Friedrich-Ebert-Stiftung, împreună cu Asociația pentru Politică Externă, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR IUNIE 2024 NR.6(220) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Dragoș Tudorache, fost europarlamentar: Moldova trebuie să îndrăznească să vină cu soluții și cu propuneri cât mai creative în modul în care abordează negocierile cu UE 2. Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova: De ce alegerile europarlamentare sunt testul viitorului Republicii Moldova? 3. Reportaj de Mădălin Necșuțu: “Putem să contribuim în vederea menținerii stabilității și competitivității în Uniunea Europeană” 4. Mihai Isac, analist politic: Europarlamentare 2024: Este amenințată integrarea europeană a Republicii Moldova? Știri pe scurt: UE a lansat în mod oficial, pe 25 iunie, la Luxemburg, negocierile de aderare cu Republica Moldova, potrivit ministrei de Externe a Belgiei, Hadja Lahbib. La rândul său, premierul Dorin Recean a anunțat despre acest lucru într-o postare pe Facebook, menționând că negocierile pe care le-a început Republica Moldova sunt un adevărat succes și că țara noastră va depune toate eforturile pentru a deveni un stat membru al UE.„Azi am trecut într-o nouă etapă, care ne apropie semnificativ de aderarea la Uniunea Europeană. Conferința Interguvernamentală Republica Moldova- UE de astăzi, fixează începerea oficială a negocierilor de aderare și demonstrează că avem capacitatea să construim, până în 2030, un stat prosper, un stat european,” a scris premierul Dorin Recean. Republica Moldova și-a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 3 martie 2022. Pe 23 iunie, Republica Moldova a primit statut de țară candidat, iar pe 25 iunie au început oficial negocierile de aderare. Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a decis să retragă actele permisive pentru emisiile de televiziune și servicii audiovizuale în cazul a companiei SRL„Media Resurse” fondatorul posturilor Orhei TV și TV6 – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Potrivit autorităților, la moment față de„Media-Resurse” SRL sunt aplicate interdicție din parte unui executor judecatoresc și interdicție de înstrăinare a parții sociale aplicată prin ordinul Serviciului Fiscal de Stat. Anterior, actele permisive au fost retrase companiilor SRL „Telesistem TV”(Primul în Moldova, Accent TV), SRL„Archidoc Group”(Orizont TV) și SRL„Telestar Media”(Canal 2 și Canal 3), ultimele două fiind afiliate oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc. Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, s-a întâlnit pe 25 iunie cu Thomas Lenk, șeful Secției pentru Ucraina, R. Moldova și Cooperare la Marea Neagră din cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei. În cadrul întrevederii, a fost abordată situația curentă a procesului de reglementare transnistreană, având loc un schimb de opinii privind interacțiunile dintre Chișinău și Tiraspol în cadrul formatelor de dialog existente și prioritățile autorităților moldovenești în domeniul politicilor de reintegrare a R. Moldova. Vicepremierul Oleg Serebrian a mulțumit oficialului german pentru cooperarea fructuoasă în varii sfere de interes comun, inclusiv pe problematica transnistreană, evocând satisfacția pentru menținerea relațiilor bilaterale la un nivel înalt și avansarea acestora inclusiv în perspectiva asumării de către R. Moldova a obiectivului strategic de integrare europeană. Republica Moldova la momentul adevărului: alegeri, reforme și negocierile cu UE Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, împreună cu șefa diplomației belgiene Hadja Lahbib și comisarul european pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhelyi într-o conferință de presă pe 25 iunie la Luxemburg Foto: Guvernul Republicii Moldova Facebook Republica Moldova se află în fața unui moment istoric din parcursul său pentru integrarea în UE, dar în fața acestui drum există în continuare provocări pe care Chișinăul trebuie să le gestioneze cu mare atenție. Pe 25 iunie președinția belgiană a Uniunii Europene a convocat conferința interguvernamentală cu Republica Moldova și Ucraina care a deschis oficial următoarea etapă de negocieri, cea pe capitole de aderare dintre aceste țări candidate și UE. Momentul a fost ales special ca ultimul exercițiu al actualei președinții rotative a Consiliul European deținută de Belgia, dar și la final de mandat al actualei componențe a Comisiei Europene, care a sprijin din plin cele două țări pe drumul aderării lor la UE. Nu în ultimul rând, exercițiul acesta a avut loc înainte ca Ungaria să preia președinția rotativă a UE în cea de-a doua jumătate a acestui an, Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

2 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă țară care nu este deloc favorabilă și capitolele de negociere în vederea aderării Ucrainei la UE. aderării la UE. Consiliul European a decis încă de la summitul din 14 decembrie 2023 începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, iar până în prezent a avut loc un proces de screening, o prima etapă a negocierilor de aderare. Screening-ul a fost desfășurat în comun de Comisia Europeană și de țara candidată și se referă la 33 de capitole din acquis-ul UE ce trebuie armonizat cu legislațiile naționale ale statelor candidate. Cele 33 de capitole de aderare vor reprezenta o muncă titanică, dar Moldova se pregătește de lansarea negocierilor încă de anul trecut. Pe 7 octombrie 2023, Guvernul a aprobat Planul Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027 ce vizează domeniile Document a fost realizat în colaborare cu numeroaselor instituții și consultări active cu societatea civilă și este împărțit pe șapte compartimente ce includ: valori fundamentale(stat de drept și justiție); piață internă; competitivitate și creștere incluzivă; agendă verde și conectivitate; resurse naturale, agricultură și coeziune; și nu în ultimul rând relații externe și apărare. Pentru acest proces tehnic de negociere pe capitole de aderare cu UE, Moldova ia în calcul și ajutorul pe care unele statele deja membre ale UE l-ar putea oferi Moldovei. Prima țară vizată este țara vecină România, datorită afinităților de limbă și cultură, dar și din prisma experienței de circa două decenii pe care România o are ca țară membră a UE, care a trecut prin acest proces de negocieri pe capitole la momentul aderării ei la UE. Nu în ultimul rând provocările țin și de întărirea capacităților instituționale pentru reforme, atragerea de experți, dar și de asaltul Rusiei sub toate formele pentru a deraia Republica Moldova de pe axul european. Dar până la urmă, ritmul negocierilor pe capitole cu CE poate fi impus în primul rând de Chișinău, iar Comisia Europeană se poate adapta acestuia. Cu cât Republica Moldova se va arăta mai predispusă la un efort susținut, cu atât Bruxellesul va fi mai implicat să ajute și mai mult. Depinde foarte mult de capacitatea Republicii Moldova„să poată sări peste umbra sa”, astfel încât să se autodepășească și să-și recapete prin muncă eticheta de„elevul silitor al clasei”. Mădălin Necșuțu Moldova trebuie să îndrăznească să vină cu soluții și cu propuneri cât mai creative în modul în care abordează negocierile cu UE E uroparlamentarul român Dragoș Tudorache, care tocmai ce și-a încheiat mandatul de raportor al Parlamentul European pentru Republica Moldova, a avut amabilitatea să ofere, la Bruxelles, un interviu buletinului de politică externă al FES/APE despre ce urmează în parcursul european al Republicii Moldova. Am discutat despre impactul alegerilor europarlamentare asupra Republicii Moldova, despre războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova și pericolele de securitate aferente, despre rolul României în parcursul european al Republicii Moldova. Totodată, am vorbit și despre cum trebuie făcute reformele la Chișinău Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

și care trebuie să fie relația cu Comisia Europeană. Vă invităm să citiți despre toate aceste teme în interviul ce urmează: Domnule Tudorache ați avut importanta misiune în Parlamentul European de a fi raportorul pentru Republica Moldova. Care ar fi concluziile mandatului Dvs în această calitate? Pentru mine, să știți, că de la bun început a fost o mare bucurie și onoare să am acest mandat. Mai precis, acest rol de raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova, pentru că chiar dacă nu puteam anticipa atunci, la începutul lui 2019, ce urma să se întâmple— și anume întreaga schimbare a așezării geopolitice, nu doar a securității europene, ci aș spune chiar la nivel global— încă de la început am pornit la drum cu ambiția de a contribui cât pot de mult la o opțiune europeană a Republicii Moldova. Iar ce s-a întâmplat apoi după 2019, în toți acești cinci ani de zile, din punctul meu de vedere, este o poveste de succes în primul rând pentru Moldova. Deoarece s-au făcut niște pași extraordinari pe această cale europeană pe care nimeni nu cred că putea să-i spere. Cred că acest lucru se datorează, în primul rând, cetățenilor Republicii Moldova. Ei sunt cei care au exprimat o opțiune clară prin votul politic pe care l-au dat și prin mandatul politic pe care l-au dat forțelor pro-europene. Societatea moldovenească și-a dorit acest lucru și încă își dorește dezideratul și acesta este cel mai important lucru. Iar apoi, bineînțeles, a fost contextul la care făceam referire, în care apar de multe ori 3 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă oportunități, la nivel politic, dar Și de multe ori în politică sau în pe care nu reușim mereu să le diplomație, ceea ce se întâmplă în exploatăm. În ultimii acești cinci spatele scenei este mai important ani, Guvernul de la Chișinău, cu decât ce se întâmplă pe scenă. sprijinul celor care au crezut în Deoarece acolo a fost foarte cauza Moldovei, la Bruxelles și în important să reușim să coalizăm alte capitale europene, iată că s-a forțele politice, indiferent de reușit acest parcurs extraordinar. ideologia lor, ca să se alinieze Așadar, plec din acest mandat în spatele acestei ambiții care satisfăcut că s-au obținut au ținut de Ucraina și Republica foarte multe lucruri în favoarea Moldova. Moldovei. Astfel, parlamentarii au jucat un Efort colectiv pentru Moldova și Ucraina rol important, fiecare în grupul său politic european. Guvernele europene vin din tot spectrul V-ați numărat ca fiind unul politic și atunci fiecare a trebuit să dintre cei mai vocali avocați ai joace partitura pe canalele pe care Republicii Moldova, alături și de le-a avut pentru a asigura acest alți colegi eurodeputați români la consens. Vorbim de un consens Bruxelles. Cât de mult a contat ca esențial, la nivel european, pentru interesele europene ale Republicii toate visurile care s-au adus, Moldova să fie promovate intens și cele privind recunoașterea de eurodeputații români? statutului de stat candidat, și cele privind deschiderea negocierilor E foarte important. A fost un și chiar și acum, în acest moment efort colectiv, nu doar al meu. în care, iată, Moldova și Ucraina Cu toții am crezut în această vor începe, curând, negocierile de cauză și fiecare, prin contribuția aderare. noastră, am susținut și am ajutat la asta. E foarte important pentru Domnule Tudorache, cum vedeți că Parlamentul își joacă rolul Dvs că va impacta rezultatul politic, cel puțin pe ceea ce ține acestor alegeri europarlamentare de orientările politice majore din 9 iunie drumul european și în zona de politică externă. al Republicii Moldova pe mai Parlamentul European are un departe? cuvânt politic foarte important prin mesajele pe care le dă atât Eu am convingerea că nu va fi Comisiei Europene cât și Consiliului un impact negativ, cel puțin din European. partea Parlamentului European. Chiar dacă am văzut că există Nu e o surpriză și nici nu e nou o schimbare a configurației faptul că Parlamentul European, politice în urma alegerilor, este o ca instituție, a avut întotdeauna creștere a numărului de membri o agendă mai ambițioasă decât ai Parlamentului European care guvernele care au limitările lor de vin din partide cu o agendă nu ordin politic. Dar de data aceasta neapărat de extremă dreaptă, ci s-a reușit o aliniere între ceea ce o agenda mai apropiată de cea a și-a dorit Parlamentul, ceea ce Moscovei decât de cea promovată și-a dorit și Comisia Europeană și de regulă la nivel european. interesele naționale ale fiecărui stat membru, și pentru că s-a Dar centrul politic al Parlamentului lucrat foarte mult vizibil, dar și în European rămâne neschimbat spatele scenei. și asta este foarte important de Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

4 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă înțeles. Majoritatea pro-europeană puternică pe care a avut-o fostul Parlament, aceeași majoritate se va menține și în acest Parlament. Forțele din centru, PPE, socialiștii și liberalii rămân în continuare o majoritate care poate să susțină alegerea noii Comisii și a noului președinte. În jurul acestei majorități europene, care chiar în aceste zile se renegociază aici la Bruxelles, dar care cred eu – după felul în care decurg deja negocierile de câteva zile și anume într-o direcție bună – vor garanta că se vor menține opțiunile politice făcute mai înainte de PE. Așadar, nu anticipez o schimbare de optică într-o chestiune atât de importantă cum este relația cu țările Parteneriatului Estic și mai ales cu Ucraina și Republica Moldova. Este foarte important ce se întâmplă acum. Într-un parteneriat sunt doi parteneri și Republica Moldova și moldovenii își aleg și ei opțiunile politice în acest an și anul viitor. De aceea, este foarte important ca și din partea cealaltă, din partea Republicii Moldova, să se mențină același tonus. Să se mențină aceeași orientare politică și aceleași obiective pentru ca apoi cele două voințe să se întâlnească la mijloc. Intensificarea războiului hibrid Cum evaluați intensitatea războiul hibrid dus de Rusia în Republica Moldova și dacă trebuie să ne așteptăm la o recrudescență a acestui război hibrid odată cu apropierea alegerilor prezidențiale și a referendumului de integrare europeană ce vor fi organizate în Republica Moldova pe 20 octombrie? Din păcate, nu ne putem aștepta la mai bine, ci dimpotrivă. Republica Moldova a fost unul dintre epicentrele strategiilor de război hibrid pe care Rusia le-a desfășurat în regiune. Nu doar Republica Moldova, în mod evident, dar Republica Moldova a fost, de la bun început, supusă unei presiuni, aș spune, chiar mai mare decât mulți dintre vecini. De ce? Pentru că s-a mizat pe o vulnerabilitate a Republicii Moldova și pe o slăbire care să promoveze Rusia și războiul pe care îl desfășoară împotriva Ucrainei. Moldova a fost, de la bun început, sub atac hibrid. S-a văzut acest lucru în spațiul public la nivelul dezinformării, la nivelul atacurilor publice, al celor din social media împotriva celor mai importanți vectorii politici la nivelul Republicii Moldova. Deci a început, apoi a continuat pe parcursul celor doi ani de război și nu pot decât să anticipez că va crește, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale și referendumul de integrare în UE. Sunt alegeri foarte importante pentru Republica Moldova, dar foarte importante și pentru interesele pe care le are Rusia, de a continua să controleze și să submineze țările pe care Rusia le crede, cu viziunea sa imperialistă, în sfera ei de influență și interes. Din păcate, ne putem aștepta ca în lunile următoare, până la alegeri, să vedem o recrudescență a acestui tip de atac hibrid. Ce va însemna pentru Republica Moldova începerea primei runde de negocieri cu UE, pe 25 iunie, a procesului tehnic de negociere pe capitole de aderare cu UE? În primul rând, are o valoare de simbol politic și aș începe cu asta. Acest lucru arată că deja procesul începe, este în desfășurare, aș îndrăzni să spun că este ireversibil și că de acum încolo este doar o chestiune de timp, de metodă, de îndeplinire a criteriilor, a obligațiilor, a măsurilor, prinsă într-un pachet de negociere, dar că procesul în sine este ireversibil. Acesta cred eu că este mesajul politic și simbolul politic important al începerii procesului de negociere. La nivel administrativ și tehnic, înseamnă momentul de adevăr pentru Guvernul și autoritățile centrale de la Chișinău. Deoarece acum începe ceea ce e un proces foarte complicat pentru care Republica Moldova trebuie să fie cât se poate de pregătită, cât se poate de agilă, de alertă, pentru a menține un ritm susținut în aceste negocieri. Înseamnă promovare de multe pachete legislative și adoptarea acquisului comunitar, dar nu doar atât. Înseamnă reforme foarte importante la nivelul tuturor instituțiilor. Aceste negocieri au elemente tehnice în ele. Dar criteriile nu se bifează doar făcând legi, ci reforme structurale importante care nu sunt făcute doar de dragul criteriilor, dar sunt, în primul rând, benefice societății, economiei și statului Republica Moldova. Aici va fi un efort extraordinar pe care administrația va trebui să-l ducă până la capăt. Calendar și cerințe fixe Care ar trebui să fie prioritățile în termeni de reforme pentru Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

5 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Chișinău? Cu ce capitole de negocieri cu UE ar trebui să înceapă Republica Moldova? Este un calendar și o structură. Metodologia de negociere este fixă, clară, iar Comisia Europeană o desfășoară în baza unui calendar prestabilit. Se știe că există un criteriu care stă deasupra tuturor și anume criteriul privind statul de drept care ține de sănătatea democrației într-o țară. Și vedem, inclusiv pentru unele state membre, că atunci când reformele în zona aceasta nu sunt suficient de mature, suficient de bine așezate, întotdeauna există riscul de a avea un recul. Din această cauză, în abordarea negocierilor, acesta e un capitol care se deschide și rămâne deschis pe tot parcursul negocierilor până la final. Fiecare stat trebuie să arate că rămâne deplin angajat să respecte acele criterii care privesc statul de drept și criteriile democratice. Acolo sunt și cele mai grele reforme cum ar fi reforma justiției, administrativă sau cea a statului. Sunt chestiunile care țin de pilonii esențiali ai statului și sunt reformele cele mai greu de realizat. Sunt apoi capitolele mai tehnice, acele capitole care țin de diverse politici publice de linie, fie că este vorba de transporturi, cultură sau economice. Nu spun că sunt mai simple, dar acolo efortul politic este mai mic comparativ cu celelalte capitole. Acolo este o chestiune de adoptare normativă a regulilor acquisului comunitar. Dar și acolo sunt reforme structurale importante de făcut, pentru că și economia și diversele sectoare economice și funcționarea lor ține, în mare măsură, de sănătatea instituțiilor care le guvernează. Nu vreau să minimizez importanța politică a acelor negocieri și a acelor capitole, dar acelea se închid, odată ce, la nivel tehnic, se termină negocierile. Acele capitole se pot închide mai devreme, ceea ce și dă acces la diverse instrumente de sprijin care sunt foarte importante în parcursul acesta pe care Moldova îl începe. Țintă politică tangibilă Este integrarea europeană până în 2030 o țintă tangibilă și realistă pentru Republica Moldova? Eu vreau să cred că da. Eu am mai spus-o și în spațiul public, chiar înainte de declarația făcută de președintele Consiliului European, Charles Michel, că eu cred că Moldova trebuie, ea însăși, să-și asume o țintă ambițioasă. Să se țină de această țintă ambițioasă și cumva să impună, prin propriul ritm de avans în negocieri, un ritm crescut și pe partea cealaltă, de partea Comisiei Europene, care se va adapta. Din experiența pe care o am eu, inclusiv din prisma procesului de aderare la UE a României, Comisia se pliază, cumva, și pe angajamentul pe care un stat candidat îl menține. Dacă vede că dinspre statul candidat nu vine un apetit foarte mare de a lucra intens pe capitole, atunci nici Comisia nu poate să facă minuni. Invers însă, dacă vede că există voință și capacitate, atunci Comisia se poate plia pe un astfel de ritm de negocieri. Eu cred că Republica Moldova trebuie să mențină acest obiectiv. Moldova poate încerca să fie chiar distructivă, într-un semn pozitiv, în felul în care abordează aceste negocieri. Trebuie să îndrăznească să vină cu soluții și cu propuneri cât mai creative în modul în care abordează negocierile și abordarea unor măsuri și a unor reforme. Moldova trebuie să dovedească că poate fi un stat al cărui mărime nu face decât să o avantajeze. Faptul că Republica Moldova este un stat mic înseamnă că este și un stat agil. Să ne uităm, de exemplu, ce a însemnat procesul de integrare pentru statele baltice. Acestea au fost mult mai agile în procesele de reforme, comparativ cu statele candidate mai mari din pachetul de aderare din 2004. Și eu cred că Moldova poate face același lucru și să-și folosească dimensiunea redusă a administrației, a statului și a economiei pentru a se mișca mai repede în procesul de negociere și de a demonstra statelor membre și Comisiei europene că poate fi pregătită pentru momentul 2030. Pe de cealaltă partea, UE va trebuie să demonstreze că acest proces de lărgire este un imperativ politic. De asemenea, acest proces politic nu este o chestiune doar de formă și că există voința politică de a-l realiza în mod concret. Și atunci se va uita către candidații care sunt mai ușor de absorbit. Și atunci, eu cred că Moldova, din nou, are un avantaj competitiv aici pe care ar trebui să îl joace în favoarea sa în anii care vin. Vă mulțumim! Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

6 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Editorial De ce alegerile europarlamentare sunt testul viitorului Republicii Moldova? Editorial de Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova și Balkan Insight Febra alegerilor europarlamentare din 9 iunie a fost un test important pentru conștientizarea societății din Republica Moldova de calea europeană aleasă de majoritate. Numărul-record de peste 57.000 de cetățeni moldoveni care dețin și cetățenia altor state europene, în cvasi-majoritatea lor pe cea română, care au votat la alegerile europarlamentare din 9 iunie, este un indicator important pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova. Faptul că moldovenii cu cetățenie română, care au reprezentat circa 25% din numărul total al cetățenilor români care au votat în diasporă la europarlamentare, denotă în oarecare măsură că mulți se consideră cetățeni europeni și vor să participe activ la viața politică a întregii Europe Unite. Semnalul este cu atât mai important cu cât el vine într-un context de securitate extrem de dificil în care Rusia a invadat Ucraina tocmai pe considerentul apropierii acestei țări de structurile euro-atlantice și dorința de desprindere de pe orbita influenței rusești. Curajul de a se prezenta la vot într-un număr mare din partea cetățenilor moldoveni confirmă dorința majorității că Republica Moldova vrea să continue pe calea europeană, în ciuda amenințărilor dure care vin constant și în crescendo dinspre Moscova. Mize pentru prezidențiale și referendumul de integrare europeană Participarea mare la europarlamentare este și un barometru care arată o anume predispoziție crescută din partea populației Republicii Moldova de a participa la alegerile prezidențiale și la referendumul pentru integrarea europeană ce vor avea loc pe 20 octombrie. Cetățenii au demonstrat astfel că sunt gata să-și ia soarta în propriile mâini, în ciuda războiului hibdrid și a acțiunilor maligne promovate de Rusia pentru a zădărnici traseul european al Republicii Moldova. Dacă în privința alegerilor prezidențiale lucrurile sunt oarecum clare și este foarte greu de crezut că actuala șefă a statului, Maia Sandu, nu va obține cel de-al doilea mandat prezidențial, lucrurile stau diferit în ceea ce privește referendumul. Rusia și-a schimbat strategia și are două ținte pe termen scurt și mediu. Prima, cea de pe termen scurt, vizează referendumul pentru integrare europeană. Rusia are tot interesul unui eșec al acestui referendum fie prin neatingerea pragului de participare, fie prin rezultatul final care să nu permită înscrierea în Constituție a direcției clare de integrare europeană. A doua se referă la alegerile parlamentare programate pentru iulie 2025, acolo unde forțele pro-europene speră să poată închega din nou, pentru următorii cinci, ani o coaliție reală pro-europeană care să continue reformele pentru alinierea Republicii Moldova la standardele europene. Rusia va investi masiv resurse, bani și angajarea actorilor interni și externi întrun eșec al referendumului. Într-un astfel de scenariu, Rusia urmărește ulterior dezvoltarea unei narațiuni potrivit căreia populația nu își dorește de fapt aderarea la UE și această direcție europeană nu este decât o himeră urmărită de partidele proeuropene care ar fi doar marionete ce reprezintă interesele Occidentului, fără a avea însă o bază factuală în rândul populației. Scenarii de lucru Așadar, miza Moscovei este în doi pași. Pe termen scurt, este asigurarea invalidării referendumului, pentru ca mai apoi, după alegerile parlamentare din 25 iunie, să fie formată o majoritate șubredă, prin introducerea în coaliția de guvernare a unor partide de tip„cal troian” care să mimeze continuarea parcursului european, dar de Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

facto, să-l saboteze. Sau al doilea scenariu, cel mai optim pentru Moscova, formarea unei majorități proruse care să marșeze integral pe abandonarea cursului european și virarea spre Federația Rusă. Aceste scenarii nu pot fi combătute în mod democratic decât printr-un vot masiv proeuropean în toamna lui 2024 și vara lui 2025. Este vital pentru Republica Moldova să-și asigure un vot majoritar pentru forțele politice pro-europene și inițiativele lor, în speță referendumul, să poată continua în următorul ciclu electoral de cinci ani pentru a se apropia de acel deziderat al aderării la UE în 2030. Pe plan extern, în special pentru Ucraina, este vital ca la Chișinău să continue să guverneze o putere pro-europeană care să nu creeze probleme Kievului în spatele frontului. Rezultatele de la europarlamentare și anume asigurarea unei majorități în PE din familiile europene clasice care cred și promovează în continuare proiectul european al UE- Grupul Popularilor Europeni, Social-Democrații Europeni, Renew Europe sau Verzii- ne fac optimiști că dinspre Europa există o majoritate care va lăsa deschisă opțiunea de lărgire a Uniunii Europene. Numărul mare, dar nu majoritar, al forțelor extremiste antieuropene și anti-lărgire din PE, trebuie să fie un factor de asemenea de luat în considerare în ecuația mare a drumului european pentru Republica Moldova și Ucraina. Însă semnalul dat la europarlamentare trebuie privit ca pe un preludiu al interesului sporit în Republica Moldova față de proiectul european, iar rolul forțelor proeuropene și a întregii societăți este vital în a explica în următoarele luni de ce acel procent de 50-60% dintre moldoveni care vor în UE trebuie amplificat la peste 70%. Ar fi un semnal și pentru statele Uniunii Europene în parte de care depinde acest drum european al Republicii Moldova și anume că există o majoritate solidă care vrea să meargă pe acest drum. Momentan fereastra de oportunitate este deschisă în continuare pentru Republica Moldova. De aceea nu trebuie să existe nicio clipă de apatie sau de anemie politică din partea forțelor proeuropene. Este imperios necesar ca tandemul forțelor politice proeuropene de la Chișinău să meargă în continuare pe linia forțelor politice majoritate din Uniunea Europeană pentru următorii cinci ani. 7 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Pe intern, Republica Moldova trebuie să la Chișinău. Dar suntem pe drumul bun și se arate super-zeloasă în ceea ce privește asta ne dă speranțe. Republica Moldova procesul tehnic de aderare pe capitole. trebuie să treacă prin eforturi inimaginabil de Republica Moldova, așa cum a afirmat public grele ca să reușească, în vreme de război la viceprim-ministrul Cristina Gherasimov, nu granițele sale și a unui război hibrid în plină caută scurtături și nu vrea favoritisme. desfășurare din partea Rusiei pe interior, pentru a ieși învingătoare din situația dată. Dar în acest caz este nevoie de o și mai mare marșare pe consolidarea capacităților Comparativ cu alte state din Europa Centrală instituționale de a face față unui proces și de Est, care au aderat în ultimele decenii extrem de dificil și birocratic de implementare la UE, Republica Moldova trebuie să o facă de reforme grele și, totodată, de armonizarea în condițiile amenințării armelor rusești în a legislației interne cu cea a Republicii coasta sa. Travaliul este unul extrem de dificil Moldova. Este nevoie de specialiști care și poate tocmai de aceea Chișinăul primește trebuie remunerați ca atare. Este nevoie ajutor și înțelegere din partea UE. Este un de asemenea de ajutor din partea statelor moment extrem de dificil de gestionat, dar partenere, în special România, cu expertiză fiecare criză aduce și oportunități. și profesioniști care să asigure“know howul”. De asemenea, este nevoie ca în tot acest Dacă va trece cu brio acest test, acea proces statul de drept și supremația legii să reziliență de care vorbim necontenit și care fie consolidate, iar reforma justiției să stea reprezintă de facto capacitatea unui stat neabătut în capul mesei. de a se recupera după o traumă istorică, s-ar putea ridica la un nivel înalt. Nici Roma Este greu de menținut o balanță corectă în nu a fost construită într-o zi, așa cum nu a nu face excese, chiar dacă vorbim de un poate avea nimeni pretenția de la Republica scop nobil și un interes național, și de a face Moldova să obțină rezultate spectaculoase reforme draconice care să schimbe radical peste noapte. fața Republicii Moldova dintr-o republică ex-sovietică, la nivelul mentalului colectiv al Dar cu toate acestea, clasa politică și societății, într-o societatea de tip european, instituțiile statului au misiunea neabătută deschisă și tolerantă, care pune în centrul de a nu abdica de la niciun efort necesar atenției cetățeanul și nu statul, așa cum se în atingerea dezideratului stabilit de întâmplă cu autocrațiile de tipul Federației aderare la UE până în 2030. Din partea Ruse. partenerilor strategici este nevoie de sprijin necondiționat și imbolduri pentru fiecare Astfel de transformări nu se fac peste noapte și de obicei necesită minim o generație, dar e rândul cetățenilor Republicii Moldova să demonstreze și ei prin maturitate și voință că aparțin unui nou spațiu de valori apropiat Uniunea Europeană și nu cel al Uniunii etapă pe care Republica Moldova o parcurge cu mari eforturi în care se luptă cu sistemul cleptocratic local și cu elementele distructive promovate de Rusia în Republica Moldova cu o voracitate aparte. Eurasiatice condusă de Rusia într-o reeditare nereușită a Uniunii Sovietice. Ucraina și Republica Moldova constituie într-adevăr o parte importantă a testului Este nevoie de un impuls intrinsec din rândul moldovenilor care să arate că și ei sunt în sinea lor cetățeni europeni prin mentalitate, nu doar prin prisma unui act românesc noii arhitecturi europene și a păcii viitoare, perturbate acum în Europa după circa 80 de ani de neo-imperialismul și militarismul rus din proximitatea sa și bazinul Mării Negre. necesar unor condiții mai bine de muncă sau de călătorie. Cu toate acestea, apetitul electoral manifestat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile europarlamentare din 9 iunie Provocări și amenințări trebuie să rămână un indicator de dorință crescută a Republicii Moldova de a merge Reziliența încă scăzută și nivelul încă scăzut cu motoarele turate la maximum înspre de consolidare a instituțiilor statului fac Uniunea Europeană, cu tot bagajul de o notă disonantă cu voința politică care probleme create de Kremlin și acoliții săi există din partea clasei conducătoare de locali. Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

8 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă “Putem să contribuim în vederea menținerii stabilității și competitivității în Uniunea Europeană” R epublica Moldova se află în fața unui moment istoric, a afirmat vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, în cadrul conferinței intitulate„Miza alegerilor europarlamentare pentru Republica Moldova: rezultate, așteptări și oportunități”, organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene(IPRE) și Fundația Konrad Adenauer(KAS) pe data de 18 iunie la Chișinău. “Este un moment important pentru noi să înțelegem care sunt implicațiile rezultatelor alegerilor europarlamentare pentru parcursul nostru european. În acest context aș vrea la fel să remarc faptul că avem prieteni foarte buni la Bruxelles și în capitalele europene,” a spus Cristina Gherasimov. Ea a precizat că există mai multe priorități importante pentru Republica Moldova, în special pentru următorii ani care vor fi foarte importanți pentru parcursul în negocieri a țării cu UE. “Cunoașteți că săptămâna viitoare lansăm oficial procesul de negociere, chiar dacă la modul practic și la modul tehnic, noi deja l-am început prin faptul că am inițiat acea etapă de screening explicativ. Cu toate acestea, prima conferință interguvernamentală de săptămâna viitoare este un moment istoric pentru noi și vă invit pe toți să fim alături”, a spus vicepremierul. Sprijin pentru Ucraina Printre prioritățile următorului Parlament European, Gherasimov s-a arătat încrezătoare că va exista în continuare susținere pentru Ucraina„în războiul crunt contra invaziei Federației Ruse în Ucraina”.“Pentru țara noastră este foarte important ca acest sprijin pentru Ucraina, în toate formele sale, politic, militar, economic, să continuie și nu doar să continuie, dar să fie mărit. Din această perspectivă sperăm foarte mult ca următorul Parlament European să mențină la cel mai înalt nivel pe agenda Uniunii Europene necesitatea statelor membre, a instituțiilor Uniunii Europene, de a fi și în continuare solidari cu Kievul”, a mai spus ea. Pe lângă procesele legate de lărgirea UE, Cristina Gherasimov, a evidențiat și importanța pentru Chișinău a reformelor din interiorul Uniunii Europene, care se discută în ultimii ani, și a instituțiilor europene.“Este foarte important ca statele membre să aibă acel dialog despre reforma instituțiilor Uniunii Europene, și ca și noi, de partea noastră, să ne facem temele pentru acasă. La Chișinău și nu doar la Chișinău, în întreaga țară, ne pregătim pentru aderare și ne planificăm să fim gata pe intern pentru momentul aderării către anul 2030 pentru care depunem toate eforturile să ne mobilizăm pe intern”, a explicat ea. Însă, a subliniat vicepremierul, aderarea oricărui stat nu depinde doar de el însăși, ci și de situația politică în interiorul statelor membre.“Depinde foarte mult și de evoluțiile politice din statele membre, dar și de evoluțiile politice de la Bruxelles. Cunoașteți bine că dialogul la Bruxelles vizavi de necesitatea reformei interne a Uniunii Europene este un subiect care a reapărut pe agenda europeană în ultimul an. Și sperăm foarte mult ca acest dialog să fie menținut pe agenda de priorități, atât la Bruxelles cât și la Strasbourg. Ritm accelerat și integrare graduală Ea a mai precizat că o prioritate pentru parcursul european al Republicii Moldova este ritmul accelerat și integrarea graduală de care Chișinăul ar putea beneficia pe parcursul următorilor ani. “Republica Moldova deja participă în varii programe ale Uniunii Europene care de obicei sunt disponibile sau sunt puse la dispoziție doar statelor membre. Așadar, noi beneficiem de faptul că suntem incluși în diverse programe și Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

sperăm foarte mult ca și în continuare, pe parcursul următorilor ani, să continuăm să beneficiem de aceste programe, în care să ne mărim participarea”, a mai spus ea. Vicepremierul a argumentat că acesta este un proces de socializare cu instituțiile Uniunii Europene, iar procesele care au loc în Uniunea Europeană pregătesc mai bine Republica Moldova pentru a deveni un stat membru cu drepturi de pline.“Putem să contribuim în vederea menținerii stabilității și competitivității în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă în niciun caz că ne dorim să beneficiem de careva scurtături. Suntem angajați pe deplin să parcurgem toate acele etape ale oricărui stat candidat. Abordăm cu toată responsabilitatea Planul Național de Acțiuni pentru Aderare. Ne angajăm să ne transformăm ca țară, ca societate, ca economie, în așa fel ca să devenim egali atât în ambiții, oportunități, dar și responsabilități ca și oricare alt stat membru al Uniunii Europene în viitorul apropiat”, a mai spus ea. Totodată, Republica Moldova va conta pe tot ajutorul pe care îl poate obține în instituții europene. “Este foarte important pentru noi ca să beneficiem și mai departe de acele portavoci în cadrul Parlamentului European, de care am beneficiat și până acum[…] prieteni adevărați ai Republicii Moldova, care mereu prioritizează acele subiecte prioritare pe agenda noastră de reforme și pentru procesul nostru de transformare, de modernizare ca țară și aici sperăm foarte mult ca și în următorul Parlament European să continuăm acele prietenii pe care le-am creat pe parcursul ultimilor ani, dar și să creăm noi prietenii, noi punți de cooperare în așa fel ca agenda noastră internă mereu să fie o prioritate în forul european, dar și în capitalele europene”, a mai spus ea. De la decizia Consiliului European din decembrie 2023 și până la 25 iunie a avut loc un proces de“screening” desfășurat în comun de Comisia 9 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Europeană și de țara candidată care se favorabilă. Nu avem nevoie doar de dorință referă la 33 de capitole din acquis-ul populară pentru integrarea europeană, UE ce trebuie armonizat cu legislațiile avem nevoie și să facem toată munca în naționale ale statelor candidate. ceea ce privește reformele, angajamentele tehnice pe care Comisia Europeană le „Din luna februarie suntem în procesul cere”, a spus Ionela Maria Ciolan. tehnic, care se numește screening explicativ. Acum trecem în a doua Directorul executiv al Institutului pentru etapă a screening-ului bilateral,” a Politici și Reforme Europene(IPRE), Iulian declarat vicepremierul pentru integrare Groza, a declarat că, indiferent de faptul europeană, Cristina Gherasimov.“Prima că partide radicale au obținut câștiguri în etapă ne-a permis să înțelegem care sunt unele țări la alegerile europarlamentare, capacitățile noastre, unde trebuie să mai per ansamblu, principalele grupuri lucrăm, unde trebuie să mai fortificăm politice din Parlamentul European rămân echipe de lucru. În prezent, lucrăm popularii europeni și social-democrații, să identificăm acele necesități pentru fapt ce arată că procesele de extindere următoarele etape,” a adăugat ea. vor fi în continuare pe agenda UE. Cristina Gherasimov a mai spus că Moldova“nu caută scurtături în acest proces” și că în fiecare minister al Guvernului a fost angajat câte un secretar general adjunct care se focusează doar pe agenda integrării europene.„Aceste lucruri ne ajută să fortificăm capacitățile guvernului la modul general pentru acest proces,” a mai spus ea. Imperativul reformelor și temele făcute în mod conștiincios La rândul său, Ionela Maria Ciolan, cercetătoare și analistă politică a Centrului Wilfried Martens pentru Studii Europene de la Bruxelles, a îndemnat Republica Moldova, în cadrul aceleiași conferințe, săși pregătească dosarul de aderare, să facă reforme și să fie foarte hotărâtă în acest proces de integrare, deoarece pot exista etape de distragere a atenției. „Contează ca Republica Moldova să fie foarte hotărâtă pe direcția sa, pentru că există foarte multe distrageri ale atenției. Este foarte important ca Republica Moldova să-și pregătească dosarul, și să beneficieze de acele ferestre de oportunitate, așa cum a făcut-o în ultimii doi ani. Dacă Republica Moldova nu era pregătită, așa cum Georgia nu a fost, nu ar fi ajuns astăzi să fie în această poziție „Dincolo de interesul pe care îl manifestă cetățenii Republicii Moldova pentru dezbaterile privind politicile europene este preocuparea ce se va întâmpla după, mesajul de bază este că procesele de extindere a Uniunii Europene vor rămâne pe agenda Bruxellesului. Provocarea de bază, după aceste alegeri, este cum va fi gestionată participarea în aceste procese a partidelor de extremă și care va fi impactul produs la nivel național în statele lor”, a punctat Iulian Groza. Nu în ultimul rând, fostul europarlamentar german Elmar Brok, a subliniat că alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană programate pe 20 octombrie, care vor transmite un mesaj puternic pentru Uniunea Europeană, sunt foarte importante. Brok a mai subliniat că situația economică din multe țări europene s-a înrăutățit ca urmare a invaziei ruse în Ucraina și s-a arătat nedumerit că unele persoane votează cu partide care susțin Kremlinul.„Faptul că statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu probleme economice, inclusiv energetice, este rezultatul invaziei Rusiei în Ucraina. Să votăm pentru partidele care susțin Rusia, responsabilă de situația economică rea, pare a fi o glumă, după părerea mea. Să susținem Kremlinul în acest context este de neînțeles pentru mine”, a declarat Elmar Brok. Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

10 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Europarlamentare 2024: Este amenințată integrarea europeană a Republicii Moldova? președintele Comisiei Europene, putând aproba ori respinge numirea întregii Comisii. Totodată, PE poate demara procedurile care pot duce la demiterea Comisiei prin adoptarea unei moțiuni de cenzură. Mihai Isac, analist politic R ezultatul alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie 2024 au confirmat avertismentele repetate venite din partea societății civile din diferite state membre UE, a unor medii politice paneuropene și nu numai, privind pericolul ascensiunii forțelor radicale în Parlamentul European(PE). De altfel, acestea au ajuns să formeze Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European, a cărui principală forță politică este partidul premierului italian Giorgia Meloni, a devenit al treia grup politic ca mărime din legislativul european, devansând grupul liberal Renew Europe, condus informal de președintele francez Emmanuel Macron. Parlamentul European joacă un rol foarte important în triada de conducere a Uniunii Europene, alături de Comisia Europeană și Consiliul European. Compus din 720 de membrii, aleși în mod direct de un electorat de aproximativ 375 de milioane de alegători în 2024, PE este unul dintre organele legislative ale Uniunii Europene. PE are puteri legislative și bugetare egale cu Consiliul, cu anumite excepții, când se aplică procedurile legislative speciale. Legislativul european joacă un rol important atunci când vine vorba de bugetul blocului comunitar, R. Moldova fiind o beneficiară obișnuită a unor decizii privind alocarea de fonduri, de multe ori la inițiativa unor europarlamentari români. PE poate trage la răspundere Comisia Europeană, organul executiv al UE, existând diferite demersuri pentru extinderea atribuțiilor în acest sens. PE alege Cele 27 de state membre ale UE reprezintă una dintre cele mai mari democrații din lume, cu o populație de aproximativ 450 de milioane de locuitori. Doar India, cu o populație de aproximativ 1,5 miliarde de locuitori, din care aproximativ un miliard au drept de vot, depășește numeric UE, pe fondul politicilor promovate de premierul Narendra Modi, aprig contestate de opoziție și care au limitat drastic gradul de democrație reală din imensul stat asiatic. Test important Rezultatul alegerilor europarlamentare sunt considerate un barometru al stării de spirit a populației, precum și a tendințelor care pot afecta viața politică internă din statele membre ale UE. Alegerile europarlamentare din 2024 au fost primele desfășurate după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către armata federală rusă, Moscova încercând să influențeze activ rezultatele alegerilor, parte a războiului hibrid total lansat de Kremlin împotriva statelor occidentale. Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de

11 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Această strategie de„divide et impera”(dezbină și cucerește), aplicată cu diferite grade de succes de serviciile federale de informații de la Moscova în cursul implicării în alegerile europene, influențează direct progresul negocierilor dintre blocul comunitar și diferite state, inclusiv Republica Moldova, Ucraina ori Georgia. Prin participarea a aproximativ 60.000 de cetățeni ai R. Moldova, care dispun și de cetățenia statului român, la alegerile europarlamentare, ei au reconfirmat interesul crescut față de UE și instituțiile europene. În afară de cei aproximativ un milion de cetățeni ai R. Moldova care și-au redobândit și cetățenia statului român în ultimele trei decenii, conform legislației naționale a României, între Prut și Nistru, dar și în regiunea controlată ilegal de regimul pro-rus din estul țării locuiesc zeci de mii de cetățeni ai altor state membre ale UE. Fie că vorbim de Bulgaria, Franța, Italia, Portugalia, Grecia, Germania, Spania ori statele nordice, sute de mii de cetățeni ai R. Moldova sunt deja integrați în spațiul comunitar comun prin cetățenia lor. Ei au votat activ la zecile de secții de vot deschise în R. Moldova, mai ales de România(52), dar și în ambasadele ori consulatele statelor membre UE de la Chișinău. Practic prin această participare activă, cetățenii R. Moldova au reconfirmat apartenența lor la un spațiu electoral european comun. În pofida faptului că nu a fost dat publicității nicio statistică privind participarea la vot pe teritoriul statelor membre UE a cetățenilor R. Moldova, care dispun de cetățenii europene, este de ajuns să urmărim postările de pe rețelele de socializare pentru a înțelege amploarea implicării diasporei originare din R. Moldova în acest exercițiu democratic la nivel comunitar. O parte din cetățenii R. Moldova au dovedit că sunt deja parte integrantă a UE, cu mult înaintea instituțiilor statului R. Moldova, care rămân restante din păcate la multe din capitolele importante, mai ales atunci când vorbim despre reforma în domeniul justiției. Ascensiunea extremiștilor După calmarea spiritelor din massmedia internațională și numărarea voturilor, această ascensiune a extremei drepte a putut fi mai bine înțeleasă. În pofida victoriei la aceste alegeri a unor formațiuni radicale în state importante din Vechea Europă precum Franța ori Austria, previziunile cela mai sumbre nu s-au îndeplinit. Liderii principalelor partide din PE au semnalat de la început decizia de formare a unui cordon sanitar care să nu permită ascensiunea reprezentanților extremei drepte ori a celei stângi în poziții de conducere de unde ar fi putut influența în mod decisiv viitoarea politică comunitară. Criza prelungită din Orientul Mijlociu, războiul ilegal dus de Rusia împotriva Ucrainei, dar și problemele economice de anvergură din majoritatea statelor europene au dus la o creștere a votului de protest, de care au profitat partidele extremiste ori Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de populiste, punând sub presiune democrațiile europene. Într-o notă aparte s-au desfășurat alegerile europarlamentare în R. Moldova, unde acest vot acordat partidelor extremiste a fost mai mic decât cel preconizat, arătând o maturitate mai pronunțată decât a unei părți din electoratul din democrații europene mult mai consolidate. Pe fondul acestor probleme este de așteptat ca și relațiile dintre R. Moldova și blocul comunitar să fie supuse unor presiuni suplimentare, fiind de așteptat ca o serie de europarlamentari provenind din partide populiste să încerce să folosească în scop electoral anumite particularități și greutăți întâmpinate de procesul de reformă din R. Moldova. Chișinăul beneficiază de condiții istorice favorabile unice, inclusiv prezența în PE a unui important grup de europarlamentari români, ambasadori dedicați ai integrării europene a R. Moldova. Practic, integrarea R. Moldova este singurul obiectiv major de politică externă susținut de toate partidele importante din România, împreună cu familiile politice europene. Sub spectrul amenințării Moscovei Anii electorali 2024 și 2025 din R. Moldova oferă Federației Ruse noi oportunități pentru implementarea unor strategii nocive, menite să saboteze drumul european al Chișinăului. Ultimii ani au demonstrat cu prisosință folosirea corupției ca armă de subminare a statelor țintă de către serviciile de

12 IUNIE 2024 Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă informații de la Moscova, armă care s-a dovedit extrem de eficientă în climatul actual al R. Moldova. Această situație poate fi speculată de o serie de europarlamentari, apropiați de interesele Federației Ruse, pentru a încerca suspendarea ori întârzierea negocierilor dintre UE și R. Moldova, dar această situație extremă poate fi evitată de o bună conlucrare a R. Moldova cu principalele grupuri din PE. Ar fi de folos ca deputații din Parlamentul R. Moldova să se implice activ în diferite forme de diplomație parlamentară pentru a susține poziția R. Moldova în dialogul cu PE, dar și cu parlamentele naționale din statele UE. Depinde foarte mult și de capacitatea R. Moldova de implementare a unor reforme clare pentru a demonstra noii componențe a PE voința politică necesară aderării la UE. Este de așteptat ca o serie de grupuri parlamentare, precum Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European (ECR), să trateze cu mai multă atenție modul în care Chișinăul va implementa reformele, inclusiv din motive politice interne, specifice statelor membre UE. Importanța strategică a R. Moldova în contextul războiului din Ucraina, numărul relativ mic al populației și relația specială dintre România și R. Moldova oferă unele avantaje Chișinăului în lungul drum tehnic al integrării europene. Adaptarea și implementarea experienței românești în procesul de negocieri cu UE ar putea ajuta R. Moldova să evite o serie de greșeli făcute de România ori alte state în momentul aderării lor la blocul comunitar. Rezultatul alegerilor parlamentare moldovenești din vara anului 2025 va influența orice relație dintre instituțiile UE, inclusiv PE, cu R. Moldova. Este nevoie de campanii de informare a publicului și de multă comunicare strategică a avantajelor integrării în UE. Amenințarea instaurării unui model georgian la Chișinău, unde puterea ar mima integrarea europeană, este cât se poate de reală fiind nevoie de conlucrarea partidelor pro-europene pentru a o depăși. Reacția PE la rezultatul acestor alegeri depinde doar de voința electoratului din Republica Moldova. Opiniile exprimate de experți în cadrul editorialelor nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung(FES) și al Asociației pentru Politică Externă(APE). Asociaţia pentru Politică Externă(APE) este o organizaţie neguvernamentală angajată în susţinerea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi facilitarea procesului de soluţionare a problemei transnistrene în contextul europenizării ţării. APE a fost constituită în toamna anului 2003 de un grup proeminent de experţi locali, personalităţi publice, de foşti oficiali guvernamentali şi diplomaţi de rang înalt, toţi fiind animaţi de dorinţa de a contribui cu bogata lor experienţă şi expertiză la formularea şi promovarea de către Republica Moldova a unei politici externe coerente, credibile şi eficiente. Friedrich-Ebert-Stiftung(FES) este o fundaţie politică social-democrată germană, scopurile căreia sunt promovarea principiilor şi fundamentelor democraţiei, a păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. FES îşi îndeplineşte mandatul în spiritul democraţiei sociale, dedicându-se dezbaterii publice şi găsirii, într-un mod transparent, de soluţii social-democrate la problemele actuale şi viitoare ale societăţii. Friedrich-Ebert-Stiftung activează în Republica Moldova din octombrie 2002. Buletin lunar, Nr.6(220), Iunie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de