Republica Moldova înc ă se mai crede în faptul c ă un par d trebuie s ă ﬁ e condus cu o mân ă de ﬁ er ș i liderul s ă ia deciziile mai c ă nu de unul singur. Dar parlamentarele sunt mai importante. Cât prive ș te faptul c ă ast ă zi PPDA ș i PAS sunt mai mult separat, decât împreun ă, nu mi se pare nici r ă u, nici tragic. Dimpotriv ă, e o ș ans ă de a se reinventa, ﬁ ecare separat, as el încât ulterior s ă devin ă mai puternice. Ș i dac ă vor decide s ă coopereze pe anumite subiecte, pe proiecte de poli ci publice, ﬁ ecare parte va veni cu o viziune suplimentare. Pentru aceasta, îns ă, trebuie s ă recurg ă la un proces onest de autoevaluare intern ă , s ă se concentreze pe dezvoltarea organigramei par nice, s ă- ș i for ﬁ ce capitalul uman ș i s ă- ș i coaguleze electoratul, ș i s ă vin ă cu cât mai multe mesaje pozi ve. Oamenii s-au s ă turat de aceast ă lupt ă imaginar ă cu diver ș i dragonioligarhi, când se vede cu ochiul liber c ă puterea a trecut de la un oligarh la altul. Dar mesajele pozi ve comport ă riscul de a e ș ua în populism... Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

4 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă Nu ș i dac ă sunt înso ț ite de ac ț iuni lege, despre care ș tia din start c ă va e ș ua. concrete. S ă vii cu proiecte de poli ci As el, con ș ent, ei au atras asupra lor publice, cu solu ț ii la probleme, cu poten ț iali mo ț iunea de cenzur ă, iar ulterior au cam inves tori, s ă comunici ce vrei s ă faci, în renun ț at, din varii mo ve, la toate pârghiile baza datelor- atunci devii credibil, iar pe care le de ț ineau în ins tu ț iile publice credibilitatea cost ă ș i te ajut ă s ă ob ț ii pe care le ges onau, cum ar ﬁ comisiile sprijinul popular mult mai u ș or ș i cu bani parlamentare. Nu mi se pare corect fa ță de mult mai pu ț ini, decât atunci când e ș aleg ă tori, înainte de toate. populist. E ok s ă î ț i construie ș un program electoral pe lupta cu Plahotniuc, poate Retragerea con ș ent ă în opozi ț ie a PAS/ chiar dou ă programe. Dar oamenii a ș teapt ă PPDA a fost admis ă de mai mult ă lume. ș i ceva mesaje construc ve, ș i un pic de Ea a fost îns ă jus ﬁ cat ă de„momentul speran ță. oportun” ș i de faptul c ă, dac ă ar ﬁ r ă mas la guvernare, cedând tot mai mult, Echipa Maiei Sandu i-a lăsat imaginea lor s-ar ﬁ deteriorat iremediabil. Guvernului Chicu foarte multe avantaje Este o opinie ce are dreptul la via ță. Doar c ă în iunie 2019 ei ne convingeau c ă au Care dintre gre ș elile actualei Opozi ț ii ar ﬁ putut evitate? Întreb de ei pentru c ă, se spune, înving ă torii nu mai sunt supu ș i judec ăț ii... venit la guvernare pentru cel pu ț in un an de zile ș i c ă vor face fa ță provoc ă rilor, cu toate riscurile ce deriv ă dintr-o asemenea alian ță de convenien ță temporar ă. Drept urmare, ar ﬁ trebuit s ă î ș i asume faptul Am v ă zut foarte multe scuze din partea Blocului ACUM, c ă nu fac una sau alta pentru c ă sunt ocupa ț i cu guvernarea. Ș i cred c ă erau... ș i a ș a ocupa ț i i-au permis lui Igor Dodon s ă ajung ă la ONU pentru a- ș i sus ț ine punctul de vedere despre procesul de solu ț ionare a con ﬂ ictului transnistrean ș i nevoia de recunoa ș tere interna ț ional ă a neutralit ăț ii Republicii Moldova, iar sociali ș i au mers din cas ă în cas ă pentru a- ș i prezenta candida ț ii la alegerile locale. Doar Zinaida Greceanîi a poposit în vreo 20 de localit ăț i, de la Nord la Sud ș i de la Est la Vest. Pentru compara ț ie, mesajul Maiei Sandu de sus ț inere a Galinei Sajin - candidata ACUM pe circumscrip ț ia 50 Vest la 20 octombrie ș i despre care nu se ș tia aproape nimic- a venit abia în ajun de c ă au gre ș it la organizarea concursului pentru alegerea procurorului general, dup ă care s ă încerce s ă comunice altfel cu sociali ș tii. În paralel, s ă implementeze proiecte sociale, s ă organizeze dezbateri publice pentru Bugetul 2020, s ă arate e ﬁ cien ță pe alte domenii ș i s ă nu le lase loc liber partenerilor de coali ț ie. Ei îns ă au plecat con ș ent ș i, tot con ș ent, i-au l ă sat actualei guvern ă ri foarte multe avantaje. Ast ă zi Guvernul Chicu valori ﬁ c ă ceea ce a f ă cut/a plani ﬁ cat bun, inclusiv pe dimensiunea extern ă, Guvernul Sandu ș i oamenii care au venit din afar ă pentru a lucra în acest cabinet. Am v ă zut, bun ă oar ă, cum actualul Guvern ș i-a asumat deja foarte multe dintre proiectele sociale anun ț ate de execu vul anterior... scru n. Ca s ă nu mai vorbim de aceast ă senza ț ie general ă c ă Andrei N ă stase nu î ș i dorea cu adev ă rat mandatul de primar de Chi ș in ă u ș i c ă a candidat mai mult de Cât de realist ă este ideea ca Maia Sandu s ă se alieze cu PD pentru a-l debarca pe Igor Dodon, de aceast ă dat ă? nevoie. Lucru care i-a jucat festa, deoarece Ar putea s ă ﬁ e realist ă, mai ales dac ă e mesajele lui au fost despre cu totul altceva, s ă ț inem cont de declara ț iile recente ale decât despre Prim ă rie. Ș i nu po ț i ob ț ine deputa ț ilor PAS, care s-au adresat direct votul oamenilor, dac ă nu e ș conving ă tor... democra ț ilor pentru a sus ț ine mo ț iunea Totodat ă, a ș men ț iona faptul c ă Guvernul de cenzur ă împotriva Guvernului, pe care Sandu s-a angajat aproape exclusiv în inten ț ioneaz ă s ă o depun ă. Îns ă o as el de actul guvern ă rii- PSRM avea doar trei alian ță trebuie s ă fie neap ă rat condi ț ionat ă reprezentan ț i în Execu v-, dup ă care ș i-a de reformarea intern ă a PD. F ă r ă garan ț ii în asumat r ă spunderea pentru un proiect de plus, f ă r ă cer tudinea c ă noua alian ță nu îi va aduce prejudicii majore de imagine, este pu ț in probabil c ă Maia Sandu va accepta o asemenea construc ț ie poli c ă. Kievul urmărește atent tot ce se întâmplă la Chișinău... Zicea ț i, mai devreme, c ă Ucraina este mai atent ă la ce se întâmpl ă în regiune, c ă sunt mai preg ă ț i ș i mai organiza ț i s ă riposteze în fa ț a pericolelor. Noi unde rat ă m- ș i rat ă m pentru c ă nu ș m ori pentru c ă, pur ș i simplu, nu vrem s ă reac ț ion ă m? Înainte de toate, noi ne-am obi ș nuit cu problema transnistrean ă ș i ne gândim foarte pu ț in la ea. Excep ț ie fac anumite evenimente, precum recenta reuniune OSCE de la Bra slava, care ne-a reamin t c ă iar ăș i era cât pe ce s ă semn ă m ni ș te documente ce le ofer ă noi avantaje liderilor transnistreni. Ucrainenii, îns ă, sunt într-o faz ă ac v ă a r ă zboiului, oamenii mor aproape zilnic, iar societatea civil ă, dup ă noiembrie 2013, ș i-a în ț eles pe deplin rolul ș i rostul, ș i a monitorizat procesele poli ce ș i decizionale. De facto, Kievul a în ț eles c ă ru ș ii testeaz ă pe Republica Moldova un poten ț ial model care s ă ﬁ e aplicat în Ucraina. Faptul c ă, din ianuarie 2019, s-a discutat atât de mult despre o posibil ă federalizare a ță rii nu este întâmpl ă tor- ru ș ii tocmai asta î ș i doresc s ă fac ă în Estul Ucrainei ș i modelul va ﬁ mult mai u ș or de aplicat, dac ă va ﬁ creat un precedent în Republica Moldova. În fine, Kievul urm ă re ș te atent cum Moscova preia ac ve, ﬁ nan ț eaz ă par de, controleaz ă ș i ges oneaz ă procese economice la Chi ș in ă u, cum se fac tranzac ț ii cu obiec ve strategice, precum Aeroportul. Sunt lucruri foarte importante ș i foarte gr ă itoare pentru Ucraina, lucruri care îi oblig ă s ă ﬁ e vigilen ț i. Din p ă cate, nu putem vorbi de aceea ș i vigilen ță în cazul autorit ăț ilor moldovene ș. Pe o scar ă de la unu la zece, unde ne a ﬂ ă m în materie de securitate? Pe la patru, dac ă admitem c ă unu e cea mai mic ă pozi ț ie. Minusurile vin din modul în care în ț elegem nevoia Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

noastr ă de securitate; modul în care ges on ă m domeniul în sensul de inves ț ii, inclusiv în resurse umane în Ministerul Ap ă r ă rii; modul în care discut ă m cu partenerii externi despre solu ț ionarea con ﬂ ictului transnistrean ș i modul în care tranzac ț ion ă m, ș i cu ajutorul Tiraspolului, interesele economice na ț ionale. În plus, trebuie s ă lu ă m în considerare faptul c ă unele forma ț iuni poli ce de la Chi ș in ă u au încurajat scru ne precum referendumul produs în 2 februarie 2014 în G ă g ă uzia. Deci, ne a ﬂ ă m într-o pozi ț ie destul de ingrat ă fa ță de securitatea noastr ă na ț ional ă ș i asta se întâmpl ă, în special, pentru c ă noi tranzac ț ion ă m cu ea interese poli ce. Ș i în materie de politic ă extern ă, care sunt prognozele pentru noul 2020? În acest domeniu exist ă anumite riscuri, care se pot accentua. Ele se refer ă, înainte de toate, la condi ț ionalit ăț ile despre care Republica Moldova a fost aten ț ionat ă atât de Uniunea European ă, cât ș i de România. De asemenea, este foarte important s ă vedem cum se vor desf ăș ura discu ț iile pe dosarul transnistrean, pentru a putea aprecia evolu ț iile ulterioare în dialogul bilateral cu Ucraina. Mesajele pe care le transmite guvernarea actual ă, ges onat ă de Igor Dodon- despre necesitatea de a introduce pe agenda interna ț ional ă recunoa ș terea neutralit ăț ii ca prioritate, despre aprofundarea proceselor de integrare eurasia c ă, plus lipsa unei viziuni, dar ș i a pârghiilor de dialog cu Kievul ș i Bucure ș ul- nu contribuie la îmbun ă t ăț irea con ț inutului poli cii externe. Dimpotriv ă, aceste mesaje accentueaz ă disensiunile, dar ș i temerile partenerilor externi. De aceea, în anul 2020, va trebui s ă ne obi ș nuim cu faptul c ă partenerii externi trateaz ă procesul decizional de la Chi ș in ă u nu doar cu îngrijorare, ci ș i cu o doz ă de suspiciune c ă autorit ăț ile moldovene ș promoveaz ă interese str ă ine. Drept urmare, ei î ș i vor limita sus ț inerea la încuraj ă ri discursive ș i la promisiuni de asisten ță tehnic ă ș i ﬁ nanciar ă pentru vremuri mai bune. V ă mul ț umim pentru interviu ș i v ă dorim succes! Sorina Ș tefâr ță 7 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă Editorial Trei Guverne- trei politici externe sau un altfel de bilanț al anului Andrei Popov, pre ș edinte al Ins tutului pentru Ini ț ia ve Strategice(IPIS) N u este pentru prima dat ă când, pe parcursul unui singur an, la Chi ș in ă u s-au schimbat trei execu ve(s-a mai întâmplat în 1999 ș i în 2015), dar este în premier ă absolut ă când ﬁ ecare dintre aceste trei garnituri guvernamentale- Filip, Sandu ș i Chicu- a fost înves t ă de trei combina ț ii complet diferite de majorit ăț i parlamentare. În cei 28 de ani de independen ță, Republica Moldova nu a mai avut un alt an care s ă ﬁ e segmentat atât de clar în trei etape atât de dis ncte. Chiar ș i singurul element de con nuitate Pre ș edintele Igor Dodon- în fiecare dintre aceste trei faze a jucat trei roluri complet diferite: de la partener informal junior ș i vulnerabil în raporturile cu Vlad Plahotniuc la cofondator al majorit ăț ii PSRM-ACUM ș i, în definitiv, începând cu înves rea Guvernului Chicu, la conduc ă tor necontestat al unei noi ver cale de putere. Profunzimea rupturilor produse în iunie ș i noiembrie între cele trei faze ale vie ț ii poli ce este subliniat ă ș i de faptul c ă, pentru prima dat ă în istoria noastr ă, în trei guverne succesive niciunul dintre fo ș i mini ș tri nu ș i-a p ă strat pozi ț iile. Aceasta, de ș i prac ca anterioar ă era ca pe linia execu velor s ă existe m ă car o minim ă con nuitate. Chiar ș i în cazul unor schimb ă ri profunde la nivelul majorit ăț ilor parlamentare (1994, 1998, 1999, 2001, 2016), cel pu ț in câ ț iva„vechi” mini ș tri erau p ă stra ț i în noul cabinet. Bun ă oar ă, de ș i anul 2001 a însemnat începutul unei noi epoci poli ce, Guvernul Tarlev-1 a preluat ș ase mini ș tri-cheie din Cabinetul Braghi ș(Economia, Finan ț ele ș i Externele). Mai mult, schimbarea execu velor nu afecta, de regul ă, pozi ț ia ministrului de Externe, fapt prin care era transmis, simbolic, un anumit semnal reasigurator de con nuitate Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

6 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă a cursului de poli c ă extern ă. Doar de trei ori noul guvern a venit ș i cu un ministru de Externe nou- în 1994, 2009, 2016. În 2019 îns ă, excep ț ia s-a transformat în regul ă ș i pentru prima dat ă, într-un singur an, la ș e ﬁ a diploma ț iei moldovene ș s-au succedat trei mini ș tri de Externe: Tudor Ulianovschi, Nicu Popescu ș i Aureliu Ciocoi. Dar, cu siguran ță, nu ﬁ gura mini ș trilor de Externe a fost mo vul pentru care anul 2019 s-a segmentat în trei etape atât de dis ncte pentru poli ca intern ă, dar ș i (aproape în egal ă m ă sur ă) pentru cea extern ă a Republicii Moldova. Cauza principala ț inea de pul de guvernare ș i de gradul de credibilitate a acesteia în raporturile cu principalii no ș tri parteneri. As el, prima jum ă tate a anului 2019 a trecut sub semnul regimului Vlad Plahotniuc ș i al încerc ă rilor acestuia de a- ș i men ț ine ș i consolida puterea prin realizarea, dup ă scru nul parlamentar din februarie, a unui nou cabinet de mini ș tri, în care Par dul Democrat s ă joace rolul dominant. Confruntat cu o criz ă profund ă de legi mitate intern ă ș i de credibilitate pe plan extern, ul mele luni ale guvern ă rii Plahotniuc/Filip au reprezentat, probabil, cea mai sumbr ă ș i ingrat ă perioad ă pentru poli ca noastr ă extern ă ș i pentru demersul diploma c. Guvernarea s-a pomenit - în special, dup ă anularea abuziv ă ș i s ﬁ d ă toare a rezultatelor alegerilor pentru Prim ă ria Chi ș in ă u, în iulie 2018 - într-un mediu extern deosebit de neîncrez ă tor, chiar os l, ș i într-o quasi izolare interna ț ional ă. Plahotniuc a reu ș it contraperforman ț a de a monta împotriva sa nu doar Rusia, dar ș i Uniunea European ă ș i Statele Unite. În po ﬁ da divergen ț elor ireconciliabile dintre Bruxelles, Washington ș i Moscova pe majoritatea dosarelor interna ț ionale, în Republica Moldova interesele lor au ajuns la un numitor. To ț i trei vedeau în men ț inerea regimului Plahotniuc op ț iunea cea mai proast ă pentru interesele lor. Singurul instrument de eliminare a lui Plahotniuc l-a reprezentat sus ț inerea cre ă rii unei majorit ăț i parlamentare ș i a unui guvern comun dintre PSRM ș i Blocul ACUM. Nu sunt de acord, totu ș i, cu cei care a ﬁ rm ă c ă înl ă turarea lui Plahotniuc a fost opera factorilor externi- premisele schimb ă rii s-au copt, înainte de toate, în societatea moldoveneasc ă. Dar, trebuie s ă recunoa ș tem c ă, f ă r ă contribu ț ia decisiva din exterior, cel mai probabil c ă premisele create pe interior nu ar ﬁ fost su ﬁ ciente pentru a realiza schimbarea. partea UE, iar dup ă o pauz ă de doi ani ș i jum ă tate a mers la Bruxelles ș i Pre ș edintele Igor Dodon. În iunie Pre ș edintele Dodon, boicotat pân ă atunci de Bucure ș, s-a întâlnit la Chi ș in ă u cu consilierul Pre ș edintelui României pentru poli c ă extern ă, Bogdan Aurescu ș i cu Secretarul de Stat Dan Necul ă escu. Dup ă care, în septembrie, în marja par cip ă rii la Sesiunea Adun ă rii Generale ONU, a avut prima întrevedere cu omologul s ă u român Klaus Johannis, aparent creându-se premisele pentru dep ăș irea blocajului dintre Pre ș edintele Republicii Moldova cu România. În mod ﬁ resc, Guvernul Sandu, înves t de majoritatea PSRM-ACUM, a fost din primele zile salutat ș i sprijinit de UE, Rusia ș i(dup ă câteva zile de re ﬂ ec ț ii) SUA, precum ș i de Kiev ș i Bucure ș(care ini ț ial, la fel, manifestaser ă anumite preocup ă ri vizavi de riscul ca schimbarea s ă fie capitalizat ă pentru consolidarea pozi ț iilor„for ț elor pro-ruse”). Totu ș i, de ș i a avut unul dintre cele mai scurte mandate din istorie(dep ăș ind ca durat ă doar Guvernele Gaburici ș i Strele ț), în mpul-record de doar cinci luni, Cabinetul condus de Maia Sandu a reu ș it s ă relanseze rela ț iile Republicii Moldova atât cu Vestul, cât ș i cu Rusia. Por ț ile marilor cancelarii aproape imediat au fost larg deschise pentru ț ara noastr ă, iar Premierul Sandu, în chiar prima lun ă de mandat, a fost primit ă la cel mai înalt nivel la Bucure ș, Bruxelles, Berlin ș i Kiev. Chi ș in ă ul a fost vizitat de Comisarul UE pentru poli ca de vecin ă tate ș i negocieri de ex ndere, Johannes Hahn ș i de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe ș i Politica de Securitate, Federica Mogherini. Maia Sandu a întreprins înc ă dou ă vizite la Bruxelles, în cadrul c ă rora a semnat mai multe acorduri de ﬁ nan ț are din Pe 23 iulie, cinci mini ș tri din Guvernul Sandu au par cipat, la Bucure ș, la reuniunea Grupului de lucru interministerial Republica Moldova-România, convenind asupra promov ă rii mai multor proiecte prioritare de asisten ță, iar în august ministrul de Externe, Nicu Popescu, a fost invitat la reuniunea anual ă a Diploma ț iei Române. La începutul lunii noiembrie Chi ș in ă ul ș i Bucure ș ul aproape c ă au ﬁ nalizat negocierile pentru acordarea unui credit preferen ț ial. Rela ț ia cu Statele Unite a fost ș i ea umplut ă de con ț inut print-un ș ir întreg de întâlniri ș i vizite la Chi ș in ă u, Washington ș i New York. De fapt, aceasta a fost cea mai intens ă perioad ă din istoria rela ț iilor noastre bilaterale: vizita lui Nicu Popescu la Washington; vizitele la Chi ș in ă u ale Administratorului Adjunct al USAID Brock Birman; a Subsecretarului de stat pentru afaceri poli ce David Hale, a patra persoan ă în ierarhia Departamentului de Stat ș i a Consilierului pentru securitate na ț ionala al Pre ș edintelui SUA John Bolton. A urmat vizita Maiei Sandu la Washington ș i întâlnirea ei cu Vicepre ș edintele SUA Mike Pence. În po ﬁ da unei media z ă ri lacunare, vizita Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

7 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă a fost plin ă de substan ță, Premierul Sandu devenind al cincilea conduc ă tor al Republicii Moldova primit la Casa Alb ă, dup ă Snegur, Voronin, Filat ș i Leanc ă. Ș i asta la nici patru luni de mandatul! În noua dinamic ă a rela ț iilor moldo-americane s-a înscris ﬁ resc ș i întrevederea pre ș edintelui Igor Dodon cu Subsecretarul de Stat Hale la New York, dar ș i reuniunea Comisiei interguvernamentale moldoamericane, la 28 octombrie. As el, pentru prima dat ă dup ă ins tuirea dialogului strategic moldo-american în mar e 2014 ș i relansarea sa formal ă în iunie 2017, de la întâlniri ș i ac ț iuni episodice, acesta a început s ă devin ă unul ritmic ș i structurat, iar no ț iunea de„strategic” a început s ă prind ă contur ș i substan ță real ă. Dup ă o perioada glacial ă în raporturile Chi ș in ă ului cu Federa ț ia Rus ă, caracterizat ă prin tensiuni ș i prin înghe ț area contactelor pe linia executivelor începând cu martie 2017, dialogul moldo-rus a intrat ș i el pe un f ă ga ș de normalizare rapid ă. Vicepremierul rus Dmitri Kozak, care mai fusese la Chi ș in ă ul pe 3-4 iunie ș i a jucat un rol decisiv în convingerea lui Igor Dodon s ă formeze, în ceasul al 12-lea, o majoritate parlamentar ă cu Blocul ACUM, a mai întreprins dou ă vizite în ț ara noastr ă(24 iunie ș i 20-21 septembrie). Ministrul Economiei Vadim Brânzan l-a înso ț it pe Igor Dodon la întrevederile cu Kozak ș i ș eful„Gazprom” Alexei Miller, iar, dup ă o pauz ă de trei ani, au avut loc vizita la Moscova a ministrului moldovean de Externe, urmat ă de reuniunea Comisiei interguvernamentale moldo-ruse ș i de Forumul economic moldo-rus. Punctul culminant ce ar ﬁ marcat simbolic normalizarea complet ă a dialogului poli c moldo-rus urma s ă ﬁ e vizita la Moscova a Premierului Maia Sandu. Totu ș i, ea nu se gr ă bea s ă onoreze invita ț ia- invocând importan ță asigur ă rii unor rezultate de substan ță drept condi ț ie pentru a merge la Moscova, Maia Sandu se gândea, evident, ș i la posibilele repercusiuni poli ce pe care le putea avea o asemenea vizit ă în contextul alegerilor locale ș i al specula ț iilor precum c ă Guvernul ar ceda pozi ț iile în fa ț a Rusiei. Totu ș i, la începutul lui octombrie, pe canale diploma ce a fost preven v convenit c ă vizita ș i întrevederea Sandu-Medvedev vor avea loc la sfâr ș itul primei decade din noiembrie. Îns ă, cu câteva s ă pt ă mâni înainte de acea dat ă, partea rus ă a comunicat c ă perioada convenit ă anterior nu mai este disponibil ă, dar nici o dat ă alterna v ă, a ș a cum prevede în as el de cazuri cutuma diploma c ă, nu au propus. În paralel, interlocutorii ru ș i au solicitat Chi ș in ă ului elaborarea unui plan de ac ț iuni detaliat privind modul în care a fost realizat Protocolul Comisiei mixte moldo-ruse, document prezentat drept„indispensabil” unei bune preg ă ri a vizitei dnei Sandu la Moscova... Analiza retrospec v ă a acestui episod, mai ales în contextul vizitei-fulger f ă cut ă la Moscova de noul premier Chicu, la nici o s ă pt ă mân ă de la inves re(deci f ă r ă a avea mp de preg ă ri minu ț ioase), ofer ă su ﬁ ciente argumente pentru a avansa ipoteza c ă, la sfâr ș itul lui octombrie, partea rus ă deja evalua drept posibil ă(sau chiar probabil ă) demiterea Guvernului Sandu în scurt mp. Or, odat ă ajuns ă în opozi ț ie, Sandu imediat devenea concurentul direct al lui Dodon. Ș i dac ă demisia ei ar ﬁ urmat dup ă vizita la Moscova, aceasta ar ﬁ fost de natur ă s ă-i înt ă reasc ă pozi ț iile pe centru ș i, totodat ă, ar ﬁ privat urm ă torul guvern loial pre ș edintelui Dodon de posibilitatea realiz ă rii unei ac ț iuni de PR de anvergur ă. De al el, este aproape de neimaginat c ă decizia de a debarca Guvernul Sandu ș i de a instala, imediat, Cabinetul Chicu, cu voturile deputa ț ilor PD, putea ﬁ luat ă de f ă r ă coordonarea cu Moscova. Contribu ț ia la debarcarea lui Plahotniuc a reprezentat pentru Kremlin un câ ș g de imagine nu doar pe anumite segmente ale societ ăț ii moldovene ș, ci ș i un pas în încercarea de a se face credibil drept un poten ț ial partener capabil de conlucrare construc v ă cu Occidentul. As el, pentru Moscova, inves ț ia în debarcarea lui Plahotniuc ș i men ț inerea majorit ăț ii PSRM-ACUM dep ăș ea, ca miz ă, cadrul Republicii Moldova. Un important efect colateral era furnizarea argumentelor poli cienilor europeni(Pre ș edintelui Emmanuel Macron, înainte de toate) interesa ț i ș i dispu ș i s ă reangajeze Rusia. Demisia Guvernului(chiar dac ă Premierul Maia Sandu a ales singur ă momentul plec ă rii ș i a for ț at situa ț ia) ar ﬁ fost inevitabil interpretat ă în Occident ca dovad ă c ă Rusia(din nou) a tri ș at, folosindu-se de„credulitatea” partenerilor s ă i pentru a capitaliza în mod egoist în propriul s ă u interes. De aici, concluzia ﬁ reasc ă:„dac ă nu e posibil de construit, cu Rusia, solu ț ii comune într-un dosar rela v periferic cum este Republica Moldova, cum po ț i avea încredere în ea când se discut ă situa ț ia din Ucraina, Siria etc.?”. Cu siguran ță, Dodon nu putea s ă- ș i expun ă principalul s ă u patron extern la un asemenea risc, f ă r ă s ă coordoneze în prealabil. Mai mult, el trebuia s ă aduc ă argumente conving ă toare c ă ț ine situa ț ia sub control ș i c ă alterna va pe care o va construi împreun ă cu Guvernul Chicu în 2019-2020 este mai bun ă- inclusiv din perspec va intereselor Rusiei- decât con nuarea coabit ă rii la guvernare cu Maia Sandu. Dar despre aceasta ș i despre poli ca extern ă a Pre ș edintelui Dodon ș i a Guvernului Ion Chicu vom con nua în edi ț ia urm ă toare. Deja în 2020. Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

8 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă Reformele se fac pentru cetățeni- drept urmare, este logic să asculți ceea ce au de spus acești oameni Dirk Wiese, membru al Bundestagului, coordonator al Guvernului Federal German pentru cooperarea inter-societală cu Rusia, Asia Centrală și statele Parteneriatului Estic „P entru ca Germania s ă sus ț in ă în con nuare Republica Moldova, este foarte important ca statul de drept ș i suprema ț ia legii s ă ﬁ e sim ț ite de c ă tre cet ăț eni; ș i s ă se produc ă schimb ă ri în domenii precum jus ț ia, combaterea corup ț iei, administra ț ia public ă, poli ci pentru tân ă ra genera ț ie. Vom vedea nu doar ceea ce este scris, dar ș i ce va ﬁ realizat pentru oameni...”. Sunt doar câteva dintre declara ț iile f ă cute la 16 decembrie, în cadrul unui eveniment public sus ț inut la Chi ș in ă u, de c ă tre deputatul social-democrat german Dirk Wiese, coordonator al Guvernului Federal pentru cooperarea intersocietal ă cu Rusia, Asia Central ă ș i statele Parteneriatului Es c. Care sunt a ș tept ă rile Berlinului, dar ș i ale UE de la ță rile Parteneriatului Es c ș i cum este v ă zut viitorul rela ț iilor moldo-germane, a ﬂ a ț i din interviul ce urmeaz ă. Dle Wiese, a ț i par cipat recent, la Chi ș in ă u, la un eveniment public in tulat „Integrarea european ă a Republicii Moldova ș i actualul context poli c”. Cum a ț i de ﬁ ni ș i pentru cititorii no ș tri acest context? Mai exist ă euro-integrare? Este în interesul nostru major ca Europa s ă se dezvolte mai departe împreun ă- ș i s ă o fac ă nu doar în cadrul Uniunii Europene. Pentru Republica Moldova, acest cadru de dezvoltare este, în prezent, Parteneriatul Es c. Cum aprecia ț i evolu ț iile poli ce produse în ț ara noastr ă pe ﬁ nal de 2019 ș i, Foto: h ps://dirkwiese.de/ respec v, pe ce va pune accent Berlinul în dialogul bilateral moldo-german? A fost un an plin de evenimente în poli ca moldoveneasc ă, dar deocamdat ă nu a ș vrea s ă-l evaluez. Am v ă zut un oarecare impuls pentru reforme dup ă crearea Guvernului de coali ț ie, în vara lui 2019. Acum exist ă un nou Execu v, care ș i-a exprimat angajamentul s ă pun ă în aplicare Acordul de Asociere cu UE. Tocmai pe sprijinirea acestui proces va ﬁ pus accentul în rela ț iile noastre bilaterale. Contribuția sectorului neguvernamental este indispensabilă pentru reforme durabile Cu ce concluzii a ț i plecat de la Chi ș in ă u, unde a ț i avut întrevederi cu lideri poli ci ș i deciden ț i guvernamentali, dar ș i cu reprezentan ț i ai societ ăț ii civile? To ț i liderii poli ci pe care i-am întâlnit la Chi ș in ă u au fost de acord cu faptul c ă reformele sunt importante nu ca scop în sine, ci mai ales pentru oameni. Dac ă uneori bene ﬁ ciile reformelor ș i ale sprijinului oferit de Uniunea European ă nu au fost su ﬁ cient de vizibile, atunci va trebui s ă comunic ă m mai mult. Dar cel mai important este s ă implic ă m societatea civil ă din Republica Moldova. Contribu ț ia ei va ﬁ necesar ă, dac ă ț ara î ș i dore ș te reforme durabile ș i de succes. Incoeren ț a de care, periodic, Republica Moldova a dat dovad ă în ceea ce ț ine de promovarea ș i implementarea reformelor a provocat ﬂ uctua ț ii ș i chiar turbulen ț e serioase în dialogul cu UE ș i cu ță rile membre. În acela ș i mp, tot mai mul ț i reprezentan ț i ai societ ăț ii civile consider ă c ă asisten ț a european ă trebuie strict condi ț ionata, iar îndeplinirea angajamentelor- monitorizat ă atent, în consultare cu societatea civila. Ce crede ț i despre aceast ă opinie ș i cum vede ț i cooperarea cu societatea civila în acest sens? Este actualul Guvern dispus de facto„s ă dea seam ă” în fa ț a sectorului neguvernamental? Ca parlamentar, pot spune din experien ță proprie: a implica societatea civil ă este în bene ﬁ ciul ambelor p ă r ț i. Într-o societate democra c ă, cet ăț enii trebuie s ă aib ă posibilitatea s ă promoveze binele public, s ă- ș i expun ă propriile opinii ș i s ă- ș i apere propriile interese. Guvernul poate bene ﬁ cia de exper za societ ăț ii civile, ac ț ionând într-un mod transparent în luarea deciziilor. De facto, toat ă lumea cu care am discutat la Chi ș in ă u împ ă rt ăș e ș te p ă rerea c ă reformele trebuie s ă ﬁ e implementate nu pentru Uniunea European ă, ci pentru cet ăț enii Republicii Moldova. Prin urmare, este logic s ă ascul ț i ceea ce au de spus ace ș cet ăț eni. În discursul sus ț inut în cadrul evenimentului de la Chi ș in ă u, a ț i pus accent pe nevoia de a con nua reforma jus ț iei, înainte de toate. Din punctul dvs. de vedere, are Guvernul actual voin ță poli c ă s ă avanseze în acest domeniul pe care ș i Cabinetul de mini ș tri precedent, ș i actualul l-au declarat ca prioritar? Însu ș i ministrul Afacerilor Externe ș i Integr ă rii Europene, Aureliu Ciocoi, a Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

9 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă subliniat importan ț a reformei justi ț iei pentru ț ara dumneavoastr ă. Acela ș i lucru l-am auzit de la reprezentan ț ii Parlamentului cu care ne-am întâlnit, de la al ț i oficiali. Deci, toat ă lumea este de acord, în principiu, cu acest lucru. Evident c ă ș i mai important este ca ei s ă fie de acord cu m ă surile concrete în acest sens ș i cu punerea lor în aplicare. V ă recomand cu fermitate s ă face ț i pe deplin uz de expertiza pe care Comisia de la Vene ț ia o ofer ă în acest domeniu crucial. Autoritățile să lucreze constructiv, pentru țară și în beneficiul oamenilor Cea de-a zecea aniversare a Parteneriatului Es c a fost un subiect care a ț inut agenda european ă în 2019. Cum aprecia ț i ace ș ani ai PaE, la nivel de succese ș i mai pu ț in succese? Vom ajunge s ă vorbim ș i de al doilea deceniu? Cred din toat ă inima c ă Parteneriatul Es c este o poveste de succes. Dac ă te ui ț i de unde am pornit ș i unde suntem ast ă zi, avem multe reu ș ite, atât noi cât ș i partenerii no ș tri din Est. Am semnat Acorduri de Asociere ș i de Liber Schimb ambi ț ioase cu Republica Moldova, Georgia ș i Ucraina, un Acord de Parteneriat Comprehensiv ș i Îmbun ă t ăț it cu Armenia. Comer ț ul a crescut considerabil, la fel ca ș i contactele între persoane. Domeniile în care este nevoie de mai multe progrese sunt drepturile omului, buna guvernare, statul de drept, independen ț a mass-media ș i lupta împotriva corup ț iei. Implementarea reformelor convenite în aceste domenii trebuie s ă ﬁ e o prioritate esen ț ial ă pentru urm ă torii ani. Cum vede Germania colaborarea cu statele PaE? Care sunt a ș tept ă rile Berlinului, în special, de la Republica Moldova? Ce trebuie de f ă cut pentru a intensi ﬁ ca rela ț iile ș i a dinamiza procesele de reform ă din ță rile membre? Desigur, a ș tept ă m s ă ex ndem rela ț iile noastre cu toate cele ș ase ță ri membre- atât bilateral, cât ș i în cadrul Parteneriatului Es c. Încurajarea ș i sprijinul pentru punerea în aplicare a reformelor convenite va trebui s ă r ă mân ă un element esen ț ial al rela ț iei noastre- de dragul cet ăț enilor UE ș i din vecin ă tatea acesteia. Ș i aceste a ș tept ă ri sunt valabile ș i pentru Republica Moldova- autorit ăț ile s ă lucreze construc v împreun ă cu noi, pentru ț ar ă ș i în beneficiul oamenilor. În calitate de coordonator privind cooperarea inter-societal ă cu Rusia, Asia Central ă ș i ță rile PaE din partea Guvernului Federal German- deci, ca un bun cunosc ă tor al realit ăț ilor din zon ă - v ă rog s ă da ț i o apreciere a situa ț iei regionale. Care sunt cele mai mari provoc ă ri ș i, dac ă exist ă, solu ț ii viabile? Cele mai mari provoc ă ri pentru majoritatea ță rilor sunt rela ț iile cu Rusia. Dar noi subliniem întotdeauna c ă Parteneriatul Es c nu este îndreptat împotriva Rusiei. Dimpotriv ă, în cooperarea noastr ă cu societatea civil ă, implic ă m în mod explicit organiza ț iile din Federa ț ia Rus ă. Acest lucru este deosebit de important, deoarece exist ă înc ă o serie de con ﬂ icte teritoriale nerezolvate. Este important s ă men ț inem negocierile, a ș a cum facem noi în formatele Normandia sau în 5+2. În acela ș i mp, trebuie s ă reunim oamenii pentru a men ț ine o în ț elegere a valorilor pe care le împ ă rt ăș im în Europa- ﬁ e cea de Est, ﬁ e de Vest. Asigurarea libertății și a democrației este misiunea statului, dar și a societății Cum vede ț i, în general, evolu ț iile ș i solu ț iile pe dosarul transnistrean, Berlinul depunând eforturi considerabile în procesul de reglementare... Germania sus ț ine negocierile în formatul 5+2. Berlinul a contribuit la procesul de reglementare prin organizarea Conferin ț ei de la Murnau ș i r ă mâne foarte interesat ă, în con nuare, de evolu ț iile pe dosarul transnistrean. Din p ă cate, îns ă, Memorandumul de la Bra slava nu a fost semnat pân ă acum. Ț in s ă men ț ionez, în acest context, c ă la Chi ș in ă u am discutat despre evolu ț iile recente ș i cu dl Klaus Neukirch, ș eful Misiunii OSCE în Republica Moldova. Germania va con nua s ă sprijine OSCE în eforturile sale de a face progresul posibil. În noiembrie 2019 s-au f ă cut 30 de ani de la c ă derea Zidului Berlinez, iar în 2020 Germania va marca a 30-ea aniversare de la reuni ﬁ care. Care ar ﬁ principala lec ț ie înv ăț at ă în ace ș ani? Ș i ce lec ț ii am putea s ă prelu ă m noi de la nem ț i, as el încât- eventual- s ă nu repet ă m gre ș elile dvs.? În Germania a crescut o nou ă genera ț ie, care nu- ș i aminte ș te nici de R ă zboiul Rece ș i nici de Zidul Berlinului. Dar istoria r ă mâne prezent ă în multe feluri în ț ar ă noastr ă. Lec ț ia principal ă este c ă libertatea ș i democra ț ia trebuie s ă fie garantate de stat, de constitu ț ia ș i de institu ț iile lui, dar în acela ș i mp societatea trebuie s ă r ă mân ă implicat ă ac v pentru a avea o democra ț ie stabil ă ș i vie. Potrivit comunicatului emis dup ă întrevederea pe care a ț i avut-o cu Aureliu Ciocoi, ministrul Afacerilor Externe ș i Integr ă rii Europene, dvs. a ț i asigurat c ă „Germania va acorda o aten ț ie sporit ă ț arii noastre pe parcursul de ț inerii de c ă tre aceasta a Pre ș edin ț iei rota ve a Consiliului UE, în a doua jum ă tate a anului viitor”. Prin ce anume ar putea s ă se manifeste aceast ă aten ț ie? Germania va prelua pre ș edin ț ia rota v ă a UE în a doua jum ă tate a anului 2020. Vor fi luate decizii importante, de exemplu, cu privire la Buget. Dup ă Summit-ul Parteneriatului Es c din prima jum ă tate a anului, vom con nua s ă punem accent pe viitorul Parteneriatului Es c. Aceasta va include Republica Moldova, deoarece vedem un poten ț ial mare pentru cooperarea noastr ă. V ă mul ț umim pentru interviu. Sorina Ș tefâr ță Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

10 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă Opinia expertului A nul 2019 a fost bulversant nu doar pentru Republica Moldova. S-au produs transform ă ri în ță ri unde transform ă rile, de regul ă, se întâmplau „de form ă”; au explodat proteste violente în zone de regul ă lini ș te ș i prospere; iar datele problemelor pe care promiteau s ă le solu ț ioneze poli cienii avânta ț i în luptele electorale s-au schimbat nu o dat ă ș i din mers, devenind ș i mai complexe... Din mers se modi ﬁ c ă ș i dinamica UE ș i a vecin ă t ăț ii sale, c ă reia va trebui s ă îi fac ă fa ță noua Comisie European ă, intrat ă în pâine pe 1 decembrie 2019. Care sunt provoc ă rile acesteia pe dimensiunea es c ă ș i ce solu ț ii exist ă? Acestea sunt întreb ă rile pe care ș i le pune, într-o analiz ă semnat ă pentru Info-Prim Neo, cercet ă torul Dionis Cenu șă- despre e(in)volu ț iile din Ucraina ș i Georgia, despre„cazul moldovenesc” ș i efectelor toler ă rii elementelor oligarhice, ș i despre aproape iminenta reajustare a factorului rusesc. Inten ț iile Uniunii Europene de a integra vecin ă tatea sa es c ă într-un model norma v-ins tu ț ional func ț ional, calita v ș i democra c acumuleaz ă noi surse de imprevizibilitate. Condi ț iile în care trebuie s ă opereze, din 1 decembrie 2019, noua Comisie European ă, condus ă de Ursula Von de la Layen, sunt fragile ș i Dionis Cenușă: „Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc” os le. Fragilitatea const ă în cl ă tinarea standardelor democratice din interiorul Uniunii Europene. Regimurile poli ce asem ă n ă toare celor din Polonia, Ungaria, Bulgaria sau Malta sl ă besc statul de drept la nivel na ț ional, dar ș i se legi meaz ă prin a ﬁ lierea la par de pan-europene. Os litatea contextului european pare inevitabil ă din cauza elementelor de dezintegrare(„Brexit”), a unei pronun ț ate retorici na ț ionaliste an-europene ș i a compe ț iei unor proiecte integra ț ioniste, g ă zduite de regimuri bazate pe o„ver cal ă a puterii” (IPN, 5 noiembrie 2019). Aceste dosare vor concura, pentru a atrage aten ț ia Comisiei Europene, cu ches unile de ordin comercial(SUA), ambiental („Acordul European Verde”) sau de securitate(aplicarea tehnologiei 5G) (Poli co.eu, 29 noiembrie 2019). Trei procese aproape paralele... Trei procese poli ce paralele, cu urm ă ri incerte, impun o privire nuan ț at ă asupra rela ț iilor Uniunii Europene cu ță rile euro-op miste ale Parteneriatului Es c. Primul impuls, cu efecte politice inevitabile, const ă în reconceptualizarea condi ț iilor de ex ndere a UE, care de facto devalorizeaz ă puterea de atrac ț ie a perspec vei europene. Or, revizuirea mecanismului de ex ndere, sugerat ă de Fran ț a la indica ț iile pre ș edintelui Emmanuel Macron, poate trauma za perspec va european ă, conver nd-o într-un obiec v greu tangibil. Sporirea exigen ț ei, rami ﬁ carea criteriilor de(re) evaluare ș i ins tuirea unui mecanism de descali ﬁ care ș i de suspendare a negocierilor de aderare diversi ﬁ c ă semni ﬁ ca v costurile poli ce pentru for ț ele pro-europene din Balcanii de Vest, dar ș i din unele ță ri membre ale Parteneriatului Es c(Euroac v, noiembrie 2019). Al doilea proces deriv ă din facilitarea unui dialog constructiv cu Federa ț ia Rus ă, f ă r ă condi ț ionarea unor ac ț iuni reparatorii în raport cu dreptul interna ț ional ș i/sau cu arhitectura de securitate european ă. Din contra, cu sprijinul Parisului, Rusia a revenit în for ță în Adunarea Parlamentar ă a Consiliului Europei, dup ă ce anterior fusese exclus ă de acolo pentru ac ț iunile sale contra Ucrainei(IPN, 7 octombrie 2019). La fel, Parisul solicit ă radierea îngrijor ă rilor NATO legate de amenin ță rile reale proliferate neîncetat de c ă tre factorul rusesc(Bloomberg, 28 noiembrie 2019). Privit ă ca un gest de capitulare în fa ț a agresiunilor ruse ș de ordin militar, informa ț ional ș i an democra c, restabilirea dialogului cu Rusia r ă mâne, deocamdat ă, în exteriorul pere ț ilor ins tu ț iilor UE. În acela ș i mp, cu o rezisten ță neutralizat ă de propriul ape t pentru gazele ruse ș, Germania denot ă o abordare destul de permisiv ă fa ță de bun ă voin ț a„macronian ă” vizavi de Rusia. Normalizarea rela ț iilor cu regimul Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

11 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă lui Pu n, odat ă injectat ă ș i în circuitul sangvin al structurilor europene, aduce cu sine riscul trivializ ă rii discursului proeuropean în ță rile asociate- Ucraina, Republica Moldova ș i Georgia. Al treilea conglomerat de procese î ț i trage originea din inconsisten ț ele poli ce l ă untrice din vecin ă tatea es c ă pro-european ă a UE. Egoismul de par d ș i cel individual obstruc ț ioneaz ă interesele strategice na ț ionale, dar ș i prevaleaz ă asupra angajamentelor de integrare european ă în domeniul statului de drept. În interiorul vecinătății estice Guvernan ț ii ucraineni sub pre ș edin ț ia lui Volodymyr Zelenesky lupt ă selec v cu in ﬂ uen ț ele oligarhice. Ex-pre ș edintele Petro Poro ș enko este vizat în peste zece dosare criminale, în mp ce Igor Kolomoisky, devalizator al„Privatbank” cu costuri de circa cinci miliarde USD pentru bugetul public, atac ă nes ngherit ins tu ț iile statului, precum Banca Na ț ional ă a Ucrainei(Intellinews, 28 noiembrie 2019). În plus, subes marea planurilor ruse ș în Donbas agraveaz ă pozi ț iile strategice ale Kievului, deja subminate de luptele poli ce din SUA („tra ﬁ cul de in ﬂ uen ță trumpian proiectat în exterior”) ș i ignorate de c ă tre Fran ț a (implementarea„Formulei Steinmeier”) ș i Germania(„Nord Stream 2”). Mai la sud, tenta vele de renovare a sistemului poli c georgian consum ă c ă ile ins tu ț ionale, ajungând la m ă suri de solu ț ionare a problemelor de guvernan ță prin„puterea str ă zii”(Agenda.ge, 30 noiembrie 2019). Protestele opozi ț iei unite(circa 30 de par de poli ce) urm ă resc spargerea legi mit ăț ii regimului poli c, dependent de oligarhul Bidzina Ivanshvili, prin democra zarea sistemului de vot pentru scru nul din anul 2020(GeorgiaToday, 29 noiembrie 2019). În ﬁ ne, în Republica Moldova, alian ț ele de guvernare se dezbin ă sub presiunea reformelor structurale- compensate, de al el, cu jonglarea ac v ă a vectorilor geopoli ci(3DCFTAs, 18 noiembrie 2019). Drept urmare, linearitatea reformelor, necesare pentru a consolida ins tu ț iile democra ce ș i a le proteja de corup ț ie poli c ă, se a ﬂ ă în pericol (NewEasternEurope, 27 noiembrie 2019). Reajustările factorului rusesc în vecinătatea estică a UE Prezen ț a ruseasc ă se relanseaz ă în Europa de Est, chiar dac ă o parte din regiune este antrenat ă în exerci ț ii mai avansate de integrare european ă. As el, de la faza incipient ă de confruntare în raport cu agenda european ă îmbr ăț i ș at ă de Ucraina, Georgia ș i Republica Moldova(anii 2013-2014), azi Rusia trece într-o etap ă de ajustare a intereselor sale la realit ăț ile locale, a ﬂ ate într-o tranzi ț ie anevoioas ă la modelul european de func ț ionare. Penetrarea normelor europene, remodelarea ﬂ uxurilor comerciale ș i schimb ă rile demogra ﬁ ce sunt percepute de Moscova drept un moment oportun pentru a reintra în joc. Scopul nu pare a ﬁ excluderea de ﬁ ni v ă a elementului european, ci reajustarea pentru o coabitare cu acesta. Ac ț iunile factorului rusesc în vecin ă tatea es c ă a UE produc cel pu ț in trei comportamente în interiorul elitelor poli ce, care cresc predispozi ț ia fa ță de Federa ț ia Rus ă ori predispun la diminuarea factorului rival- cel european: Intensi ﬁ carea agresivit ăț ii regiunilor separa ste(„Ose a de Sud”) în Georgia permite distragerea aten ț iei georgienilor de la înr ă ut ăț irea climatului democra c din ț ar ă. Totodat ă, guvernan ț ii apropia ț i de oligarhul Ivanishvili folosesc insecuritatea provocat ă de Rusia pentru a domoli cri ca partenerilor europeni fa ță de defectele statului de drept. As el, calitatea reformelor decade, iar energia public ă este mi ș cat ă în direc ț ia asigur ă rii securit ăț ii ș i ordinii publice, ceea ce poate s mula gândire autoritar ă, dac ă rolul ins tu ț iilor democra ce descre ș te. Exploatarea aspira ț iilor de pacificare în zonele expuse ingerin ț elor militare ruse caracterizeaz ă întocmai suprapunerea obiectivelor politice ale liderului ucrainean Volodymyr Zelensky cu strategia Kremlinului de înghe ț are a conflictului în Donbass. Astfel, în mod indirect, factorul Bule n lunar, Nr. 12(166), decembrie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md

12 DECEMBRIE 2019 Sinteze ş i Dezbateri de Poli c ă Extern ă rusesc devine util pentru noua for ță politic ă ucrainean ă, dar ș i pentru europenii care prioritizeaz ă rela ț iile cu Moscova. În realitate, ambele sunt în pierdere din cauza ced ă rilor f ă cute p ă r ț ii ruse pentru„o pace cu orice pre ț”. Drept urmare, guvernan ț ii ucraineni ruineaz ă legitimitatea necesar ă pentru reformele asociate cu avansarea spre standardele europene, iar actorii europeni valideaz ă superioritatea geopolitic ă a Rusiei ș i contribuie la subminarea autorit ăț ii integr ă rii europene în vecin ă tatea estic ă. Valorificarea crizelor politice, precum participarea Federa ț iei Ruse la„tranzi ț ia pa ș nic ă” a puterii în Republica Moldova din vara acestui an, a propulsat for ț ele pro-ruse la guvernare(3DCFTAs, 1 septembrie 2019). Echilibrarea aspira ț iilor europene preexistente în procesul decizional cu un interes deschis pentru interac ț iunea cu exponen ț ii integr ă rii euro-asiatice constituie o investi ț ie semnificativ ă în promovarea ideii unei coabit ă ri a celor doi vectori geopolitici. Exemplul moldovenesc poate inspira alte opera ț iuni similare ale Rusiei în regiune. Înainte de aceasta, guvernul minoritar bazat pe sociali ș tii proru ș i are nevoie de resurse interne ș i externe pentru a stabiliza bugetul (3DCFTA, 27 noiembrie 2019), iar pre ș edintele Dodon trebuie s ă câ ș tige al doilea mandat în 2020. Ecourile cazului moldovenesc Situa ț ia din Republica Moldova scoate în eviden ță punctele de co tur ă poli c ă ce pot avea impact asupra agendei europene ș i care sunt aplicabile, într-o oarecare m ă sur ă, în alte ță ri din regiune. Mai exact, se observ ă o rela ț ie de cauzalitate între prezen ț a factorului oligarhic, caracterul s ă u distruc v pentru dinamica poli c ă intern ă,„în ă lbirea” for ț elor pro-ruse ș i, în final, echilibrarea benevol ă a orient ă rii geopolitice. Elementul oligarhic cons tuie o dereglare a sistemului democra c, care neînl ă turat produce efecte nega ve pentru alternan ț a puterii ș i vitalitatea ins tu ț iilor. Regimul oligarhic a discreditat prezen ț a UE în Republica Moldova ș i poate face acela ș i lucru în Ucraina ș i Georgia, dac ă nu devine obiectul condi ț ionalit ăț ii poli ce ș i al reformelor sectoriale, în par cular, în domeniul jus ț iei. Discreditarea Uniunii Europene în cazul moldovenesc a rezultat din tolerarea for ț elor poli ce, asociate atât cu in ﬂ uen ț a oligarhic ă, cât ș i cu vectorul european, a c ă ror imagine s-a degradat serios ș i în mod irecuperabil. Pe fundalul unei dezam ă giri în for ț ele pro-europene vechi, sistemul poli c are nevoie de mp pentru a genera noi par de poli ce, care s ă devin ă credibile pentru publicul de orientare mai occidental ă, mai exigent fa ță de reforme. În asemenea circumstan ț e de confuzie politic ă, for ț ele cu atitudine conservatoare fa ță de reforme, apropiate de profilul politic dezirabil pentru Federa ț ia Rus ă, devin mai atrac ve pentru electoratul autohton. În consecin ță, de ș i integrarea european ă este p ă strat ă în vigoare, aceasta este rela vizat ă ș i echilibrat ă prin normalizarea rela ț iilor cu Moscova sau chiar cu vectorul euro-asia c. În loc de concluzii... Ac ț iunile Uniunii Europene în vecin ă tatea sa, la fel ca ș i inac ț iunile, nu doar sl ă besc pozi ț iile sale ș i pe cele ale for ț elor proeuropene, dar ș i reprezint ă o invita ț ie deschis ă de a ac ț iona pentru actorii poli ci cu obiec ve strategice contrare integr ă rii europene. Trauma zarea perspec vei europene este un r ă spuns gre ș it la problema e ﬁ cien ț ei integr ă rii europene, care poate avea costuri(geo)poli ce pe termen lung. Totodat ă, neangajarea în m ă suri de prevenire a for ﬁ c ă rii factorilor oligarhici în vecin ă tatea es c ă a spa ț iului comunitar con ț ine amenin ță ri pentru durabilitatea sen mentelor proeuropene din societate. Urm ă rind e(in)volu ț iile din Ucraina ș i Georgia, deducem c ă UE a înv ăț at foarte pu ț in din cazul moldovenesc în privin ț a efectelor toler ă rii elementelor oligarhice. De aceea, reajustarea factorului rusesc, similar modelului moldovenesc, cap ă t ă conturul unui scenariu tot mai real. Opiniile exprimate de exper ț i în cadrul editorialelor nu re ﬂ ect ă în mod necesar punctul de vedere al Friedrich-Ebert-S ung(FES) ș i al Asocia ț iei pentru Poli c ă Extern ă(APE). Asocia ţ ia pentru Politic ă Extern ă(APE) este o organiza ţ ie neguvernamental ă angajat ă în sus ţ inerea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea European ă ş i facilitarea procesului de solu ţ ionare a problemei transnistrene în contextul europeniz ă rii ţă rii. APE a fost constituit ă în toamna anului 2003 de un grup proeminent de exper ţ i locali, personalit ăţ i publice, de fo ş ti o ﬁ ciali guvernamentali ş i diploma ţ i de rang înalt, to ţ i ﬁ ind anima ţ i de dorin ţ a de a contribui cu bogata lor experien ţă ş i expertiz ă la formularea ş i promovarea de c ă tre Republica Moldova a unei politici externe coerente, credibile ş i e ﬁ ciente. Friedrich-Ebert-Stiftung(FES) este o funda ţ ie politic ă social-democrat ă german ă, scopurile c ă reia sunt promovarea principiilor ş i fundamentelor democra ţ iei, a p ă cii, în ţ elegerii ş i cooper ă rii interna ţ ionale. FES î ş i îndepline ş te mandatul în spiritul democra ţ iei sociale, dedicându-se dezbaterii publice ş i g ă sirii, într-un mod transparent, de solu ţ ii social-democrate la problemele actuale ş i viitoare ale societ ăţ ii. Fr B ie ul d e r n ic lu h na r, E N b r. 1 e 2 r ( t 1 6 S 6) t , i d f e t c u em n b g rie 2019 activeaz ă în Republica Moldova din octombrie 2002. 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: o ﬃ ce@ape.md