Friedrich-Ebert-Stiftung, împreună cu Asociația pentru Politică Externă, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR OCTOMBRIE 2023 NR.10(212) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Oazu Nantoi, deputat PAS: N-am văzut din partea guvernărilor de la Chişinău inițierea unor proiecte sau politici coerente care să ducă la reintegrarea celor din Transnistria 2. Editorial, Irina Tabaranu, jurnalistă a portalului zonadesecuritate.md: Este posibil în UE și fără regiunea transnistreană? 3. Veaceslav Ioniță, expert IDIS„Viitorul”: Reintegrarea peste noapte a regiunii transnistrene ar fi o problemă pentru noi 4. Analiză, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare(PISA): Proiectul Strategiei Securității Naționale la etapa consultărilor publice și narative privind problematica transnistreană Știri pe scurt: Contractul de livrare a energiei electrice semnat pe 25 octombrie cu Centrala de la Cuciurgan este reciproc avantajos atât pentru Chișinău, cât și pentru Tiraspol, a declarat Ministrul Energie, Victor Parlicov, întrun interviu pentru Radio Chișinău. Pe de o parte, înțelegerea pune la dispoziție energie electrică la un preț avantajos pentru Chișinău, iar pe de alta, vine în sprijinul populației din stânga Nistrului.„Sigur că există o flexibilitate în acest contract. Volumele se mai ajustează pe parcurs. Dar cel mai important lucru este că menținem dialogul. Nici o parte, nici alta nu am avea de câștigat dacă nu am încheia acest contract. Am vrut să oferim o predictibilitate atât pentru cei din stânga Nistrului, cât și pentru consumatorii noștri în ceea ce ține de preț”, a declarat ministrul Energiei. Parlicov a calificat relația cu malul stâng din prezent ca fiind mult mai sănătoasă decât anterior. Ministrul a mai precizat că s-a semnat un contract doar până la finalul anului viitor, deoarece atunci expiră contractul de tranzit al gazului rusesc pe teritoriul ucrainean care ajunge în regiunea transnistreană. Costul per megawat va fi neschimbat – de 66 de dolari americani. Comisarul European pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi, și Președintele Băncii Europene de Investiții(BEI), Werner Hoyer, au oficializat pe 25 octombrie un pachet financiar prin care Comisia Europeană va oferi un grant de investiții în valoare de 12 milioane de euro pentru proiectul BEI Global de reabilitare și modernizare a două secțiuni cheie de linii de cale ferată din Moldova. Cu sprijinul unui împrumut ulterior de 42 de milioane de euro de la BEI Global, infrastructura feroviară modernizată nu numai că va îmbunătăți conectivitatea internă a țării, dar va oferi și o rută de export importantă pentru Ucraina. Reabilitarea coridorului feroviar nord-sud al Moldovei va fi un element central al acestui proiect. Acesta asigură o legătură esențială între vestul Ucrainei și porturile cheie de pe Dunăre și Prut, oferind acces la apele internaționale. Conexiunea feroviară îmbunătățită dintre Moldova și Ucraina va stimula atât exporturile ucrainene, cât și economia Republicii Moldova, îndeosebi în contextul inițiativei„Culoarele de Solidaritate UE-Ucraina”. Premierul Dorin Recean s-a întâlnit pe 25 octombrie cu înalții demnitari ai Comisiei Europene, în cadrul unei vizite la Bruxelles. El s-a referit la efortul de implementare a celor nouă recomandări formulate de Comisia Europeană, accentuând că autoritățile de la Chișinău continuă să lucreze pentru a oferi Comisiei Europene o bază solidă pentru recomandarea lansării negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an.„Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar solidaritatea demonstrată de UE este o dovadă în plus că țara noastră face parte din familia europeană. Contăm pe sprijinul dumneavoastră și ne angajăm să avansăm în continuare în implementarea recomandărilor Comisiei. Deschiderea negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an este o prioritate strategică pentru Guvernul pe care îl conduc”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Transnistria,„călcâiul lui Ahile” în drumul european al Republicii Moldova Clădirea pretinsului Parlament de la Tiraspol, regiunea transnistreană. Foto: Mădălin Necșuțu Integrarea Republicii Moldova în UE cu un conflict înghețat încă nerezolvat pe teritoriul său ridică în continuare multe semne de întrebare. Oficialii de la Bruxelles spun că acest lucru este posibil. Întrebarea este dacă totul depinde de deznodământul conflictului din Ucraina sau nu? Oficialii de la Chișinău nu au încă planuri de contigență la vedere pentru reintegrarea acestui teritoriu, unul ancorat într-o mentalitate deplin sovietică în care abuzurile în ceea ce privește drepturile omului, crima organizată și frica domnesc asupra celor aproximativ 300.000 de persoane rămase în această enclavă căzută de mai mulți ani în mâinile unor oligarhi locali și controlată politic de facto de la Moscova. În timp ce unii afaceriștii locali stau de mult timp în Occident, acolo unde își țin majoritatea banilor, Rusia își menține în coasta UE și NATO această„bază înaintată de operațiuni” de tot tipul . Scopul este unul precis- să împidice Republica Moldova Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

2 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă să avanseze pe calea europeană. finele anului viitor, după ce Ucraina Dacă timp de trei decenii Moscova a nu va mai permite tranzitul gazului fortiticat Transnistria din toate punctele rusesc spre Moldova, cu tot cu de vedere – economic, militar și social – în regiunea transnistreană, problemele ultimii ani, Rusia avansează tot mai mult de tip umanitar se vor revărșa numai și în teritoriul controlat constituțional de asupra Chișinăului. Oligarhii locali vor autoritățile de la Chișinău, prin fraudă împacheta ce vor mai putea în grabă și electorală,„călcâiul lui Ahile” al unei se vor retrage cel mai probabil definitiv populației pauperizate și al unui sistem de în Germania, acolo unde și-au deschis aplicare a legii foarte șubred. de mai mulți ani afaceri de succes, iar Rusia va fi nevoită să renunțe la o serie În regiunea sudică a autonomiei găgăuze, de avantaje. Moscova încearcă o„transnistrizare” sub privirile relativ pasive sau fără un răspuns Totuși, Rusia a sădit semințele răului pe adecvat ale Chișinăului. Statul dă semne termen lung prin pașaportizarea a circa evidente de slăbiciune. Instituțiile abilitate 220.000 de transnistreni. Dacă Chișinăul nu au fost capabile să oprească fraudele la nu va anula aceste pașapoarte, nu va vedere făcute în timpul alegerii bașcanului democratiza spațiul, nu îl va goli de Găgăuziei în luna mai a acestui an. propaganda mediei ruse și nu-l va conecta mental de Chișinău și valorile europene, Chiar dacă am admite scenariul în atunci riscul unui cal troian în interiorul care Transnistria va capota de facto la Moldovei va fi unul permanent. Chiar și așa, acest proces nu se va realiza peste noapte. Este nevoie de foarte mulți bani care nu pot veni decât de la donatorii internaționali, de politici și planuri ferme de reintegrare concepute cu ajutorul Occidentului care nu se vor mai crampona de interesele Rusiei în regiune și de multă voință politică internă. Rusia va încerca să dejoace toate aceste mișcări, iar fără măsuri drastice împotriva celor care lucrează deschis împotriva puterii statului în slujba unor puteri străine, viitorul european nu sună oricum foarte bine pentru Republica Moldova. Toate eforturile vor fi unele sisifice, iar forțele europene nu-și mai permit niciun eșec pentru încă un ciclu electoral. Totul se joacă în acest răstimp de puțin mai mult de un an și jumătate la alegerile locale, prezidențiale și parlamentare. N-am văzut din partea guvernărilor de la Chişinău inițierea unor proiecte sau politici coerente care să ducă la reintegrarea celor din Transnistria D eputatul Oazu Nantoi, un expert pe problema dosarului transnistrean, a avut amabilitatea să ne ofere un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/ APE în care am vorbit despre eventualele scenarii în care regiunea secesionistă din stânga Nistrului poate fi reintegrată în cadrul Republicii Moldova. Am discutat despre opoziția Moscovei la un altfel de proiect și despre cât de coerente trebuie să fie politicile Chișinăului, dar și ale partenerilor occidentali, în această privință. Redăm interviul integral în rândurile de mai jos: Domnule deputat, este posibilă integrarea europeană a Republicii Moldova cu tot cu regiunea sa transnistreană înainte de rezolvarea definitivă a acestui dosar? Se tot vorbește de precedentul Cipru, dar este de imaginat o integrare europeană cu o enclavă separatistă care are și soldați ruși pe teritoriul ei? Întrebarea este una fundamentală, dar răspunsul la această întrebare depinde de mai mulți factori, atât externi, precum și interni. Primul și principalul factor extern este evoluția conflictului militar dintre Ucraina și Federația Rusă. Mass media, dar și unii experți, au creat niște așteptări exagerate cu privire la contraofensiva Ucrainei din primăvara anului 2023. Noi Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

însă vedem că situația, linia frontului, este una dramatică. Rusia dispune în continuare de mai multe resurse umane, are superioritate la unele categorii de armament, în primul rând, aviație, etc. Și părții ucrainene îi vine extrem de greu să riposteze Federații Ruse, care, între timp, au mai învățat să lupte în comparație cu ceea ce a fost în februarie 2022. Și totuși, situația pe linia frontului este acel factor care va determina pe viitor și situația pe malul stâng al Nistrului. Al doilea moment este că ceea ce numim conflictul transnistrean poate fi definit ca un conflict hibrid. Pe de o parte, nimeni nu poate nega că Federația Rusă controlează această regiune și n-a renunțat la ideea de a impune, sub pretextul așa-zisei soluționări a conflictului, un statut juridic special, garantat cu certitudine, după cum spunea diplomația rusească, prin care să mențină controlul asupra întregii Republici Moldova. Nu cred că Federația Rusă va renunța la această idee, ținând cont de războiul hibrid evident, care este purtat de Federația Rusă împotriva societății și actualei guvernări din Republica Moldova. Federația Rusă încă mai speră că războiul hibrid se va solda cu eșecul actualei guvernări, cu criză, colaps, și atunci va veni momentul pentru soluționarea pașnică, sub bagheta dirijorilor de la Kremlin. Dar asta e pur ipotetic. În realitate, dacă ne uităm mai pragmatic la ceea ce se numește așa-zisa Transnistrie, știm că majoritatea absolută a locuitorilor din stânga Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova, chiar dacă nu toți posesoriii buletinelor și pașapoartelor Republicii Moldova se consideră cetățeni loiali. Oricum, acesta este un aspect foarte important. La 15 noiembrie 2020, când a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale în Republica Moldova, din cei care au venit sau chiar au fost aduși de pe malul stâng să voteze pentru Igor Dodon, între 14-20% au votat pentru doamna Maia Sandu. Și atunci când anul trecut, pe malul stâng al Nistrului au fost lansate niște zvonuri, 3 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă știri false, despre o eventuală mobilizare, comunicarea oficialităților de la Chișinău sau zvonul, de exemplu, de pe 24 februarie cu prietenii și partenerii de dezvoltare să 2023, despre o eventuală agresiune a fie discutată o problemă fundamentală Ucrainei împotriva Transnistriei, oamenii demilitarizarea acestei regiuni. de pe malul stâng s-au repezit să se refugieze pe malul drept al Nistrului. Deci Comunitatea internațională are însă este evident că multă lume de pe malul experiența când în zone de conflict, stâng al Nistrulu percep malul drept ca pe precum Bosnia-Herzegovina, au fost un refugiu, ca pe o insulă de stabilitate, aplicate mecanisme și realizate procese predictibilitate și cu mai multe garanții de de demilitarizare. Din anul 1996, atunci pace. când a fost realizat acest scenariu, au fost atinse acordurile de la Dayton semnate la Nu mai vorbim de componenta economică, Paris. A trecut ceva timp iar peste 25 de cand toți agenții economici din stânga ani, realitățile s-au schimbat dramatic, la Nistrului sunt înregistrați la Chișinău fel și conjunctura internațională. Oricum, și realizează operațiunile de import- problema rămâne și, în opinia mea, trebuie export în bază documentelor eliberate să existe un dialog NATO- Republica de Departamentul Vamal al Republicii Moldova și Ucraina, în primul rând, ca din Moldova. Aceștia se prezintă în afară timp să fie pregătite schemele și resursele Republicii Moldova în calitate de agenți necesare pentru demilitarizarea pașnică a economici loiali ai Republicii Moldova. acestei regiunii transnistrene. Așadar, ceea ce mișcă din punct de vedere economic pe malul stâng depinde 100% de În stâ nga Nistrului nu sunt demenți ca să poziția oficialităților de la Chișinău. se sinucidă, dar oricum este nevoie de demilitarizarea regiunii. În urmă cu mai Mai există și această„enigmă” a sectorului mulți ani, eu spuneam că este nevoie de un energetic, unde Federația Rusă livrează program de repatriere a unora în Federația gratuit gaz, iar din acel gaz este generată Rusă, dar această problemă nici nu este energia electrică pe care o plătim noi, cei discutată măcar. de pe malul drept, întreținând pe această cale regimul din stângă Nistrului. După Eu nu sunt gata să fiu categoric în ceea ce cum mai multă lume constată, acest lucru privește aplicabilitatea modelului Ciprului este tot o pârghie de șantaj din partea pentru Republica Moldova sau nu. Federației Ruse, deoarece Moscova poate La aniversarea a 30-ea a reunificării celor să întrerupă aceste livrări de gaze. Și atunci două Germanii, doamna Merkel a spus malul drept se va ciocni cu perspectiva că procesul de reunificare a celor două foarte stresantă de a prelua controlul germanii încă nici de departe nu este asupra malului stâng, care va fi un teritoriu încheiat. Și dacă ne uităm cum se votează absolut falit. în teritoriile fostei RDG în comparație cu restul teritoriului Germaniei, vedem că Necesitatea stringentă a demilitarizării s-au păstrat niște clivaje și niște contraste de mentalitate, în pofida faptului că reunificarea celor două Germanii a fost Care ar fi soluțiile, domnule deputat? un proces dorit. Și în pofida faptului că Germania Federativă a avut un fond Totodată, aș vrea să subliniez că niciodată n-am avut o atitudine lejeră față de procedura de reîntregire a Republicii național unde se acumulau resursele financiare pentru acoperirea procesului de reintegrare. Moldova, din două considerente. Primul - pe durata deceniilor au fost realizate multiple programe cu milioane și milioane de euro aruncați în vânt, de„ confidence building” [consolidarea încrederii] etc. Însă, eu nu văd nici pe malul drept și nici în Așadar, este vorba de un proces foarte migălos, de lungă durată, peste cicluri electorale, în urma cărora trebuie să dispare orice diferență de percepere a realităților pe malul stâng și pe malul drept Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

4 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă ale Nistului. Ori, noi avem ceea ce avem, război. Pentru Republica Moldova însă, care în special dacă ne uităm la autonomia este protejată geografic de Ucraina, există o găgăuză, guvernările de la Chişinău, în deschidere maximă. pofida faptului că legea[de acordarea a autonomiei la Comrat] a fost votată în Noi am auzit despre faptul că Republica 1994, până în prezent, eu n-am văzut din Moldova ar putea deveni țară-membră a partea guvernărilor de la Chişinău inițierea UE fără soluționarea conflictului din zona unor proiecte, a unor politici coerente de de est a Republicii Moldove . Dar eu nu știu lungă durată, care ar fi dus la integrarea cum va arata UE peste câțiva ani de zile, concetățenilor noștri. Nu la asimilarea deoarece noi vedem că în unele state din lor, ci la integrarea lor în spațiul mental al UE se consolidează niște mișcări politice societății moldovenești. populiste, iar un exemplu este Ungaria. Moștenirea mentalităților deformate Poate trebuie elaborate mai multe politici legate de tânără generație din regiunea transnistreană, dar și cea din autonomia găgăuză? Fundația„Friedrich Ebert” Moldova a publicat recent un studiu al tinerilor, cu vârsta între 15-29 de ani, din Republica Moldova, despre cum percep ei realitatea, la ce se gândesc. Pe lângă faptul că 50% din cei chestionați relatează că vor pleca din țară, se mai constată un lucru foarte neplăcut și alarmant. De exemplu, în autonomia găgăuză, tinerii sunt purtători cam ai acelorași clișee pe care le manifestă părinții și bunicii lor. Prin urmare, putem vorbi despre falimentul sistemului educațional în Republica Moldova și lipsa unor politici coerente de consolidare a societății moldovenești, de coeziune civică în bază criteriului de cetățenie. Și dacă ne uităm deja la Uniunea Europeană, atât birocrația europeană cât și politicienii din UE se află sub impresia șocului trăit de agresiunea frontală a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Politicienii din UE chiar îș i recunosc gre șelile comise în trecut. Am participat la diferite întruniri cu experți din Germania, unde se spune franc despre greșelile politice promovate de Germania în raport cu regimul lui Putin. Pendulul s-a pornit în altă direcție, iar UE manifestă o deschidere maximă față de Republica Moldova, în mod special. Da, este vorba și de Ucraina, dar Ucraina este în stare de Eu consider că este extrem de riscant pentru societatea moldovenească, pentru clasa politică, cea care se identifică cu perspectiva integrării europene, să spunem că am putea merge spre UE și fără Transnistria. În primul rând, se scapă din vedere următorul moment foarte important. Acei locuitori din stânga Nistrului care simpatizează Republica Moldova se simt trădați. În al doilea rând, nu există nicio garanție că peste 5-7 ani nu se va schimba atitudinea față de nerezolvarea acestui conflict. Eu consider că societatea și clasa politică trebuie să purceadă la o revizuire a atitudinilor. Concubinaj forțat, fără de soluții Cât de mult contează includerea dosarului transnistrean în noul concept de strategie de securitatea națională și ce va schimba acest lucru în optica instituțiilor statului de a rezolva acest dosar? În curând va veni ziua de 19 noiembrie 2001, atunci când a fost semnat Tratatul de pace și prietenie cu Federația Rusă, unde în preambul este fixat că Federația Rusă este garant pentru Republica Moldova. Acest tratat s-a prelungit automat pentru 10 ani de zile în mai 2021, fiind ratificat de Parlamentele ambelor state. Faptul că noi avem o strategie națională în care prima dată s-a spus franc că principalul pericol pentru Republica Moldova este Federația Rusă, asta înseamnă că noi am spus litera A din alfabet, dar mai este cale lungă până la Z. Eu sunt destul de sceptic, dat fiind faptul că se împlinesc în curând trei ani de la intrarea în funcție a doamnei președinte Maia Sandu și au trecut doi ani de la guvernarea PAS, iar în raport cu această problemă noi nu avem nicio poziție tranșantă și consecventă din partea statului privind politicile de apărare a drepturilor omului în stânga Nistrului, în special a cet ățenilor Republicii Moldova. Suntem martorii unei politici netransparente de concubinaj cu acest regim. Mă refer la aspectul energetic și nu numai. Din acest motiv, publicarea acestui proiect de strategie nu cred că ar fi adăugat turații la ceea nu se observă deloc. Totodată, în proiectul strategiei pe care l-am citit, eu consider că în privința problemei transnistrene, chiar dacă se menționează că va fi soluționată pe căi exclusiv pașnice și diplomatice, sunt sc ă pate din vedere problema dialogului cu populația din stânga Nistrului, problema apărării drepturilor omului și problema pregătirii procesului de demilitarizare a regiunii, indiferent de ceea ce vor spune la Kremlin. Acestea sunt foarte importante. Procesul de demilitarizare nu poate fi realizat dacă se merge pe linia relațiilor diplomatice, comunicării diplomatice cu administrația de la Kremlin. Chiar dacă Putin va pleca, situația din Federația Rusă este de așa natură că, fără ca să fie învins așa cum a fost învinsă Germania nazistă, acest regim revanșard își va păstra și esență și apucăturile. Are Republica Moldova un plan de contingență elaborat pentru reintegrarea regiunii transnistrene, mai ales în condițiile în care la finele anului viitor, Ucraina, cel mai probabil, nu va reînnoi acordul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul său, deci și spre Moldova și regiunea transnistreană? La ce ne putem aștepta din acest punct de vedere? Întrebarea este cu multe necunoscute și eu nu sunt gata să dau răspunsul. Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

Am fost la întâlniri mai puțin publice, la care erau factorii de decizie de care depinde și formularea unor politici în raport cu malul stâng, și sunt la curent că cel puțin s-au pornit niște activități în ceea ce privește estimarea costurilor [reintegr ării Transnistriei]. Noi trebuie să fim conștienți că situația poate să capete o turnură neașteptată și trebuie să fim pregătiți pentru aceasta. Î n primul rând, trebuie să avem o viziune, iar apoi trebuie să avem proiecte de planuri de acțiuni pe domenii care pot fi corectate. Republica Moldova se reîntregește, iar asta înseamnă că Ministerul Educației trebuie să aibă un plan de acțiuni în bază căruia instituțiile de învățământ din stânga Nistrului, în termen rezonabil de trei luni sau maxim jumătate de an, vor trece la predarea în bază curiculei Republicii Moldova. Problema pensionarilor din Transnitria se rezolvă mai simplu, dacă ar fi să nu ne gândim la sumele de bani. Apare însă din nou întrebarea- dacă în stânga Nistrului sunt pensionari veterani ai structurilor de forță care au comis crime împotriva Republicii Moldove, cum procedăm cu această categorie de pensionari? Este vorba și de domeniul economic și de problemă proprietății- în bază căror criterii vom recunoaște sau nu vor recunoaște privatizările din stânga Nistrului, dreptul la proprietate? Nu mai vorbim despre faptul că Centrala de la Cuciurgan figurează ca parte a grupului rusesc energetic Inter-RAO. Când era premier domnul Ion Chicu, eu m-am adresat dânsul ui și i-am cerut un răspuns privind cine este proprietarul legal al Centralei de la Cuciurgan. Am primit răspunsuri de la cinci instituții, dar niciunul concret la întrebarea mea. Dacă în Strategia de Securitate Națională am indicat Rusia ca pericol principal, asta nu ne obligă să mergem mai departe inclusiv în schimbarea atitudinii față de problema conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova. 5 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Pionii și purtătorii actualitate acest format și v-aș întreba ce de mesaje ai Moscovei format de negociere vedeți Dvs. ca fiind viabil în actualul context al războiului din Pretinsul ministru de Externe de la proximitatea Moldovei? Tiraspol, Vitalie Ignatiev, a declarat recent, într-un interviu pentru presa rusă, că, „atât Chișinăul, cât și Bruxelles-ul și-au dat seama de faptul că Transnistria este o entitate de stat complet separată” și că va veni o vreme, cât de curând, când această realitate se va formaliza. Cum vedeți astfel Dacă ne întoarce în timp, la anul 2004, atunci grup de persoane din partea civile din care făceam și eu parte, am pus pe masă ceea ce se numea strategia 3D- demilitarizarea, decriminalizarea și democratizarea Transnistriei. de declarații? La 10 iunie 2005, Parlamentul Republicii Acest Ignatiev, care este născut la Odesa, este doar un papagal al Kremlinului și în interviul dat agenției RIA Novosti, ideile nu sunt ale lui. Lui i s-a dictat ce să spună de la Kremlin. În decembrie 2021, a apărut o scrisoare adresată de pretinsul lider Vadim Moldovei a votat hotărârile numărul 117 cu privire la demilitarizarea și democratizarea Transnistriei, inclusiv legea din 22 iulie 2005 cu privire la principiile de bază ale statului juridic special al localităților din stânga Nistrului care ținea cont de„Strategia 3D”. Krasnoselski către doamnă președinte Maia Sandu. În acea scrisoare, Krasnoselsky îi propunea Maiei Sandu că haideți să ne așezăm la masa de negocieri, deoarece în formatul 1+ 1 putem rezolva problemele cetățenilor. Mai mult, în paralel, Dmitri Kozak a fugit la Viena pentru a încerca să revigoreze formatul de negociere 5+ 2 . Pe atunci, fostul președinte Vladimir Voronin, în cadrul unei întrevederi cu președintele României Ion Iliescu, lângă Costești, a fost întrebat de jurnalișa cum vede soluționarea conflictului transnistrean. Atunci, domnul Voronin, fără să priceapă o boabă, a spus că există „Strategie 3D”. Eu am fost sunat atunci de un jurnalist important de la Moscova pentru a mă întreba cum privesc eu acest lucru. Atât în 2004, cât și în prezent, sunt absolut convins că ceia ce numim noi soluționarea conflictului nu poate fi atinsă prin Eu am râs așa ironic și i-am zis: ți-au poruncit să culegi informația de la mine? I-am zis: nu va merge scenariul vostru în care Krasnoselski, la indicațiile Kremlinului, se adresează către președintele Moldovei să reîncepem procesul de negocieri pentru negocieri. Este vorba de un plan de acțiuni care trebuie să fie impus celor din stânga Nistrului, care să accepte colaborarea pentru realizarea lui, dacă vor să scape de pedeapsa penală. Dar nicidecum nu poate fi vorba despre negocieri. Transnistria, pentru ca Occidentului să îi faciliteze trădarea Ucrainei. Cu cine se negociezi? Cu Federația Rusă? Este ridicol. Formatul pentalateral, stabilit Așadar, ceea ce spun Ignatiev, Krasnoselski este umilitor pentru noi, cetățenii Republicii Moldova, din simplul motiv că aceste marionete de la Tiraspol se simt în siguranță atât timp c ât la noi societatea este indiferentă, iar clasa politică este preocupată de alte probleme. la Bratislava în februarie 2002, care în urma consultărilor din 26 septembrie 2005 a devenit 5+2 , a fost o capcană pentru Republica Moldova în care ne-am bălăcit neputincios timp de peste 20 ani. Asta până nu a devenit evident că Federația Rusă este țară agresoare și încalcă tot ce este posibil în organizarea mondială postFormat de negociere perimat belică. Prin urmare, Rusia nu poate fi parte în procesul de negociere. Negocierile în formatul 5+2 nu au mai avut loc de circa patru ani. Mai este de Vă mulțumim! Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

6 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Editorial Este posibil în UE și fără regiunea transnistreană? Editorial de Irina Tabaranu D eclarațiile oficialilor de la Chișinău privind integrarea în Uniunea Europeană fără 11% din teritoriul său internațional recunoscut din 1992 de întreaga comunitate internațională au stârnit foarte multe întrebări în rândul societății civilă dar și în al mediului jurnalistic din Republica Moldova. Deși un subiect extrem de sensibil și important, puțini din cei cărora aceste declarații leau provocat dileme interne și-au exprimat deschis nedumeririle. Cronologic, prima expunere publică a acestei idei a avut-o Nicu Popescu, ministrul de externe de la Chișinău, întrun interviu pentru publicația Politico , după care șefa statului Maia Sandu a confirmat-o, fiind întrebată în contextul declarației lui Popescu. Putea Maia Sandu în mod public să nu fie de acord cu ministrul său? Mă tem că nu, cel puțin dacă privim în contextul regional actual. M-am întrebat atunci cum se explică această tăcere pe un subiect atât de important? Pentru că sunt foarte multe necunoscute, ar spune unii. Cum ar putea comunitatea europeană să-și deschidă ușile pentru un stat care vine nu doar cu probleme socialeconomice, ce ar putea fi rezolvate chiar prin însăși procesul de aderare, ci chiar cu un cal troian în inima cetății, cu trupe militare ale unui stat ce a declanșat un război pe continentul european? Pentru că e o idee cu o doză de iresponsabilitate prea mare din partea unui șef de stat, ar spune alții, care o cunosc pe Maia Sandu ca un politician căruia nu-i stă în fire să arunce declarații iresponsabile. Într-o discuție pe acest subiect cu unul din colegii de breaslă, ultimul a încer cat justifice declarațiile:„Sigur au ei un plan pe care nu îl fac public și de aceea poate nu e cazul să le tăiem din aripi”. Atunci mi-am adus aminte de răspunsul cetățenilor ruși de pe străzile Moscovei atunci când erau întrebați despre invazia rusă în Ucraina, cum că sigur Putin are un plan și nu e cazul să-și facă prea mari griji, se va rezolva cumva, nu are cum să nu fie un plan.” Mi-am zis atunci că nu mă voi complace în acea scuză și voi expune mai jos doar câteva din circumstanțele care, din punctul meu de vedere, fac imposibilă aderarea noastră la UE fără regiunea transnistreană. Nu rezolvăm pentru că nu ni se cere? Președinta Sandu a spus, când a fost întrebată dacă e de acord cu Popescu, că e posibilă o aderare fără stânga Nistrului și că așteaptă o oportunitate geopolitică în următorii trei-patru ani pentru a rezolva conflictul transnistrean și dacă nu va exista, citez:“Republica Moldova nu mai poate sta pe loc”. Din asta înțelegem că, în opinia sa, conflictul e în afara țării, dar îl putem oare separa? Ulterior se aduce drept argument faptul că UE nu ne condiționează integrarea prin rezolvarea conflictului. Este bine cunoscut că multe din acțiunile și planurile ce țin de reintegrarea țării au fost la solicitarea sau sub presiunea unor parteneri internaționali, fapt ce a fost mereu criticat de societatea civilă. Dorința și aspirațiile de rezolvare a conflictului transnistrean trebuie să vină din interior, dar nu să ne fie condiționată, iar această retorică trebuie să se schimbe. Nu să o facem pentru că trebuie să bifăm, ci pentru că noi ne dorim acest lucru. În ceea ce ține de lipsa de condiționalități, apare o altă întrebare. Oare de ce circa 60% din cetățenii acestei țări, inclusiv 14% din persoanele din stânga Nistrului care au votat pentru PAS în 2021, vor în UE? Pentru mulți UE înseamnă dezvoltare, stabilitate și pace, iar aceasta presupune și rezolvarea problemelor de integritate teritorială, a drepturilor omului și a liberei circulații cauzate de existența unui conflict înghețat. De multe ori am auzit că pentru o țară aflată în proces de integrarea europeană, procesul e cel mai benefic și important. Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

Acesta presupune reforme și schimbări. Atingerea scopului final fără un parcurs făcut ca la carte nu are rost, pur și simplu nu se vor produce schimbări. În situația actuală, când este practic scoasă din ecuație rezolvarea problemei transnistrene, e de la sine înțeles că nimic nu se va schimba. Beneficii europene fără condiționări de democratizare Regimul separatist va continua să facă bani prin exporturi în UE. Acum o fac în cadrul Acordului de liber schimb, care la fel a fost oferit fără condiționări de democratizare sau rezolvare a problemelor ce țin de drepturile omului. Nu s-au pus condiții, deoarece nici atunci nu exista vreo viziune. Potrivit președintei Maiei Sandu, după ce vom fi în UE și vom începe a trăi mai bine oamenii de pe malul stâng vor vedea schimbările și își vor dori și ei acest lucru. Dar oare decid sau au decis vreodată ceva oamenii din regiune? Cum va înțelege șefa statului, dar și noi ca societate, că cetățenii de acolo au văzut și au înțeles? Președinta mai spune că fără regiunea transnistreană în UE nu înseamnă și o renunțare la ea. O spune probabil pentru cei din opoziție, pentru a nu putea fi acuzată de faptul că pune la îndoială integritatea țării. Totuși, prin faptul că o parte din țară va fi parte a unui acord, iar alta parte nu, nu va alimenta asta si mai mult separatismul, care ar putea apărea și într-o altă zonă din sud? țării. Pe lângă aspectele legale, mai sunt și cele umane, iar această situație poate influența negativ coeziunea socială dintre cele două maluri ale Nistrului. Țară UE cu„pacificatori” ruși Legat de conflictul transnistrean pe teritoriul Republicii Moldova funcționează o misiune de menținere a păcii condusă de Federația Rusă. Această misiune are 15 posturi militare fixe, majoritatea se află 7 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă pe teritoriul controlat de autoritățile de Mai mult ca atât, în stânga Nistrului se la Chișinău, nu în regiune, iar despre ce află mai multe sate și comune ce au facem cu ele nu se discută. Atunci când rămas după război sub drapelul Republicii se fac astfel de declarații, conducerea țării Moldova, la fel, cu sacrificii enorme. Există nu are cum să nu aibă un plan despre ce scenarii, strategii ce se va întâmpla cu ele? vor fi cu acești militari, posturi și misiunea Cine își asumă pierderea lor- Nicu Popescu de pacificare în general, dacă intrăm în sau Maia Sandu? UE. În caz contrar, astfel de poziții luate în mod public vorbește despre faptul că Conexiuni complicate această conducere este iresponsabilă și naivă când vine vorba de problema Dacă aceste detalii, poate mai mult tehnice, transnistreană. nu v-au convins că lucrurile în realitate sunt mult mai complicate decât în declarații, Amintesc că cel mai apropiat post militar vreau să mai adaug exemplul localității al misiunii este cel de la Vadul lui Vodă, Varnița din Anenii Noi, de pe malul drept al unde sunt militari ruși, transnistreni Nistrului, care se află în imediată apropiere și militari ai armatei naționale. După de orașul Bender. Aceste două localități aderare, din această misiune vor face sunt extrem de legate între ele- toate parte și militari ai unui stat membru UE, serviciile comunale(apa, lumina, gazul) dacă vă puteți imagina acest lucru. folosite de locuitorii din Varnița sunt oferite de către orașul Tighina. Această Linia administrativă nu e pe Nistru situație s-a creat acolo din lipsa de dorință de a căuta soluții pentru a nu mai fi atât de dependenți, dar și pentru că tarifele Chiar dacă ne-am da frâu liber imaginației, e greu de imaginat o frontieră ipotetică a Uniunii Europene, lăsând regiunea transnistreană pe dinafară, suspendată între un alt stat, Ucraina, care la fel aspiră la UE. în regiunea transnistreană sunt mai mici la aceste servicii. Acest sat va fi lăsat fără aceste servicii sau, satul, deja european, va continua să se folosească de acele servicii dintr-o regiune ce nu va fi parte a acordului? Regiunea transnistreană nu e doar în stânga Nistrului, teritoriu ce actuala guvernare admite că ar putea să nu facă parte din UE. Este și pe malul drept. Al doilea cel mai mare oraș controlat de regimul de la Tiraspol, Tighina/ Bender, este în dreapta Nistrului, la fel ca alte cinci sate de lângă acest oraș: Chițcani, Cremenciug, Gîsca, Merenești și Zahorna. Bender are un statut special, acolo sunt două penitenciare controlate de Chișinău, un Inspectorat de Poliție, o comenduire militară a contingentului militar moldovenesc din misiunea de pacificare, un liceu – structuri ale statului Republica Moldova ce s-au păstrat acolo cu prețul unui efort colosal, chiar cu sânge. Ce se va întâmpla cu ele? Vor fi pur și simplu scoase de acolo din lipsa de viziune a celor care actualmente se află în funcții de conducere? Dacă președinta nu este informată despre toate aceste nuanțe ce complică extrem de mult o ulterioară aderare la UE fără regiune, îmi vine greu să înțeleg de ce face astfel de declarații publice. Mai există o ipoteză, că pe interiorul guvernării nici nu se analizează o opțiune de separare a teritoriului pentru aderare la UE, iar acest mesaj este lansat pentru exponenții regimului de la Tiraspol, pentru a le da semnale că vor fi izolați și că reintregirea este unica opțiune. Indiferent dacă, Maia Sandu joacă dublu sau nu este informată în mod intenționat despre toate aceste complicații ce țin de regiunea transnistreană, afirmațiile că e posibilă aderarea la UE fără regiunea transnistreană, deja le-a dat apă la moară exponenților regimului de la Tiraspol de a-și întări așa-zisa ipoteză că sunt o republică independentă. Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

8 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Reintegrarea peste noapte a regiunii transnistrene ar fi o problemă pentru noi Ca economist vă pot spune că Moldova, având o economie foarte slabă, cu instituții slabe care șchiopătează enorm în economia de piață, cu un potențial mult mai slab decât regiunea transnistreană, unde a fost concentrată 40 la sută din economia țării, oricum suntem net superiori lor. Chiar și cu acest handicap de dezvoltare, dar cu o perspectivă europeană, noi am avansat enorm. Până în 2016, se crea o aparență că în Transnistria se trăiește mai bine, chiar dacă nu era așa, dar începând cu 2016 acea„poveste de succes a Transnistriei” s-a developat. E conomistul Veaceslav Ioniță a acordat un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE în care am discutat despre atractivitatea malului drept al Nistrului pentru malul stâng în ceea ce privește modelul de dezvoltare pe viitor. Republica Moldova poate reintegra regiunea transnistreană, dar există anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească, care include și un plan bine pus la punct. Mai multe detalii în interviul integral ce urmează: Domnule Ioniță, poate reprezenta malul drept un model de atracție economică pentru malul stâng în acest moment, pentru o reintegrare a Republicii Moldova, așa cum de altfel și spun că ar dori guvernanții de la Chișinău? Aș vrea să vă dau un răspuns afirmativ, dar îmi vine greu să o fac. Da, noi am avansat mult în privința libertăților politice, sociale. Modelul nostru economic este altul, dar sunt prea modeste rezultatele ca să putem spune că am putea reprezenta pe malul drept al Nistrului un model de atracție pentru malul stâng. Trebuie să spunem că regiunea transnistreană, în proporție de 50 la sută, supraviețuiește datorită finanțării care se realizează pe o schemă dubioasă din Federația Rusă. În regiunea transnistreană, circa jumătate din bugetul anual se formează exclusiv din gazul rusesc care nu este achitat. Doi, economia lor funcționează pe exporturi de energie electrică și metalurgie. Acestea funcționează doar cu gazul rusesc gratuit. Dacă am exclude din formulă gazul rusesc, atunci în stânga Nistrului nu ar exisa economie, și asta ar duce la faliment. Dar lucrul acestea nu este perceput de simplul cetățean de acolo. Colaps economic fără intervenția Moscovei În condițiile în care Rusia nu ar mai oferi gaz gratis Transnistriei, nu ar mai exista un model economic viabil care să permită funcționarea acestei entități separatiste? Da, categoric, cred că economia regimului de la Tiraspol nu supraviețuiește mai mult de o lună de zile. Ar colapsa imediat. Cum explicați faptul că regiunea separatistă Transnistria nu a mai putut ține pasul cu Republica Moldova din punct de vedere economic. Care au fost principalii factori în viziunea Dvs? Principalii factori pentru care Transnistria nu a putut ține pasul cu Republica Moldova au fost izolarea, corupția și încercarea ținerii în viață a unui sistem ciudat. Ca atunci când Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

9 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă a murit Uniunea Sovietică, noi în Moldova am îngropat mortul, iar ei l-au pudrat. Au crezut că dacă machiezi acel sistem, el poate trăi. Dacă ne uităm cu atenție în stânga Nistrului, cursul valutar este menținut artificial, prin mecanisme administrative. Mai precis, agenții economici sunt obligați să vândă o parte din valuta lor. Sunt anumite prețuri sociale mai mici ca la noi, dar în rest, prețul la produse în Transnistria cresc mai tare decât în Moldova. Ei încearcă să mențină o economie centralizată cu un mix stupid între economia liberă și cea centralizată. Dar asta nu funcționează. Există trei piloni: concurența liberă, inițiativa privată și neingerința statului în treburile economice. În lipsa acestor trei ingrediente de bază, nu poți vorbi de o economie. În Moldova, nu avem nici noi bine conturată libera concurență, nu avem la fel libera inițiativă și avem pe alocuri ingerința statului. Totuși, acestea sunt într-o doză mai mică, fapt ce a creat deja o diferență față de Transnistria, care se vede cu ochiul liber. Reintegrare graduală Are puterea economică în acest moment Moldova să reintegreze și malul stâng? Reintegrarea regiunii transnistrene peste noapte ar fi o problemă pentru noi. Cred că în câțiva ani de zile, am fi capabili să o facem. Această problemă ar deriva din două aspecte. Să nu uităm că vorbim de jumătate din economia transnistreană care este susținută artificial prin injecții de bani din Rusia, prin aceste datorii dubioase. Deci, Moldova ar trebui să preia această finanțare. Dar nu asta este cea mai mare problemă, ci faptul că avem o diferență de dezvoltare. Noi vom trebui să asigurăm o majorare la salariile bugetarilor, dar și la pensionari, de aceea suma anuală de efort pe care ar trebui să o depunem fi în Moldova ar fi de vreo 15 miliarde de lei[750 de milioane de euro], ceea ce ar fi cam 5% din PIB. Prin urmare, nu am putea reintegra economic rapid Transnistria. Germania a reușit să reintegreze RDG, partea sa estică, după ce s-a împrumutat. Noi nu avem acest instrument pe care l-am putea utiliza. Cred, totuși, că efectul reintegrării ar putea fi dat și de potențialul economic care există în regiunea transnistreană. Efectul acestor viitoare investiții ale Moldovei în Transnistria s-ar putea amortiza în câțiva ani de zile. Vorbim despre un șoc financiar puternic care în cazul nostru ar dura în jur de trei-patru ani, iar după această perioadă am putea recupera investiții. Pe de altă parte, avem foarte multe costuri legate de corupție pe malul drept, iar cei din stânga Nistrului au reușit să reducă acest fenomen. Mai mult, regimul transnistrean a plătit mită unor politicieni de la Chișinău pentru a obține o serie de avantaje. Revenind la economie, beneficiile pe termen scurt ar fi incomparabile cu costurile pe care le-am putea suporta în următorii ani. Posibile scenarii și soluții Ar putea fi o soluție și naționalizarea centralei de la Cuciurgan, deoarece privatizarea sa a fost frauduloasă? La fel și a Combinatului Metalurgic de la Râbnița, MMZ? Toate privatizările din stânga Nistrului sunt ilegale și nu sunt recunoscute de către autoritățile de la Chișinău. Toate sunt proprietăți publice centrale sau locale. Cred că rușii își închipuie că acesta va fi un instrument de negociere contra activelor pe care le dețin în Transnistria. Eu aș discuta trei subiecte. Primul este legat de proprietăți, al doilea ar fi datoria dubioasă către Gazprom și al treilea ar fi costurile de reintegrare. De exemplu, noi am introdus sistemul de asigurare medicală în 2004. Atunci nu poți pretinde de la cei din stânga Nistrului să plătească imediat această cotizație la același nivel. Trebuie să ai o perioadă de tranziție de câțiva ani de zile. Cea mai mare problema va apărea pe o alt ă dimensiune. La noi sistemul de impozitare se bazează pe persoane fizice, iar în Transnistria pe agenți economici. Ei nu au TVA, iar dacă se va realiza reintegrarea, trebuie reunificat sistemul de impozitare. Va fi crescută povara fiscală pe populație. Este greu de rezolvat aceast ă problemă pentru a nu crea o legătură falsă între o mișcare de acest gen și creșterea impozitării pentru populația din Transnistria. Dar toate acestea sunt chestiuni ce țin de managementul procesului de reintegrare. Cred că avem o singură problemă în acest sens: plăcerea elitelor de la Chișinău de a fi corupte domină peste interesul național de a face reunificarea. Vă mulțumim! Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

10 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă SECURITY& DEFENCE DIGEST Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare Proiectul Strategiei Securității Naționale la etapa consultărilor publice și narative privind problematica transnistreană P roiectul noii Strategii de Securitate Națională, lansat la 11 octombrie 2023 de Președinta Republicii Moldova, atestă o schimbare esențială în discursul politic de la Chișinău. Documentul a generat dezbateri și opinii pozitive, în special în contextul viziunii strategice care stabilește clar că principala amenințare externă este Federația Rusă, care este exclusă din formatul de soluționare a conflictului transnistrean. Evident, într-o societate democratică, există și critici care ar putea contribui la ajustarea Strategiei în conformitate cu necesitățile și capacitățile naționale. În același timp, există mesaje negative care ar putea avea impact electoral, iar Federația Rusă a acuzat din nou guvernarea Republicii Moldova de rusofobie și animozitate. În prezent, proiectul Strategiei se află la etapa consultărilor publice și există suficientă flexibilitate pentru a ajusta documentul până la etapa votului în parlament. Astfel, vor fi analize câteva aspecte relevante pentru proiectul Strategiei care au atras atenția atât a experților în securitate, cât și a opiniei publice. Proiectul Strategiei securității naționale(în continuare textului Strategia) este un document nou, care diferă de documentele strategice aprobate anterior prin recunoașterea și menționarea expres a Federației Ruse drept cel mai mare pericol la adresa securității Republicii Moldova. Evident, acest aspect califică documentul ca fiind unul curajos, care spune clar și răspicat că Moldova este pe cale de a ieși complet din zona gri în care se află de la independența sa și de a se alătura ireversibil lumii libere, comunității europene, acolo unde într-adevăr trebuie să aparțină. Reacțiile furibunde de la Kremlin denot ă frustrarea, dar și neputința actuală a Moscovei, în încercarea sa de a mai păstra cel puțin unele aspecte din influența pe care o avea în spațiul post-sovietic. Amenințări hibride din partea Moscovei În același context, nu putem neglija că amenințările hibride sunt în atenția Strategiei, în special când este vorba de o perațiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în domeniul politic, economic, energetic, social, informațional, cibernetic etc ., cu scopul subminării ordinii constituționale, deraierii cursului european al țării și/ sau dezintegrării statului. Aceasta evidențiază că aprecierea Federației Ruse ca amenințare la adresa securității naționale a fost determinată de niște criterii bine stabilite, evitând emoții de moment, adică au fost evaluate intențiile reale ale acesteia în regiune și Republica Moldova. Respectiv, activitățile de combatere a amenințărilor hibride trebuie să fie comprehensive, iar procesul continuu. Mai mult, nu putem neglija că„în era războaielor hibride, și pacea este hibridă”, așa cum susține expertul Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation(SUA), cu referire la situația regională. În contextul mediului intern de securitate, proiectul Strategiei menționează corupția ca fiind una din amenințările primordiale. Acest lucru nu este unul nou, iar Strategia spune clar că Federația Rusă utilizează elemente de corupție pentru a Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

11 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă influența procesele din Republica Moldova, aceasta realizându-se în cea mai mare parte prin intermediul partidelor pro-Ruse care activează în țară. Sinergia acestor doi factori constituie o amenințare existențială pentru securitatea statului. Armata Națională, mai sus în lista priorităților În ceea ce privește căile de asigurare a securității naționale, Strategia identifică Forțele Armate fiind principalul element în jurul căruia trebuie să se consolideze celelalte căi și mijloace pentru a contracara amenințările existente. Acesta este un alt element nou în documentele de politici naționale, căci, de regulă, Armata Națională – elementul principal al Forțelor Armate – a fost mereu neglijată în ceea ce privește finanțarea. Iar acest fapt a dus inevitabil la slăbirea capacității de apărare a țării. Recunoașterea că Forțele Armate trebuie să fie consolidate și dezvoltate pentru a putea descuraja și contracara o eventuală agresiune militară din partea Federației Ruse, determină necesitatea ca Armata Națională să fie inclusă în topul listei instituțiilor prioritare pentru alocarea resurselor bugetare. Dosarul transnistrean, inclus în document Să trecem însă și la aspecte pe care strategia le menționează ușor, iar pe alocuri fără specificări, deși importanța lor nu poate fi neglijată. Unul dintre acestea este conflictul transnistrean și amenințările generate de existența regimului secesionist din stânga Nistrului. Amintim că în cadrul Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, adoptate de Parlament la 22 mai 2008(Lege Nr. LP112/2008) se menționează că una din principalele linii directorii în politica sa de securitate naţională este„restabilirea integrităţii teritoriale a statului, eliminarea prezenţei militare străine, consolidarea independenţei şi suveranităţii statului”, iar la capitolul„Ameninţări la adresa securităţii naţionale”, conflictul transnistrean este pe prima poziției. Cu toate acestea, nu au fost trasate obiective clare privind necesitățile de reglementare a acestuia în conformitate cu interesul național cum este asigurarea integrității teritoriale a țării. În 2011, prin adoptarea primei Strategii de securitate națională a Republicii Moldova(Hotărâre Nr. 153 din 15-07-2011 a Parlamentului), o cale de asigurare a securității naționale se referă la„gestionarea problemelor legate de conflictul transnistrean şi retragerea trupelor străine”, fiind niște inițiative declarative fără o viziune clară de diminuare a impactului asupra securității naționale. În Strategia respectivă, principalul instrument de soluţionare a problemei transnistrene este considerat procesul de negocieri în formatul„5+2”, format care atunci era deja ineficient, iar la moment deja neactual. Deși documentul constată că „retragerea din Republica Moldova a prezenţei militare străine este imperativă şi urmează să fie efectuată în virtutea faptului că nu are temei legal, intrând în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova...”, precum și„a muniţiilor care aparţin Federaţiei Ruse...”, totuși aceasta nu a asigurat dorința de a dezvolta acțiuni relevante în stimularea procesului de soluționare politică a conflictului. Mai mult, evitarea abordării integrate a problemei transnistrene, adică în complex cu alte probleme care sunt interdependente(securitatea energetică, economică, apărare sau securitatea societală și alimentară), nu asigură atingerea obiectivelor propuse în soluționarea dosarului transnistrean. Astfel, de mai bine de 30 de ani, subiectul soluționării diferendului transnistrean a fost una din prioritățile majore ale guvernărilor de la Chișinău. Cel mai probabil reintegrarea țării va rămâne una din priorități, însă proiectul Strategiei denotă o schimbare a abordării subiectului. Or, soluționarea conflictului transnistrean prin reintegrarea pașnică a regiunii transnistrene se află pe locul 8 din 10 în capitolul II al strategiei, care identifică interesele naționale de securitate. Iar condiția critică pentru soluționarea conflictului rămâne retragerea trupelor Ruse de pe teritoriul din stânga Nistrului. În acest context, apare întrebarea privind de ce soluționarea conflictului transnistrean este poziționată atât de jos în lista priorităților intereselor naționale de securitate? Analizând ultimele evenimente și narative aferente problematicii transnistrene este de remarcat că atât exponenții guvernării, cât și oficialii europeni susțin că Republica Moldova va putea adera la Uniunea Europeană și fără regiunea transnistreană, deși nu se menționează direct de modelul Ciprului, care este membru al Uniunii Europene, cu excepția părții insulei pe care autoritățile cipriote nu o controlează. Evident, o presupunere Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

12 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă rațională este că diminuarea importanței problemei transnistrene în această ecuație devine o necesitate firească, pentru a nu crea pretexte și obstacole adăugătoare în efortul național de a adera la UE. Ori soluționarea diferendului transnistrean va fi etapa a doua, care va urma după integrarea europeană, iar aderarea la UE va stimula și facilita în mod cert rezolvarea conflictului. Blocajul Rusiei prin Tiraspol Totodată, este imperios să reamintim că separatismul transnistrean a fost susținut și alimentat de Federația Rusă cu scopul de a menține Republica Moldova în sfera sa de influență, adică pentru a face imposibilă aderarea la UE și/ sau la NATO. Iar pe fonul declarațiilor făcute de oficialii de la Bruxelles deducem că diferendul transnistrean devine un instrument în arsenalul politicii externe a Rusiei, care nu mai are ponderea de altădată. Un alt aspect este însăși credibilitatea unei amenințări militare, care ar putea la momentul actual veni din partea structurilor militarizate transnistrene. Mult timp structurile militarizate din stânga Nistrului, împreună cu Grupul Operativ al Trupelor Ruse în Transnistria, a fost considerată cea mai semnificativă amenințare pentru Republica Moldova. Agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei a demonstrat faptul că realitățile sunt diferite și există un pericol și mai mare – o invazie terestră directă de către Rusia. Cu toate acestea, realitatea actuală de pe câmpul de luptă, în special preluarea inițiativei strategice de către Ucraina, a pus regiunea separatistă într-o postură foarte dificilă. Astfel, Armata Rusă nu poate ajunge pe cale terestră la hotarele Republicii Moldova, iar din această cauză regimul de la Tiraspol s-a pomenit într-o izolare completă. În aceste condiții, orice operațiune militară desfășurată de GOTR sau de structurile militarizate transnistrene, din start sunt sortite eșecului deoarece fără sprijinul direct al Federației Ruse nu au potențialul militar necesar pentru a executa operații militare sustenabile. Transnistria și integrarea europeană Mai mult, regiunea transnistreană, prin politicile recente implementate de Chișinău, cu pași mici se îndreaptă și ea spre Europa. Ori faptul că agenții economici din regiunea transnistreană exportă produsele mai mult în Uniunea Europeană denotă exact acest lucru. Totodată, reducerea dependenței energetice a malului drept de regiunea secesionistă cel mai probabil va accelera apropierea malurilor în mod firesc dictat de considerente economice. Prin urmare, putem presupune că subiectul reintegrării țării se regăsește în partea de jos a listei intereselor naționale de securitate din considerentele menționate supra. În plus, reieșind din faptul că probleme ce țin de securitatea umană nu sunt direct stipulate în proiectul Strategiei, deși în cadrul discuțiilor publice din aprilie 2023 privind aspectele care urmează de integrat în Strategie a fost evidențiată necesitatea unei abordări holistice a acesteia, respectiv și problema transnistreană este abordată îngust. Specificăm că în proiect nu se regăsesc obiective concrete ce ar asigura coeziunea societală într-o societate divizată. Deși se face referire la fenomenul de reziliență, totuși acest concept nu este înțeles de cetățeni, dar nu este apreciat nici la nivel instituțional. În cadrul audierilor publice privind discutarea proiectului Strategiei, care au avut loc la 16 octombrie, unii experți au intervenit cu propuneri de îmbunătățire a documentului, în special cu referire la capabilitățile de apărare a țării și intenția de a pune accent pe descurajare . Astfel, s-a atras atenția asupra necesității de cuantificare a finanțării pentru Forțele Armate care ar trebui să depășească pragul psihologic de 1% din PIB – limita de jos admisibilă, fiindcă coborârea sub această cifră înseamnă subdezvoltarea sectorului de apărare. Omiterea acestui aspect din proiectul Strategiei lasă loc de interpretare căci în document se menționează că „sectorul de apărare va fi finanțat proporțional cu intensitatea amenințărilor”. Această sintagmă nu reflectă obiectivele de securitate reieșind din descrierea mediului extern de securitate, aici fiind vorba nu numai de necesitatea menținerii unei abordări„proactive” de funcționare a sistemului de apărare, dar și de dezvoltarea caracterului „preventiv” al acestuia. Spre exemplu, scăderea intensității războiului din Ucraina nu trebuie să ducă la micșorarea finanțării sectorului de apărare, fiindcă ne-ar aduce iarăși la punctul inițial și anume la diminuarea capacității de apărare a țării datorită subfinanțării. Sectorul de apărare necesită o finanțare constantă care să permită consolidarea, dezvoltarea și menținerea capabilităților militare necesare cu scopul de a descuraja și a contracara orice amenințare cu caracter militar. În acest context, necesitatea de a accentua caracterul preventiv al Strategiei este determinat și de faptul că de la invazia militară a Federației Ruse în Ucraina sistemul național de apărare a avut o abordare„reactivă” de moment, iar unii experți s-au expus că este necesar de specificat și aspecte ce țin de managementul crizelor, respectiv și termenul Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

„reziliența”, care este prezent în proiectul Strategiei, va fi înțeles ca o capacitate de recuperare și adaptare la mediul de securitate. Necesitatea dezbaterilor publice și coeziunea societală Nu putem neglija că organizarea unor astfel de discuții publice cu participarea reprezentanților societății civile, mediului academic, experților independenți, dar și funcționarilor publici de nivel înalt este un indicator de guvernare a sectorului de securitate și de dezvoltare a rezilienței. Strategia securității naționale este un document de politici pe termen mediu care definește interesul național al Republicii Moldova și exprimă consensul național asupra vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor, astfel expertiza privind conținutul Strategiei trebuie să fie incluzivă prin reflectarea intereselor tuturor membrilor societății, promovând coeziunea societală. Prin urmare, în cadrul audierilor publice au fost discutate și aspecte cu referire la: necesitatea de a fortifica constatările din conținut prin dezvoltarea unor argumente și 13 OCTOMBRIE 2023 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă utilizarea unor date de reper care ar evita interpret ările eronate sau aspectul declarativ al Strategiei; necesitatea de a clarifica cadrul instituțional care va implementa Strategia și de a specifica mecanismul controlului civil-democratic asupra sectorului de securitate; necesitatea de a reflecta mai clar relațiile Republicii Moldova cu NATO, dar și subiectul neutralității Republicii Moldova. În mare parte, este de înțeles abordarea cu referire la ultimele două subiecte: deși agresivitatea și acțiunile brutale ale Federației Rusiei manifestate în Ucraina, dar și problema energetică, au început să ducă și la schimbarea parțială a mentalității cetățenilor din R. Moldova, cetățenii încă cred că neutralitatea este un garant al securității, iar conform sondajului de opinie prezentat în luna august, în cazul organizării unui referendum privind aderarea Moldovei la NATO, 60,3% din cetățeni ar vota împotriva aderării la Alianță. Cu toate acestea, în contextul mediului regional de securitate, dar reieșind și din declarațiile politicienilor de la Chișinău precum că relațiile cu NATO trebuie intensificate exponențial, iar neutralitatea Republicii Moldova nu ne poate asigura securitatea, strategia face o referire foarte succintă și vagă la ambele subiecte. Totuși, este de apreciat că ambele subiecte se regăsesc în Strategie, iar la necesitate pot constitui un punct de reper pentru dezbateri mai largi în societate vis-s-vis de eficiența statutului de neutralitate și de intensificare a cooperării cu NATO. Nu în ultimul rând, se impune necesitatea dezvoltării unui mecanism de comunicare și identificare a narativelor relevante pentru a promova necesitatea elaborării unei noi Strategii, sensibilizarea societății la probleme de interes național, dar și cu scopul prevenirii dezinformării și manipulării în contextul procesului de finalizare și aprobare a Strategiei securității naționale. În linii generale, documentul este unul curajos, concret și ușor de citit, dup cum menționează experții, astfel, ca urmare a completărilor și ajustărilor care vor interveni, documentul final urmează să-și păstreze calitățile valoroase menționate. Opiniile exprimate de experți în cadrul editorialelor nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung(FES) și al Asociației pentru Politică Externă(APE). Asociaţia pentru Politică Externă(APE) este o organizaţie neguvernamentală angajată în susţinerea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi facilitarea procesului de soluţionare a problemei transnistrene în contextul europenizării ţării. APE a fost constituită în toamna anului 2003 de un grup proeminent de experţi locali, personalităţi publice, de foşti oficiali guvernamentali şi diplomaţi de rang înalt, toţi fiind animaţi de dorinţa de a contribui cu bogata lor experienţă şi expertiză la formularea şi promovarea de către Republica Moldova a unei politici externe coerente, credibile şi eficiente. Friedrich-Ebert-Stiftung(FES) este o fundaţie politică social-democrată germană, scopurile căreia sunt promovarea principiilor şi fundamentelor democraţiei, a păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. FES îşi îndeplineşte mandatul în spiritul democraţiei sociale, dedicându-se dezbaterii publice şi găsirii, într-un mod transparent, de soluţii social-democrate la problemele actuale şi viitoare ale societăţii. Friedrich-Ebert-Stiftung activează în Republica Moldova din octombrie 2002. Buletin lunar, Nr.10(212), Octombrie 2023 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de