Reprezentan ţ a în România Dezvoltarea economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa La ce ne putem a ş tepta ş i ce este de facut* Hans-Heinrich Rieser • Spa ţ iul natural: poten ţ ial agricol deosebit • Extraordinara diversitate etnic ă a unei popula ţ ii în sc ă dere • Structura economic ă dezechilibrat ă în Banatul Românesc • De la spa ţ iile izolate de grani ţ e la cooperarea transfrontalier ă • Complica ţ ii ale ader ă rii nesincronizate la Uniunea European ă • Extinderea ş i adaptarea structurilor de asezare • Extinderea infrastructurilor: cheia dezvolt ă rii economice • Agen ţ ie Comun ă pentru Promovare Economic ă ş i Centre de Competen ţă • Agricultura regional ă pentru consumul ş i gastronomia regional ă • Silvicultura pentru o industrie a lemnului • Energii regenerabile: poten ţ ialul masei biologice ş i a vântului • Industrie: centre de competen ţă specializate, pia ţ a regional ă comun ă • Servicii: exemplul industriei de software din Timi ş oara • Poten ţ ialul turismului individual“de ni şă” • Protec ţ ia mediului: colaborarea transfrontalier ă pentru o eficien ţă mai mare • Capitalul uman: poten ţ ialul cel mai semnificativ • Cultur ă ş i sport:“factori soft” de importan ţă mare Redactat ş i publicat: F RIEDRICH -E BERT -S TIFTUNG , R EPREZENTAN Ţ A ÎN R OMÂNIA Str. Tunari 43, RO-020526 Bucure ş ti fes@fes.ro, www.fes.ro

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Spa ţ iul natural: poten ţ ial agricol deosebit Euro-regiunea„Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa”(DCMT), care are o suprafa ţă total ă de aproape 72.000 km 2 , a fost stabilit ă in noiembrie 1 997 in cadrul cooperarii regionale a Pactului de Stabilitate. Regiunea cuprinde jude ţ e românesti Arad(Arad), Cara ş-Severin(Re ş i ţ a), Hunedoara(Deva) ş i Timi ş(Timi ş oara), comitate maghiare Bacs-Kiskun(Kecskemet), Csongrad(Szeget), Bekes(Bekescsaba) ş i provincia autonoma sârbeasca Voivodina(NoviSad). Regiunea este marcat ă în marea ei majoritate de suprafe ţ e plane foarte întinse, cu zone extrem de largi de lunc ă- expuse inunda ţ iilor- care se întind de-a lungul unor râuri tipice de ş es ş i cu zone mai înalte, adesea acoperite cu loes. Comun celor dou ă zone este poten ţ ialul agricol extraordinar. Climatul agricol se caracterizeaz ă prin ploi în perioada de vegeta ţ ie ş i prin usc ă ciune în perioada secetei. La vest de Tisa poate ap ă rea vara riscul secetei. Solurile cu p ă mânt negru/cernoziom din Bacica ş i din vestul Banatului sunt printre cele mai rodnice soluri agricole de pe glob. F ă când abstrac ţ ie de Fruska Gora(539 m) din apropiere de Novi Sad, doar limitele Figura 1 – Suprafa ţ a DCMT estice ale jude ţ elor române ş ti urc ă la altitudini de dealuri ş i mun ţ i(Semenic, 1 646 m) pân ă în Carpa ţ ii Meridionali(Peleaga, 2509 m). În aceste zone, poten ţ ialul agricol descre ş te o dat ă cu altitudinea ş i cu solurile de o mai proast ă calitate. Zonele deluroase se preteaz ă îns ă la pomicultur ă ş i viticultur ă. Békés 8% BácsKiskun 1 2% Csongrád 6% Voivodina 29% Zona muntoas ă dispune pe mari por ţ iuni de p ă dure înc ă virgin ă sau quasi-virgin ă. Podi ş urile înalte sunt folosite pentru p ăş unatul tradi ţ ional, de regul ă ovin. Din punct de vedere geografic, regiunea se afl ă la intersec ţ ia unor vechi drumuri Timis 1 2% Hunedoara 1 0% CarasSeverin 1 2% Arad 11% comerciale ş i de penetra ţ ie european ă, c ă rora le corespund ast ă zi, în principiu, coridoarele transeuropene IV(NV-SE), VII (Dun ă rea) ş i X(N-S). Segmentele acestor coridoare aflate în Europa de Sud-Est câ ş tig ă rapid în importan ţă dup ă 1 989. Acest lucru este valabil ş i pentru leg ă tura est-vest dintre Adriatica ş i spa ţ iul M ă rii Negre, care ş i ea se f ă cea înc ă din antichitate prin aceast ă regiune. 2

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Regiunea este s ă rac ă în bog ăţ ii ale subsolului. Cu excep ţ ia unor mici z ă c ă minte de ţ i ţ ei ş i de gaze naturale aflate pe cursul inferior al Tisei, în condi ţ iile actuale ale economiei de pia ţă nu este rentabil ă exploatarea z ă c ă mintelor de minereuri ş i de c ă rbune, deoarece sunt situate în structuri geologice complicate ş i nu pot fi exploatate decât în condi ţ ii dificile ş i costisitoare. Acest fapt a determinat declinul celor dou ă jude ţ e estice ale p ă r ţ ii române ş ti a regiunii, Cara ş-Severin ş i Hunedoara. Industria lor grea, mineritul ş i metalurgia, spijinit ă ş i protejat ă în cadrul na ţ ional pân ă în 1 989, s-a pr ă bu ş it în mare m ă sur ă dup ă deschiderea spre pia ţ a mondial ă. Pe alocuri exist ă z ă c ă minte utilizabile de ap ă mineral ă ş i ap ă termal ă. Extraordinar ă diversitate etnic ă a unei popula ţ ii în sc ă dere Dintre cei 5,4 milioane de locuitori ai regiunii, 2 milioane(37,3%) tr ă iesc în Voivodina (Banatul Sârbesc) pe 2 1.506 km 2 (30%), ceea ce arat ă o densitate a popula ţ iei de 94 locuitori/km 2 . În cele patru jude ţ e române ş ti tr ă iesc de asemenea mai bine de 2 milioane de locuitori(37,9%) pe 32.034 km 2 (44,5%), deci cu o densitate a popula ţ iei mai redus ă(64 loc./km 2 ). Acest lucru se datoreaz ă în principal jude ţ ului de munte Cara ş-Severin cu ai s ă i 42 locuitori/km 2 . În cele trei comitate maghiare tr ă iesc 1 ,34 milioane de locuitori(24,8%) pe 1 8.339 km 2 (25,5%), având o densitate a popula ţ iei de 73 locuitori/km 2 , ceea ce corespunde aproximativ mediei regiunii. De ani îndelunga ţ i, mi ş carea natural ă a popula ţ iei este dominat ă de un deficit al natalit ăţ ii în regiune. În bilan ţ ul migra ţ ional, unele centre mai înregistreaz ă înc ă imigrare. Zonele periferice ş i spa ţ iile rurale sufer ă în schimb de un fenomen de exod care dureaz ă, pe alocuri, de foarte mult timp. Acest lucru este valabil în special pentru satele ş i comunele din zona de frontier ă (Tabelul 2). În Voivodina, cifrele privind imigra ţ ia reflect ă în mare parte o tendin ţă de stabilire a unor refugia ţ i în zon ă, dar între timp aceast ă tendin ţă s-a calmat în foarte mare m ă sur ă. La modul general se poate vorbi pe termen lung de o reducere a popula ţ iei Euro-regiunii. Figura 2 – Populatia DCMT Békés 7% Csongrád 8% Bács-Kiskun 1 0% Voivodina 36% Timis 1 3% Hunedoara 1 0% CarasSeverin 7% Arad 9% 3

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Reparti ţ ia spa ţ ial ă a popula ţ iei, deci ş i structura ocup ă rii habitatului, sunt echilibrate în zona de ş es. În vîrful ierarhiei este Timi ş oara cu 320.000 de locuitori ş i o mare concentrare de întreprinderi, institu ţ ii ş colare ş i de cercetare. Urmeaz ă Szeged, Novi Sad, Arad, toate având în jur de 1 80.000 de locuitori, apoi Kecskemet, Subotica, Re ş i ţ a ş i Bekescsaba cu o popula ţ ie între 70.000 ş i 1 00.000 locuitori. Urmeaz ă apoi o re ţ ea rarificat ă de ora ş e mijlocii ş i mici(de exemplu Sombor, Zrenjanin, Baja, Bacsalmas, Lugoj ş i Caransebe ş), precum ş i sate ş i comune mai mari. Satele mici ş i c ă tunele nu joac ă un rol decât în zonele de deal ş i de munte ale p ă r ţ ii române ş ti. Exodul ş i îmb ă trânirea popula ţ iei lor creeaz ă probleme considerabile care trebuie contracarate cu m ă suri punctuale. Problema tanya-lor( a gospod ă riilor r ă zle ţ e din pusta ungar ă – n.tr.) din Ungaria de sud-est este în schimb în mare m ă sur ă rezolvat ă. De subliniat extraordinara diversitate etnic ă a acestei Euro-regiuni, în fiecare dintre cele trei subunit ăţ i ale regiunii tr ă ind nu doar minorit ăţ i ale celorlalte dou ă state, ci ş i numeroase alte minorit ăţ i. În jude ţ ul Timi ş aceast ă multitudine culmineaz ă cu existen ţ a a 20 de minorit ăţ i, care convie ţ uiesc aproape f ă r ă fric ţ iuni. I-am numi aici pe maghiari, germani, bulgari, slovaci, ucrainieni ş i numeroasa, dar în parte problematica, minoritate a romilor. Structura economic ă dezechilibrat ă în Banatul Românesc 23% din popula ţ ia regiunii cu vârst ă de munc ă este ocupat ă în sectorul primar. Dar aceast ă medie în ş el ă toare ascunde o reparti ţ ie foarte inegal ă. În Voivodina ş i Ungaria este în jur de 1 0%, deci cu pu ţ in peste media unor state-membre ale Uniunii Europene cu o economie agrar ă însemnat ă. Jude ţ ele române ş ti au în schimb 30-45% din popula ţ ia cu vârst ă de lucru ocupat ă în agricultur ă, ceea ce reprezint ă o problem ă. Tabel 1: PIB pe sectoare in DCMT, 2000 Regiune Total Voivodina Judete românesti Bács-Kiskun Békés Csongrád PIB in Mil.€ ( 1 999) 1 0.238 2.750 3.000 1.667 1.20 1 1.620 din care Agricultura% 29,0 1 7, 1 1 3, 1 1 3,3 8, 1 din care Industrie% 34,0 28,4 24,6 23,9 25,4 PIB pe cap de din care locuitor in€ Servicii%( 1 999) - 1.900 33,0 1.400 49,8 1.280 57,5 3. 1 29 58,9 3.054 6 1 ,9 3.865 Datele au fost extrase in principal din"Euroregion in numbers", Szeged 2002. Pentru PIB-ul judetelor românesti( 1 999) aproximativ pentru"Regiunea V Vest" din Anuarul de stat, 2002. Datele privind PIB-ul total din DCMT sunt de asemenea date aproximative 4

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Figura 3 – PIB DCMT Csongrád 1 6% Békés 1 2% Voivodina 27% 4000 Figura 4 – PIB pe cap de locuitor in DCMT 3865 3500 3000 3 1 29 3054 2500 2000 1 500 1 400 1 280 V o iv o d in a Ju d e te ro m â n e sti B á c s-K is k u n Békés C so ngrád Bács-Kiskun 1 6% Judete românesti 29% 1 000 500 0 Gradul de ocupare în industrie este de 39% în partea sârbeasc ă a regiunii, aproximativ 3 1% în partea ungar ă ş i aproximativ 2 1% în partea româneasc ă, unde fosta zon ă a industriei grele din Banatul montan cu ale sale 23% are azi ponderea cea mai mic ă. În domeniul serviciilor, procentajele sunt de 42% în Voivodina, aproximativ 44% în Ungaria ş i aproximativ 30% în România. Ş i PIB-ul, care în Ungaria este dublu pe cap de locuitor (3 1 00€) fa ţă de celelalte dou ă state( 1 500€), arat ă situa ţ ia defavorabil ă a României. În partea româneasc ă, 34% din popula ţ ia cu vârst ă de munc ă ocupat ă în agricultur ă realizeaz ă mai pu ţ in de 1 8% din PIB, în timp ce în Voivodina, aportul agriculturii la PIB este de aproape trei ori mai mare decât procentajul popula ţ iei ocupate în acest sector. Ungaria la rândul ei prezint ă în aceast ă compara ţ ie valori mai echilibrate, cu un aport al agriculturii la PIB ceva mai mare decât la popula ţ ia activ ă. Aceast ă inseamn ă c ă în România agricultura este extrem de defavorabil structurat ă, fiind un bazin de receptare pentru masa ş omerilor rezultat ă dup ă 1 989. Se pare c ă acela ş i lucru este valabil în Voivodina, îns ă pentru sectorul serviciilor. Aceast ă regiune a suferit în decursul anilor’90 un dureros recul economic. De la spa ţ iile izolate de grani ţ e la cooperarea transfrontalier ă Schimb ă rile de dup ă 1 989 ş i urm ă rile acestora au modificat situa ţ ia politic ă, social ă ş i în special economic ă a celor trei ţă ri în mod diferit, dar puternic. Treptat, grani ţ ele ş i-au pierdut efectul lor de puternic factor de desp ă r ţ ire ş i izolare. Astfel, zonele de frontier ă ale acestor ţă ri au reu ş it s ă ias ă tot mai mult dintr-o izolare care de-a lungul grani ţ elor României era extrem de rigid ă. Abia dup ă 1 989 a devenit posibil ă o colaborare 5

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa transfrontalier ă. Centralismul generalizat a început s ă sl ă beasc ă vizibil. În ciuda ezit ă rii capitalelor de a face concesii în privin ţ a descentraliz ă rii, regiunile primesc treptat o autoritate mai mare în a lua decizii ş i în a ac ţ iona. Acest lucru a permis – cu oarecare întârziere – posibilitatea unei dezvolt ă ri autonome transfrontaliere a regiunilor. În ţă rile care au aderat la Uniunea European ă, preluarea„acquis-ului communautaire” are un efect de accelerare a acestui proces. Destr ă marea CAER-ului(Comecon) a provocat temporar mari probleme economice tuturor fostelor ţă ri membre. Trecerea de la pl ăţ ile în ruble de transfer la dolari SUA ş i lipsa generalizat ă a capitalului au provocat practic o paralizie quasi-total ă a comer ţ ului dintre statele Europei de Est, foste componente ale CAER. Fostele membre Ungaria ş i România au pierdut aproape complet exportul – odinioar ă net dominant – spre est. Ungaria î ş i edificase îns ă înc ă din anii’70 – prin intermediul Austriei – un schimb comercial tot mai intens cu Occidentul, pe care, dup ă 1 989, mai ales vestul Ungariei a reu ş it foarte rapid s ă-l amplifice. Ca urmare a amplasamentului nefavorabil ş i a unor structuri mai pu ţ in dezvoltate, partea estic ă a Ungariei a r ă mas defavorizat ă. Dictatorul României, Ceau ş escu, a sugrumat în cursul anilor’80 rela ţ iile comerciale pe care România le avea cu Vestul. Urmarea a fost c ă pierderea pie ţ elor r ă s ă ritene ş i a rela ţ iilor comerciale cu anumite ţă ri în curs de dezvoltare nu au putut fi compensate de economia României noi decât ezitant ş i cu mare greutate. Toate acestea, corelat cu distan ţ a mai mare fa ţă de„Vest” ş i cu imaginea proast ă pe care ş i-a f ă cut-o, îngreuneaz ă foarte grav, pân ă în ziua de azi, dezvoltarea economic ă. Cert este îns ă c ă vestul României se desprinde mai rapid din pr ă bu ş irea economic ă ini ţ ial ă. Un factor favorizant este aici colaborarea transfrontalier ă ş i existen ţ a minorit ăţ ilor. Fosta Iugoslavie neutr ă a fost de fapt bine reprezentat ă pe pia ţ a mondial ă. Ş i-a pierdut îns ă în mare m ă sur ă acest avantaj în urma r ă zboaielor din anii 1 990. Din toat ă SerbiaMuntenegru cel mai tare a fost afectat ă Voivodina, care era cea mai dezvoltat ă regiune ş i care ş i-a pierdut contactele externe. În plus, popula ţ ia b ăş tina şă ş i-a pierdut din minorit ăţ i ş i a fost obligat ă s ă primeasc ă refugia ţ i ş i transfugi. Astfel, toate cele trei regiuni componente din DCMT au avut de suportat diverse reculuri ş i dezavantaj ă ri economice, care acum trebuie recuperate ş i echilibrate. O contribu ţ ie esen ţ ial ă în acest proces îl joac ă în mod cert cooperarea transfrontalier ă în cadrul unei puternice Euro-regiuni. De exemplu prin edificarea unei pie ţ i regionale interne ş i prin activit ăţ i comune, complementare, pe pie ţ e ter ţ e. 6

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Complica ţ ii ale ader ă rii nesincronizate la Uniunea European ă În condi ţ iile unei globaliz ă ri accentuate, toate regiunile se confrunt ă cu dilema alegerii dintre competi ţ ia pentru fonduri ş i cerere limitate ş i cooperarea pentru valorificarea unor puncte forte comune ş i a unor poten ţ ialuri complementare. Cu cât este mai divers ş i mai diferen ţ iat poten ţ ialul unei regiuni, cu atât mai bine poate fi strunit ă concuren ţ a ş i cu atât mai puternic poate fi extins ă cooperarea. În cazul unor grani ţ e deschise, poten ţ ialul de cooperare transfrontalier ă este sim ţ itor mai mare, deoarece aici, pe lâng ă diferen ţ ele obi ş nuite se mai adaug ă cele determinate de configura ţ ia na ţ ional ă, de exemplu în domeniul legisla ţ iei, ordinii economice, puterii economice, dar ş i al limbii, al mentalit ăţ ii, al imaginii ş i al condi ţ iilor de trai. Anume în domeniul economic se reg ă sesc foarte multe puncte de pornire pentru o colaborare echilibrant ă ş i complementar ă, a ş a cum a dovedit-o deja prima Euro-regiune de la grani ţ a germano-olandez ă. DCMT mai are dou ă caracteristici suplimentare. Toate cele trei p ă r ţ i componente ale regiunii sunt legate între ele printr-o îndelungat ă perioad ă de dezvoltare istoric ă comun ă, care în special în Banat a cuprins îndeosebi economia ş i infrastructurile legate de economie. În al doilea rând, pentru deceniul urm ă tor, ne putem a ş tepta la„ ş tafeta ader ă rii la Uniunea European ă”, care va fi înmânat ă pe rând ţă rilor de care apar ţ in componentele acestei Euroregiuni, acum cu mari diferen ţ e de statut ş i substan ţă economic ă. Atât valorificarea avantajelor, cât ş i înl ă turarea obstacolelor nu vor avea succes decât printr-o conlucrare deschis ă ş i printr-o planificare comun ă la toate nivelurile. Dac ă se neglijeaz ă acest lucru, dezavantajele regiunii vor lovi în primul rând componentele Euro-regiunii din ţă rile nemembre ale Uniunii Europene, mai slabe, ş i apoi prin efect de propagare ş i componentele din ţă rile Euro-regiunii care sunt deja membre ale U.E. În acest context, consecin ţ ele care decurg din Tratatul Schengen sunt – dup ă aderarea Ungariei la 1 mai 2004 la Uniunea European ă – o provocare deosebit ă. În cadrul DCMT, frontierele Ungariei devin grani ţ e exterioare ale Uniunii Europene, fapt care va înt ă ri sensibil efectul lor de delimitare fa ţă de celelalte componente ale Euro-regiunii. Un control mai sever la grani ţă ş i accesul diferit pentru români ş i sârbi pe pia ţ a intern ă a UE vor împiedica ş i îngreuna schimburile din cadrul Euro-regiunii, pentru domeniul agrar f ă când anumite aspecte chiar imposibile. Aceast ă problem ă va fi mai pu ţ in acut ă pentru România, deoarece ea desf ăş oar ă deja negocieri de aderare, a f ă cut unele adapt ă ri la acquis-ul comunitar, înt ă rind ş i în ă sprind de exemplu propria securizare a grani ţ elor fa ţă de statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Din punctul de vedere al Voivodinei, problema este mai grav ă ş i va exista pe termen mai îndelungat, deoarece pân ă la ora actual ă nu se poate prevedea un termen pentru începerea tratativelor de aderare a Serbiei ş i Muntenegrului. 7

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Euro-regiunea DCMT poate deveni, din cauza acestor piedici, par ţ ial inoperant ă. De aceea trebuie luate m ă suri preventive. Micul trafic de frontier ă trebuie extins ş i institu ţ ionalizat mai pronun ţ at. Schimbul de m ă rfuri ş i traficul de persoane poate fi liberalizat în interiorul DCMT atât timp cât acesta va fi mai întâi restric ţ ionat în mod conving ă tor la acea parte din Euro-regiune unde exist ă restric ţ ii valabile pentru întreaga Uniune European ă. În cadrul unor proiecte comune, tuturor partenerilor Euro-regiunii trebuie s ă li se garanteze ş ansa de a beneficia de drepturi egale în raport cu Uniunea European ă. Astfel prin includerea regiunilor de grani ţă poate fi preg ă tit ă ş i realizat ă treptat ş i cu mare aten ţ ie apropierea ş i integrarea statelor nemembre ale UE. În acest domeniu, pe lâng ă multe alte stringen ţ e, exist ă dou ă provoc ă ri importante pentru forurile politice din cadrul DCMT, dar ş i pentru organele de conducere ale Euro-regiunii. Pe de o parte, ele au obliga ţ ia de fructifica durabil situa ţ ia special ă creat ă de„ ş tafeta de aderare la Uniunea European ă” pentru dezvoltarea regiunii. În acest scop trebuie g ă site ş i activate posibilit ăţ i comune de promovare de orice fel, trebuie f ă cut uz de diversele posibilit ăţ i juridice ş i economice ş i trebuie create ş i înt ă rite leg ă turi ş i institu ţ ii(relevante pentru Uniunea European ă) transfrontaliere pentru planificarea ş i reprezentarea în afar ă a întregii regiuni. Cea de-a doua provocare o reprezint ă descentralizarea, care are nevoie de progrese pe trei planuri. În primul rând jude ţ ele, municipiile, ora ş ele ş i comunele din regiunea îns ăş i trebuie s ă poat ă beneficia de descentralizare ş i de subsidiaritate ş i s ă fie incluse sus ţ inut ş i prin angajament benevol în procesele decizionale ş i de dezvoltare. F ă r ă implicarea acestora, orice Euro-regiune nu r ă mâne decât un proiect f ă r ă o baz ă solid ă. În al doilea rând, descentralizarea ar trebui impulsionat ă mai puternic de c ă tre regiunile componente, prin sprijin reciproc, în fiecare dintre statele na ţ ionale din care fac parte. În aceast ă problem ă delicat ă trebuie subliniat în mod special faptul c ă descentralizarea per se nu are nimic de-a face cu separatismul, ci sluje ş te unei includeri nemijlocite a celor în cauz ă în procesele decizionale din regiune. În al treilea rînd, înc ă de pe acum ar fi profitabil dac ă Euro-regiunea DCMT s-ar profila ca unitate de sine st ă t ă toare ş i în strâns ă colaborare cu alte Euro-regiuni din Uniunea European ă în activitatea de conducere a asocia ţ iilor regiunilor din Uniunea European ă, cum ar fi„Consiliul Comunelor ş i Regiunilor Europei”, promovând astfel principiul subsidiarit ăţ ii în toat ă Europa. Exemple pentru o bun ă colaborare în acest sens ofer ă Euroregiunile existente de-a lungul fostelor grani ţ e externe ale Uniunii Europene(de pân ă la 1 mai 2004), de exemplu de-a lungul grani ţ ei pe Oder/Nisa, dar ş i“Regio Baseliensis”, unde s-a reu ş it deja reducerea substan ţ ial ă a extrem de accentuatelor diferen ţ e structurale de alt ă dat ă dintre Fran ţ a, Elve ţ ia ş i Republica Federal ă Germania. 8

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Pentru tema noastr ă acest lucru este relevant, deoarece poten ţ ialele de dezvoltare se pot recunoa ş te cu atât mai rapid ş i mai precis – devenind deci utilizabile mai eficient – cu cât r ă spunderea ş i decizia privind chestiuni de detaliu sunt mai strâns legate de loc ş i de cei implica ţ i. Extinderea ş i adaptarea structurilor de asezare Nucleul dezvolt ă rii regionale este reprezentat de structurile habita ţ ionale, care con ţ in pe de o parte împ ă r ţ irea intern ă, func ţ ional ă a localit ăţ ilor, iar pe de alt ă parte re ţ eaua extern ă, spa ţ ial-ierarhic ă ş i func ţ ional ă a comunit ăţ ilor. Structurile habita ţ ionale trebuie s ă fie permanent extinse ş i mai ales s ă fie adaptate la cerin ţ ele noilor evolu ţ ii, de exemplu ale economiei de pia ţă, ale unei popula ţ ii în sc ă dere sau ale noilor interac ţ iuni economice. Se na ş te astfel o nevoie permanent ă de solu ţ ii inovatoare ş i de investi ţ ii mari. Aceast ă nevoie rezult ă într-o m ă sur ă tot mai mare din faptul c ă în procesul globaliz ă rii comunit ăţ ile ş i regiunile se v ă d expuse unei concuren ţ e tot mai mari pe plan mondial, ale c ă rei efecte p ă trund pân ă în cele mai mici detalii ale vie ţ ii de zi cu zi. Structurile interne de asezare ţ in de competen ţ a comunit ăţ ilor locale. Din punct de vedere transfrontalier ne putem gândi în acest context la programe comune de promovare pentru înnoirea comunit ăţ ilor rurale sau pentru extinderea institu ţ iilor culturale anume pentru minorit ăţ ile etnice. Schimbul de experien ţă în dezvoltarea unor centre urbane(formarea de city-uri), în formarea unor subcentre de focalizare urban ă – în special în cartierele de blocuri relativ uniformizate, dar de multe ori cu servicii deficitare – sau în reanimarea centrelor comunale este cu siguran ţă de un mare folos. Înnoirea structurilor interne de habitat este un domeniu aproape nem ă rginit pentru investi ţ ii. Structurile externe de asezare sunt în mare m ă sur ă dezvoltate, dac ă avem în vedere cadrul na ţ ional. Ele trebuie doar completate ş i adaptate. Ca urmare a tendin ţ elor de izolare care sau manifestat dup ă primul r ă zboi mondial, din punct de vedere transfrontalier nu exist ă decât germeni ai unei dezvolt ă ri coordonate. Sarcina DCMT în acest context ar fi inventarierea func ţ iilor centrale existente în regiune, identificarea func ţ iilor lips ă ş i planificarea în comun a ierarhiz ă rii priorit ăţ ilor. Trebuie astupat ă mul ţ imea de„g ă uri” din re ţ eaua localit ăţ ilor centrale, mai ales din punct de vedere transfrontalier. În special comunit ăţ ile care se învecineaz ă pe grani ţă pot evita prin planificarea comun ă dot ă rile paralele costisitoare, f ă când astfel economii considerabile. Per total extinderea structurilor de a ş ezare este un program investi ţ ional pe termen lung ş i cu efecte de dezvoltare durabil ă. 9

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Extinderea infrastructurilor: cheia dezvolt ă rii economice Infrastructurile de tot felul au fost într-o mai mare sau mai mic ă m ă sur ă neglijate în DCMT, a ş a cum s-a întâmplat de altfel aproape peste tot în fostul bloc estic. Ca urmare a izol ă rii în cadrul statelor na ţ ionale, infrastructurile lipsesc aproape în totalitate în zonele de grani ţă. To ţ i cei care fac parte din Euro-regiunea„Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa” v ă d în modernizarea rapid ă, în extinderea ş i adaptarea acestor infrastructuri la noile condi ţ ii cheia pentru dezvoltarea economic ă a Euro-regiunii. Pentru aceasta este nevoie de investi ţ ii enorme. Uniunea European ă este dispus ă s ă preia o parte considerabil ă a acestui necesar financiar, inclusiv din interes propriu, prin programe de dezvoltare regional ă. Rezult ă de aici posibilit ăţ i mari pentru dezvoltarea economic ă intraregional ă, venind în ajutorul firmelor private, al comunit ăţ ilor locale sau al partenerilor din cadrul proiectelor PPP(= publicprivate-partnership). Pentru ca Uniunea European ă sau alte institu ţ ii finan ţ atoare s ă aprobe cereri de finan ţ are pentru astfel de proiecte trebuie prezentate studii de fezabilitate temeinic ş i conving ă tor elaborate, care sunt de altfel indispensabile pentru o utilizare ra ţ ional ă a mijloacelor financiare limitate. În cazul unor proiecte transfrontaliere, astfel de studii de fezabilitate nu pot fi elaborate decât prin cooperarea tuturor forurilor implicate în proiect de o parte ş i de alta a grani ţ ei. Autostr ă zi, îmbunata ţ irea drumurilor existente, modernizarea transportului intraurban În întreaga regiune nu exist ă decât 3 1 6 km de autostrad ă, din care în Voivodina 1 72 km doar cu o singur ă band ă de circula ţ ie. Pentru evolu ţ ia intern ă a principalelor axe de dezvoltare, dar ş i pentru conectarea supraregional ă la coridoarele europene de transport ş i circula ţ ie, este indispensabil ă extinderea echilibrat ă, dar rapid ă a re ţ elei de autostr ă zi din cadrul regiunii. Pas cu pas trebuie modernizate ş i celelalte ş osele interne ale Euro-regiunii. În special str ă zile din interiorul ora ş elor sufer ă de un trafic supra-aglomerat, nefiind concepute pentru invazia de automobile proprietate personal ă. Ş tim din experien ţ a ora ş elor din Vestul Europei c ă simpla construire de noi str ă zi, deci extinderea cantitativ ă, reprezint ă doar un mijloc de g ă sire a solu ţ iei ş i nu solu ţ ia îns ăş i. Ghidarea inteligent ă a traficului, oferirea de alternative prin îmbun ă t ăţ irea transportului public intraurban de c ă l ă tori, crearea unor zone pietonale sau reziden ţ iale cu trafic limitat, toate acestea sunt m ă suri care pe termen lung sau dovedit a fi mult mai ra ţ ionale. Schimbul de experien ţă transfrontalier, planific ă rile, dar mai ales achizi ţ iile f ă cute în comun sunt de un real folos în acest domeniu pentru comunit ăţ ile locale din DCMT. Acela ş i lucru este valabil ş i pentru transportul interurban, mai ales în spa ţ iul rural. Nici aici nu trebuie s ă fie în prim plan m ă surile cantitative(l ă rgirea sau construirea de drumuri suplimentare). Important ă acum ar fi adaptarea drumurilor existente la traficul m ă rit, re1 0

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa abilitarea durabil ă a fundamentului ş oselelor, aplicarea unor straturi de asfalt rezistente la condi ţ iile de iarn ă. Astfel s-ar reduce, în ciuda cre ş terii traficului greu de m ă rfuri, necesitatea efectu ă rii de repara ţ ii costisitoare. Din punct de vedere transfrontalier, ar putea fi utilizate experien ţ a ş i capacit ăţ ile deja existente în regiune ş i ar putea fi elaborate proiecte comune. Urgent ă este construirea ş i extinderea unor leg ă turi transfrontaliere suplimentare, cu puncte de trecere a frontierei permanent deschise. Pentru impulsionarea cooper ă rii economice transfrontaliere trebuie ca toate trecerile peste grani ţă s ă fie accesibile pentru transportul greu ş i transportul de m ă rfuri. Localit ăţ ile situate pe traseele principale de circula ţ ie ş i mai ales cele din apropierea punctelor de trecere cu trafic în cre ş tere ar trebui dotate din start cu ş osele ocolitoare. Reabilitarea re ţ elei de c ă i ferate Leg ă tura Timi ş oara – Szeged trebuie neap ă rat revigorat ă ca„piatr ă de temelie” a vechii c ă i ferate principale Paris-Budapesta-Szeged-Timi ş oara-Bucure ş ti/Istanbul. Prin aceasta ar putea fi reintrodus ă în circuit ş i vechea leg ă tur ă dintre Marea Neagr ă ş i Adriatic ă, pe ruta Trieste/Rijeka-Zagreb-Pecs-Sombor-Subotica-Kikinda-Jimbolia-Timi ş oara-Bucure ş tiConstan ţ a/Istanbul. Aceast ă leg ă tur ă ar fi cel mai rapid de restabilit prin reabilitarea si completarea vechii linii prin Jimbolia. De luat în calcul ar fi ş i o nou ă linie rapid ă de tren între cele dou ă ora ş e importante ale Euro-regiunii Dun ă re-Cris-Mures-Tisa, Timisoara ş i Szeged. Pre ţ urile terenurilor ş i for ţ a de munc ă necesare realiz ă rii unui astfel de proiect sunt la momentul actual extrem de favorabile. În regiune exist ă o re ţ ea dens ă de c ă i ferate dinainte de primul r ă zboi mondial, care trebuie îns ă modernizat ă. La fel, trebuie ref ă cute ş i leg ă turile transfrontaliere, pentru ca asceast ă re ţ ea s ă func ţ ioneze ca o coloan ă vertebral ă pentru transporturile feroviare. Ţ inând cont de cre ş terea necontenit ă a pre ţ urilor energiei ş i combustibililor ar trebui s ă fie luate m ă suri de contracarare a tendin ţ elor de reducere a acestei re ţ ele regionale de cale ferat ă, care din punct de vedere al costurilor este un mijloc de transport mai avantajos. Recomand ă rile ş i reglement ă rile Uniunii Europene prev ă d s ă se acorde circula ţ iei pe calea ferat ă aceea ş i importan ţă ca ş i circula ţ iei rutiere. În cadrul regiunii s-ar putea realiza pe c ă ile ferate modernizate o circula ţ ie mai rapid ă, mai ieftin ă ş i mai accesibil ă pentru locuitorii satelor. Supraregional, transportul pe calea ferat ă ar fi la momentul actual dup ă remedierea mai-sus men ţ ionatelor întreruperi alternativa mai economicoas ă, atât din punct de vedere al costurilor cât ş i al timpului de realizare, în compara ţ ie cu extinderea re ţ elei de ş osele. 11

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Un sistem multimodal de transport de m ă rfuri la distan ţă De o importan ţă deosebit ă ni se pare edificarea unui sistem multimodal de transport de m ă rfuri la distan ţă. Ţ inând cont de faptul c ă oricum sunt necesare investi ţ ii mari, cel mai indicat ar fi s ă se treac ă imediat la acest mod de transport flexibil, economicos din punct de vedere energetic ş i modern. Utilizarea sporit ă de containere ş i de mijloace de transport inter ş anjabile, transportul camioanelor cu marf ă pe calea ferat ă, trenurile de marf ă scurte ar putea accelera circula ţ ia înspre ş i dinspre regiune, rezolvând cu mai mare rapiditate ş i promptitudine atât transporturile dintre Euro-regiune ş i Europa Central ă cât ş i înspre ş i dinspre Italia de nord, prin în a ş a-zisul„salt nocturn”, f ă r ă oprire la grani ţă, reu ş ind s ă elibereze ş oselele în timpul zilei de o prea mare aglomera ţ ie de vehicule. Regiunea ar trebui s ă- ş i creeze un sistem coordonat transfrontalier de locuri special amenajate pentru transferul de m ă rfuri la intersec ţ ia unor rute de transport. S-ar putea na ş te eventual chiar posibilitatea producerii în zon ă a acestor sisteme moderne(containere, trenuri de marf ă scurte, aparatur ă de ridicat, remorci speciale etc.), o activitate care pân ă acum este aproape inexistent ă în regiune. C ă i navigabile Sistemul Tisa-Bega trebuie s ă fie reabilitat ş i f ă cut din nou navigabil. Prin intermediul Dun ă rii, sistemul ar fi conectat la sistemul paneuropean al c ă ilor navigabile. Extinderea sistemului de naviga ţ ie regional ar trebui s ă respecte pe cât posibil normele ecologice, urm ă rind mai multe obiective: transportul, protec ţ ia împotriva inunda ţ iilor prin diguri, poldere, men ţ inerea unor lunci inundabile largi, iriga ţ ie, protec ţ ia mediului, recreere. Transportul în sine nu este suficient pentru o conving ă toare argumenta ţ ie economic ă a necesit ăţ ii investi ţ iei. Aeroporturile: necesitatea de specializare Aeroporturile au ast ă zi o importan ţă economic ă mereu în cre ş tere. La ora actual ă exist ă o situa ţ ie de concuren ţă între Arad, Szeged ş i Timi ş oara. Novi Sad este deservit prin Belgrad. Pentru a utiliza fondurile limitate cu o eficien ţă cât mai mare este nevoie de solu ţ ii comune. Timi ş oara, din cauza m ă rimii sale, a zonelor limitrofe ş i a pozi ţ iei sale va r ă mâne principalul aeroport al DCMT, dep ăş ind chiar ca importan ţă limitele Euro-regiunii. Toate cele trei aeroporturi ar trebui s ă se specializeze(transport de marf ă, aeroport de transfer, aeroport pentru ateriz ă ri de urgen ţă, oferte regionale). Aeroporturilor, ca amplasamente pentru produc ţ ie, li se acord ă înc ă o importan ţă redus ă. În apropierea aeroporturilor se produc într-o m ă sur ă tot mai mare m ă rfuri de înalt ă calitate, insensibile la costurile de transport, reu ş indu-se astfel o reducere global ă a timpilor de transport. Hardware din domeniul electronic, aparatur ă opto-electric ă ş i microtehnic ă ar fi exemple în acest sens. Cu ajutorul unor parcuri tehnologice speciale în apropierea 1 2

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa aeroporturilor, care au caracterul unor zone libere, DCMT ar dispune de posibilitatea utiliz ă rii ş i mai eficiente a combina ţ iei actuale dintre for ţ a de munc ă bine preg ă tit ă profesional, costurile reduse ale muncii ş i transportul rapid. Unele încerc ă ri în acest sens sau f ă cut la Arad. Interconectarea re ţ elor energetice O interconectare a tuturor re ţ elelor energetice este necesar ă pentru siguran ţ a aprovizion ă rii cu energie. În Euro-regiune se extrag ţ i ţ ei ş i gaze naturale – de aceea este nevoie de conducte de colectare. Eventual s-ar putea relansa industria prelucr ă toare în regiune prin reactivarea de mici unit ăţ i de prelucrare. Trebuie construite sau modernizate conductele pentru distribu ţ ie, pentru importul ş i transportul combustibililor. Acela ş i lucru este valabil ş i pentru re ţ eaua de energie electric ă, la care ar trebui conectate hidrocentralele române ş ti sau viitori produc ă tori de energie pe baz ă de resurse regenerabile. Privatizarea ş i separarea sectoarelor de produc ţ ie de cele de distribu ţ ie în sectorul energetic sunt deja avansate în DCMT. Trebuie îns ă asigurat ca ş i noile companii private s ă garanteze siguran ţ a aprovizion ă rii cu energie în ambele domenii ş i s ă fac ă investi ţ iile necesare. De un ajutor real ar fi în aceast ă privin ţă crearea unor sisteme euroregionale de interconectare ş i control în domeniul energetic. Îmbun ă t ăţ irea sistemelor de comunica ţ ii Bazele materiale pentru acest domeniu al viitorului trebuie îmbun ă t ăţ ite, tot a ş a cum trebuie intensificat ă preg ă tirea profesional ă în domeniu. În primul rând informa ţ ia, ca baz ă important ă a întregii colabor ă ri din Euro-regiune, ar trebui distribuit ă mai bine, mai repede ş i mai extins. În acest scop, pe lâng ă“hardware”, este nevoie de personal ş colarizat ş i de institu ţ ii adecvate, care s ă adune informa ţ ii, s ă le prelucreze ş i s ă le transmit ă mai departe în conformitate cu nevoile ş i necesit ăţ ile Euro-regiunii. Comercializarea informa ţ iei este o ramur ă economic ă nou ă care ia avânt. Comunicarea îmbun ă t ăţ it ă are nu numai un efect de accelerare considerabil ă a colabor ă rii economice ş i politice, dar sus ţ ine ş i procesul de formare a con ş tin ţ ei unei identit ăţ i regionale. În acest scop trebuie creat un acces necostisitor la comunica ţ iile trasnfrontaliere pentru toat ă popula ţ ia. Prin intermediul Camerelor de Industrie, Comer ţ ş i Agricultur ă ar trebui sondate posibilit ăţ ile oferite de proprietarii re ţ elelor de comunica ţ ii în vederea cre ă rii unor re ţ ele comunica ţ ionale din zona frontalier ă care s ă permit ă comunit ăţ ilor sau jude ţ elor desp ă r ţ ite de grani ţă s ă comunice la un tarif local sau m ă car la un tarif special. 1 3

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Agen ţ ie Comun ă pentru Promovare Economic ă ş i Centre de Competen ţă Pentru ca ş ansele oferite de cooperarea transfrontalier ă s ă poat ă fi efectiv folosite pentru dezvoltarea economic ă a regiunii este nevoie de o institu ţ ie care s ă reuneasc ă cele dou ă aspecte, colaborarea transfrontalier ă ş i dezvoltarea economic ă a Euro-regiunii. De cel mai mare folos ar fi o Societate sau o Agen ţ ie comun ă pentru Promovare Economic ă. Sarcina acesteia ar fi s ă reprezinte ş i s ă fac ă cunoscut ă DCMT în afar ă prin date de natur ă economic ă, prin informa ţ ii despre posibilit ăţ ile existente în regiune în ceea ce prive ş te produc ţ ia, prestarea de servicii ş i cooperarea, ş i printr-o imagine unitar ă. În interior, sarcinile ei primordiale ar consta în mijlocirea pentru amplasamente, pentru posibilit ăţ i de cooperare, pentru parteneriate economice; în acela ş i timp ar putea servi ca for de clarificare în situa ţ ii de conflict sau de concuren ţă. O astfel de Agen ţ ie de Promovare Economic ă ar putea sprijini îndeosebi înfiin ţ area ş i utilizarea regional ă a unor„Centre de Competen ţă”, dezvoltarea întreprinderilor mici ş i mijlocii, care a ş a cum arat ă experien ţ a profit ă cel mai puternic din cooper ă ri, fiind îns ă ş i cele mai adecvate pentru cooper ă ri. Agricultura regional ă pentru consumul ş i gastronomia regional ă Euro-regiunea în întregime ş i la ora actual ă regiunile ei componente ar trebui s ă fie în stare s ă asigure popula ţ iei alimenta ţ ia de baz ă din resurse proprii. În prezent în partea româneasc ă a Euro-regiunii acest lucru nu se întâmpl ă. Pentru întreaga dezvoltare a agriculturii ş i a industriei alimentare din Euro-regiune, o colaborare regional ă intens ă reprezint ă un foarte mare avantaj în special pentru regiunile componente dezvoltate inegal. Din aceast ă colaborare ar trebui s ă rezulte mai întâi de toate structuri regionale de desfacere, care s ă contribuie la cre ş terea în interiorul DCMT a acceptan ţ ei privind produsele din interiorul regiunii ş i deci a cantit ăţ ii de produse provenite de aici. O importan ţă crucial ă le revine în acest sens posibilit ăţ ilor de desfacere. Pe de o parte este vorba despre comercializarea alimentelor ş i în special despre„lan ţ urile de pie ţ e”, care colecteaz ă puterea de cump ă rare urban ă pentru agricultura indigen ă. Pe de alt ă parte este vorba despre industria gastronomic ă. În conformitate cu ideile de baz ă ale„turismului integrat”, ar trebui convinse cât mai multe hoteluri ş i restaurante s ă treac ă la ofertarea unor produse regionale, s ă se îndrepte deci spre buc ă t ă ria tradi ţ ional ă specific ă regiunii. Pe lâng ă efectul economic direct asupra agriculturii regiunii, aceste oferte au concomitent un mare efect de publicitate intern ă ş i extern ă, contribuind la formarea ş i îmbun ă t ăţ irea imaginii regiunii. O asemenea desfacere presupune îns ă necondi ţ ionat garantarea unei calit ăţ i constante ridicate a produselor, care s ă fie disponibile pe tot parcursul anului ş i în cantit ăţ i relativ mari. Strategia de desfacere trebuie s ă aib ă deci în vedere, sub forma feed-back-ului, o 1 4

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa îmbun ă t ăţ ire calitativ ă a produselor, o cre ş tere a produc ţ iei orientat ă dup ă cererea pie ţ ei ş i mai ales o l ă rgire a paletei ofertei regionale. Cele mai eficiente modele de structuri agricole eficiente la nivel regional s-au dovedit a fi cele cooperatiste de tip Raiffeisen. Acestea pot func ţ iona concomitent ş i ca organiza ţ ii de achizi ţ ie, ajutând la desf ăş urarea comer ţ ului agricol în interiorul regiunii, de exemplu foarte importantul segment al ofertei de material de îns ă mân ţ are adaptat la condi ţ iile pedo-climatice ale regiunii. Un alt punct al cooper ă rii transfrontaliere este schimbul de experien ţ e ş i cooperarea în domeniul calific ă rii ş i cercet ă rii în agricultur ă. Intermediari pot fi în acest caz Camerele Agricole. Ca factori de impuls pentru astfel de aspecte ar putea func ţ iona ş colile agricole de specialitate existente în regiune ş i universit ăţ ile agronomice, c ă rora le-ar reveni sarcina de a crea ş i dezvolta ierarhic institu ţ ii de perfec ţ ionare ş i cercetare conform nevoilor regiunii. Pentru extinderea cercet ă rii ş i transpunerea accelerat ă a rezultatelor ei în realitatea economic ă ar fi bine dac ă camerele agricole, universit ăţ ile agronomice, societ ăţ ile de promovare economic ă ş i întreprinderile/fermele – de exemplu cooperativele de tip Raiffeisen – ar crea, în locuri potrivite,„centre de competen ţă” specializate regional ş i profesional. În al treilea rând s-ar putea utiliza în comun, tocmai în perioada„ ş tafetei de aderare”, posibilit ăţ ile oferite de Uniunea European ă prin programele ei speciale de adaptare la condi ţ iile Pie ţ ii Interne, de sprijin pentru aderare ş i/sau sistemul special al cotelor de produc ţ ie stabilite de Uniune. Programe comune pentru producerea de energie regenerabil ă se preteaz ă la accesarea unor fonduri ale Uniunii Europene atât din domeniul agricol cât ş i din cel al protec ţ iei mediului. Prin aceasta s-ar crea locuri de munc ă sigure atât de necesare la ora actual ă în mediul rural. Silvicultura pentru o industrie a lemnului În zonele împ ă durite ale DCMT este de dorit un accent mai sus ţ inut pe gospod ă rirea durabil ă a p ă durilor. Ş i în acest domeniu se face sim ţ it ă necesitatea cre ă rii unor centre de competen ţă pentru cercetare, preg ă tire/perfec ţ ionare ş i aplicare rapid ă a rezultatelor cercet ă rii în domeniul îngrijirii p ă durilor, a utiliz ă rii lemnului, a produc ţ iei, prelucr ă rii ş i desfacerii. În cadrul DCMT ar putea fi folosit ă echilibrarea disfunc ţ ionalit ăţ ii dintre bog ăţ ia în p ă duri existent ă în zonele muntoase ş i lipsa lemnului de la ş es. Prelucrarea ar trebui s ă r ă mân ă în zonele forestiere, pentru a furniza locuri de munc ă în aceste zone care sunt de obicei zone dezavantajate. Acela ş i efect îl are utilizarea ecologic ă a lemnului, în special a resturilor provenite din prelucrarea lemnului, în forme moderne ale producerii energiei. Pele ţ ii de lemn, boga ţ i în energie, pot fi transporta ţ i la distan ţ e mari de locul lor de produc ţ ie, fiind utilizabili atât la înc ă lzirea de locuin ţ e individuale cât ş i în mici centrale de bloc. S-ar 1 5

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa recurge astfel la o solu ţ ie ecologic ă. Odat ă cu cre ş terea num ă rului unor astfel de instala ţ ii, pe lâng ă producerea materiei prime pentru ardere s-ar putea dezvolta o re ţ ea de servicii specializate, pentru instala ţ ii, între ţ inere, repara ţ ii ş i par ţ ial chiar exploatarea unor astfel de instala ţ ii. De decenii solurile de slab ă calitate din pusta ungar ă sunt cultivate cu plopi, arbori cu cre ş tere rapid ă, care pot în 30-40 de ani s ă furnizeze lemn ca materie prim ă. Este o bun ă alternativ ă pentru toate arealele cu soluri de calitate slab ă, unde pânza de ap ă freatic ă se afl ă aproape de suprafa ţă. Resturile, inclusiv r ă d ă cinile, ar putea fi integral valorificabile energetic. Energii regenerabile: poten ţ ialul masei biologice ş i a vântului Resursele DCMT nu sunt suficiente pentru producerea rentabil ă de energie pe baze conven ţ ionale. Micile depozite de c ă rbune brun cu o valoare energetic ă sc ă zut ă sau micile z ă c ă minte de ţ i ţ ei sau gaze naturale nu pot acoperi nevoile energetice ale regiunii. Producerea de energie cu ajutorul apei, vântului, soarelui ş i pe baz ă de mas ă biologic ă este un domeniu extrem de inovator, dar la ora actual ă înc ă scump. Printr-un angajament comun ş i utilizând toate poten ţ ialele Euro-regiunii„Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa”, ar putea fi f ă cut un mare pas înainte în dezvoltarea economic ă a Euro-regiunii, ca ş i în domeniul protec ţ iei mediului. Ne gândim concret la utilizarea resturilor din prelucrarea lemnului(vezi mai sus), precum ş i la uleiuri biologice ş i la biogaz, care ar putea fi produse pe terenurile agricole dup ă ce a fost acoperit ă nevoia intern ă de alimenta ţ ie. Utilizabile energetic sunt ş i cantit ăţ ile mari de produse biologice secundare ob ţ inute în urma producerii de alimente, de exemplu prin cuptoare care folosesc drept combustibil paiele sau prin fermentarea dejec ţ iilor animaliere. Metoda ferment ă rii dejec ţ iilor animaliere ar reduce emisiile de metan – un gaz cu efect de ser ă – ş i ar furniza îngr ăşă minte naturale cu care s-ar putea înlocui excesul de îngr ăşă minte chimice. Puterea apei este deja par ţ ial inclus ă în producerea energiei. Sistemele hidroenergetice pot fi prudent completate ş i extinse. Un mare poten ţ ial, care ar putea crea ş i locuri de munc ă, este reprezentat de construirea de micro-hidrocentrale în zonele de deal ş i de munte. For ţ a eolian ă ş i energia solar ă practic nu sunt utilizate. În aceast ă privin ţă ar putea fi create centre regionale de competen ţă, care s ă se ocupe de cercetarea, proiectarea, utilizarea ş i extinderea unor astfel de sisteme. Multe zone însorite din câmpie ş i locurile expuse la vânt din pust ă sau din zona muntoas ă ofer ă amplasamente bune pentru producerea de astfel de energii alternative. 1 6

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Industrie: centre de competen ţă specializate, pia ţ a regional ă comun ă DCMT dispune de un spectru larg de industrii produc ă toare de bunuri de consum. În plus exist ă în cadrul DCMT atât cercet ă tori califica ţ i cât ş i for ţă de munc ă adecvat ă unei industrii de produc ţ ie de bunuri orientate spre viitor, de exemplu în construc ţ iile de ma ş ini, în electrotehnic ă ş i în electronic ă. Industria materiilor prime ş i industria grea se reduc din cauza slabelor rezerve de materii prime ş i din cauza amplasamentului neavantajos al regiunii, nemaiavând ş anse de dezvoltare decât în pu ţ ine domenii speciale. Pentru acestea trebuie în continuare c ă utate alternative. Prin camerele de comer ţ ş i industrie ale regiunilor componente, care cultiv ă o colaborare îmbucur ă tor de fructoas ă între ele, trebuie cooperat în identificarea ş i utilizarea în comun a poten ţ ialelor regiunii. Fiecare parte component ă a regiunii trebuie s ă stabileasc ă pentru sine priorit ăţ ile ei, specialit ăţ ile, capacit ăţ ile ş i lipsurile ei, utilizându-le drept baz ă pentru discuţ iile în cadrul Euro-regiunii. Ca obiectiv final al dezbaterilor din Euro-regiune trebuie vizat ă satisfacerea în comun a cererii de pe pia ţ a intern ă a regiunii, utilizându-se pe cât posibil poten ţ ialele existente. Trebuie îns ă identificate ş i ofertele de cooperare pe ter ţ e pie ţ e. Centrele de competen ţă specializate pe ramuri de activitate, sprijinite de întreprinderile din regiune ş i de institu ţ ii publice reprezint ă în special în domeniul industriei un aspect important al stimul ă rii dezvolt ă rii economice din Euro-regiunea DCMT. Ca predecesoare ale acestor centre de competen ţă ar putea fi considerate târgurile de produse ş i bunuri organizate de câ ţ iva ani în regiunile componente. Servicii: exemplul industriei de software din Timi ş oara Furnizorii de servicii în sensul cel mai larg al cuvântului, din sectorul economiei private, al societ ăţ ii civile ş i din administra ţ ia public ă, sunt cele mai importante verigi de leg ă tur ă ale unei Euro-regiuni. Ei reprezint ă ş i prezint ă regiunea spre exterior, accelereaz ă ş i adâncesc cooperarea ş i integrarea în interior. Administra ţ ia public ă are înc ă de luptat pentru a dep ăş i dificult ăţ ile tranzi ţ iei ş i ale adapt ă rii la reglement ă rile Uniunii Europene. Afirma ţ ia este valabil ă ş i pentru Voivodina, chiar dac ă într-o mai mic ă m ă sur ă, aceasta trebuind s ă se orienteze spre o economie de pia ţă veritabil ă, în condi ţ iile în care partenerii ei de afaceri sunt în majoritatea lor state-membre ale Uniunii Europene. Pentru u ş urarea ş i scurtarea perioadei de tranzi ţ ie, cooperarea administra ţ iilor pe toate planurile este de un foarte mare ajutor. R ă mâne de verificat care programe ale Uniunii Europene- ş i în ce combina ţ ie- ar putea fi accesate. Programul„Twinning” ar putea fi eventual utilizat în schimburile de experien ţă pentru func ţ ionarii din administra ţ ia public ă, el c ă p ă tând dup ă mai 2004 noi valen ţ e în colaborarea transfrontalier ă. Administra ţ iile 1 7

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa publice moderne, care func ţ ioneaz ă f ă r ă fric ţ iuni, sunt o premiz ă de baz ă pentru dezvoltarea economic ă rapid ă a regiunii. Prin camerele de industrie ş i comer ţ trebuie c ă utate de asemenea c ă ile cele mai potrivite pentru crearea de oferte adecvate în domeniul serviciilor economice private utilizabile în regiune. Acest lucru este valabil în special pentru crearea de noi domenii ale economiei de pia ţă(ex.: asisten ţă juridic ă profesionist ă, domeniul intermedierilor, domeniul bancar, de marketing ş i de publicitate), care în cele trei ţă ri implicate sunt abia în faza incipient ă. Un exemplu ilustru în acest sens este utilizarea preg ă tirii informaticienilor din Timi ş oara în crearea ş i producerea de software pentru regiune ş i pentru ter ţ e pie ţ e. Poten ţ ialul turismului individual“de ni şă” Euro-regiunea„Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa” nu are poten ţ ial pentru un turism de mas ă cu oaspe ţ i din str ă in ă tate. Dispune îns ă de un poten ţ ial foarte diferen ţ iat pentru turism individual, scurte concedii ş i multe oferte de ni şă în turism. Forurile locale ş i subregionale ale economiei turistice private sau publice ş i factorii sau institu ţ iile îns ă rcinate cu promovarea turistic ă trebuie s ă identifice acest poten ţ ial, s ă-l prezinte ş i s ă-l dezvolte sub form ă de oferte turistice. La acest punct ar trebui scoas ă în eviden ţă diferen ţ a dintre zonele de ş es ş i cele de munte atât în interiorul regiunii cât ş i în procesul de ofertare turistic ă în str ă in ă tate. Pentru aceasta de foarte mare utilitate este crearea unei identit ăţ i distincte ş i inconfundabile, care s ă joace rolul de marc ă pentru regiune ş i care ar putea fi ceva de genul „Diversitate în Unitate”. Cea mai adecvat ă modalitate de valorificare turistic ă a poten ţ ialului regiunii este„turismul integrat”, pentru c ă el creeaz ă structuri de baz ă adaptate, durabile, care pot contribui la accelerarea dezvolt ă rii economice a regiunii. Protec ţ ia mediului: colaborarea transfrontalier ă pentru o eficien ţă mai mare În toate domeniile protec ţ iei mediului planificarea comun ă este indispensabil ă, deoarece doar astfel se poate ob ţ ine un succes durabil în p ă strarea intact ă a mediului înconjur ă tor. Numai reglement ă rile ş i supravegherea comune pot avea efect în acest domeniu. Investi ţ iile în protec ţ ia mediului sunt inovative, sunt sprijinite cu resurse financiare substan ţ iale ş i au o valoare foarte ridicat ă în dezvoltarea economic ă durabil ă. Colaborarea transfrontalier ă trebuie s ă se sprijine din start în special pe elaborarea unor studii de fezabilitate ş i de priorit ăţ i realiste, mai întâi pentru a se crea o baz ă de succes pentru cererile de finan ţ are, iar pe de alt ă parte pentru a face propriile eforturi în acest domeniu extrem de costisitor eficiente din punct de vedere al costurilor ş i al durabilit ăţ ii. În a doua etap ă, de aici ar putea 1 8

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa rezulta proiecte ş i cereri de finan ţ are comune concrete. Economia DCMT dispune de un mare num ă r de puncte de pornire, în produc ţ ie ş i în servicii, prin care poate fi introdus ă în vastul domeniu al protec ţ iei mediului. Aer curat: împotriva competi ţ iei standardelor mai permisive Trebuie dezvoltate programe comune de reducere a cantit ăţ ii noxelor din aer. Construirea de filtre ş i supravegherea func ţ ion ă rii acestora trebuie reglementat ă prin ordonan ţ e convenite la nivel regional, în a ş a fel încât s ă se evite din start evadarea interesat ă în direc ţ ia standardelor celor mai permisive. Construirea filtrelor ar trebui sprijinit ă financiar. În zona de ş es trebuie luate m ă suri de reducere a pulberilor ş i prafului, provenite în special din agricultur ă, de exemplu prin construirea de drumuri agricole mai bune ş i prin lucr ă ri de ameliorare a solurilor. Traficul tot mai crescut are nevoie de o aten ţ ie deosebit ă. Apa: o agricultur ă mai ecologic ă, instala ţ ii de epurare, re ţ ele de canalizare Ş tim bine din experien ţ a statelor apusene cât de mare este nevoia de investi ţ ii în domeniul utiliz ă rii, dar mai ales al protec ţ iei apelor. Pânza de ap ă freatic ă trebuie cur ăţ at ă m ă car prin reducerea aportului de substan ţ e chimice d ă un ă toare. Se poate realiza asta prin p ă strarea curat ă a aerului, pe de alt ă parte prin gropi de gunoi ecologizate, prin reciclarea decopertelor ş i a materialelor provenite din demol ă ri, nu în ultimul rând îns ă ş i printr-o agricultur ă ecologic ă. Începând cu 1 989 agricultura a devenit în multe locuri mai degrab ă foarte extensiv ă, adic ă s-a redus substan ţ ial aplicarea de îngr ăşă minte chimice ş i de tratamente chimice – pe alocuri pân ă la zero. Exist ă îns ă în continuare zone ş i subdomenii în care se practic ă o agricultur ă intensiv ă, care, în mod previzibil, se va extinde. Tocmai asupra acestor fermieri ar trebui acum, într-o faz ă înc ă incipient ă, s ă se exercite presiuni în direc ţ ia folosirii unor cantit ăţ i minime ş i într-un mod cât mai pu ţ in d ă un ă tor pentru mediu a substan ţ elor chimice, eventual subven ţ ionând a ş anumitele metode biologice de cultivare ş i de combatere a d ă un ă torilor. Apele de suprafa ţă trebuie ş i ele protejate cu mult mai mare intensitate împotriva polu ă rii. Devers ă rile trebuie permanent controlate ş i, la nevoie, interzise, instala ţ iile de epurare a apelor ş i re ţ eaua de canalizare sunt deseori rudimentare. Din cauza necesit ăţ ii enorme de investi ţ ii, îmbun ă t ăţ irea situa ţ iei nu se va putea realiza decât pe baza unui plan de priorit ăţ i minu ţ ios ş i pe termen lung, cu multe etape intermediare, precum ş i pe baza unui plan general, care s ă cuprind ă absolut toate m ă surile necesare rezolv ă rii situa ţ iei. Pe lâng ă extinderea re ţ elei de sta ţ ii de epurare ş i de canalizare – incluzând eventual din start bazine de re ţ inere temporar ă a apei pluviale – trebuie g ă site solu ţ ii ş i pentru bazine de colectare ş i re ţ inere – fixe sau mobile – pentru colectarea noxelor fluide/lichide, ca s ă se creeze m ă car posibilitatea îndep ă rt ă rii ş i neutraliz ă rii lor ecologice. 1 9

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa În domeniul producerii ş i protec ţ iei apei potabile precum ş i al epur ă rii apelor uzate, planificarea ş i dezvoltarea în comun precum ş i func ţ ionarea instala ţ iilor bi- sau trilaterale ajut ă la sc ă derea costurilor ş i la m ă rirea siguran ţ ei în furnizarea apei. De exemplu ar putea fi ridicate în zona de deal ş i munte a Euro-regiunii construc ţ ii hidrotehnice combinate, de protec ţ ie împotriva inunda ţ iilor ş i de re ţ inere ş i stocare a apei potabile, care ar putea satisface necesarul de ap ă potabil ă în cre ş tere- pân ă la Tisa ş i la Dun ă re. În acest scop ar trebui construite treptat re ţ ele de distribu ţ ie a apei pe distan ţ e mari, a ş a cum ele func ţ ioneaz ă cu succes în Germania de sud. În acest domeniu sensibil al furniz ă rii alimentului de baz ă care este apa re ţ elele de furnizare a apei exsitente la nivel local ş i regional trebuie în mod obligatoriu extinse, modernizate ş i p ă strate în stare de func ţ ionare, pentru a putea fi asigurat un sistem propriu, independent, de furnizare neîntrerupt ă cu ap ă potabil ă. Densitatea popula ţ iei în zonele frontaliere este prea redus ă pentru a se realiza instala ţ ii comune de tratare a apelor uzate. Aici investi ţ iile comune sau accesarea de fonduri pentru tehnici inovative de epurare, de exemplu pentru sta ţ ii de epurare ce utilizeaz ă exclusiv plante pentru epurarea apelor uzate, care se preteaz ă excelent pentru localit ăţ i mici, izolate, ar putea aduce serioase economii ş i succese în dezvoltare. Protec ţ ia coordonat ă ş i integrat ă împotriva inunda ţ iilor Protec ţ ia împotriva inunda ţ iilor nu poate fi planificat ă, realizat ă ş i, la nevoie, finan ţ at ă decât în comun, deoarece nici o protec ţ ie al cursului inferior al unei ape curg ă toare nu are efect, dac ă nu se realizeaz ă ş i m ă suri pe cursul superior. Planurile de utilizare ş i eventualele restric ţ ii de utilizare a apelor de suprafa ţă trebuie convenite de comun acord ş i supravegheate în comun pentru a putea reglementa conflictele de utilizare. În zonele largi de lunc ă de-a lungul râurilor de ş es, care pân ă în secolul al XIX-lea erau inundate cu o anumit ă periodicitate, o protec ţ ie eficient ă împotriva inunda ţ iilor nu este posibil ă decât prin refacerea unor zone inundabile. Zonele neproductive din zona luncilor pot fi re-naturate complet, ba chiar pot fi transformate în zone protejate. În alte locuri este posibil ă o retragere a digurilor spre interiorul ş esului sau crearea de poldere inundabile, f ă r ă s ă se piard ă prea mult teren utilizabil agricol. Ca model ar putea s ă slujeasc ă programul interna ţ ional de amenajare al Rinului. Aici este momentul s ă subliniem c ă ş i protec ţ ia împotriva catastrofelor este un domeniu relevant pentru o cooperare transfrontalier ă intens ă ş i efectiv ă. De coordonat sunt în special sistemele de avertizare timpurie împotriva catastrofelor naturale, în regiunea noastr ă în special pentru inunda ţ ii(exemplu-model: Centrul de Previziune a Inunda ţ iilor HVZ Karlsruhe), furtuni, precipita ţ ii puternice ş i cutremure de p ă mânt. 20

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa De ş eurile: spre solu ţ ii noi Întreaga evacuare a de ş eurilor sau mai ales gospod ă rirea de ş eurilor se afl ă în DCMT ş i în zonele înconjur ă toare mai mult sau pu ţ in în faza unui nou început. Din cauza sumelor mari de investi ţ ii necesare în acest scop, acest fapt este o piedic ă pentru dezvoltarea economic ă. Pe de alt ă parte exist ă ş ansa ca acest domeniu s ă fie atacat cu cele mai noi ş i mai eficiente metode ş i mijloace, ceea ce pe termen lung va deschide numeroase posibilit ăţ i de dezvoltare, iar dup ă prima faz ă de investi ţ ii intense va îng ă dui o faz ă de lini ş te investi ţ ional ă. Colectarea, prelucrarea ş i reciclarea sau depozitarea de gunoaie, de ş euri, de ş euri speciale sau aparatur ă scoas ă din uz ofer ă o palet ă larg ă de posibilit ăţ i de dezvoltare pentru economia regional ă, atât în domeniul serviciilor(transport, comer ţ, cercetare, dezvoltare etc.) cât ş i în cel al produc ţ iei(dezmembrare, transformare, reutilizare/reciclare). În cazul unor instala ţ ii de reciclare specializate, investi ţ ia nu renteaz ă de regul ă decât atunci când se colecteaz ă de ş euri dintr-o regiune întreag ă sau dintr-o zon ă foarte larg ă de afluen ţă. Pentru astfel de instala ţ ii trebuie g ă site amplasamente potrivite ş i organizate re ţ ele de colectare transfrontaliere. Exemple sunt prelucrarea de uleiuri uzate, de chimicale speciale sau reciclarea de baterii. În acest domeniu s-ar putea oferta servicii ş i mult peste grani ţ ele Euro-regiunii. Trebuie studiat ă posibilitatea de a dezmembra autoturisme vechi sau aparatur ă electronic ă scoas ă din uz, care ar putea func ţ iona ca alternativ ă în fostele jude ţ e cu industrie grea ş i care ar putea primi„materia prim ă” din ţă rile apusene înalt industrializate. În general trebuie create sisteme de colectare ş i returnare transfrontaliere, iar localit ăţ ile de grani ţă s ă fie deservite de c ă tre întreprinderi specializate în colectarea ş i îndep ă rtarea de ş eurilor menajere ş i industriale care s ă activeze transfrontalier, atât timp cât acest lucru se dovede ş te rezonabil. În cazul în care renteaz ă mai multe astfel de instala ţ ii în regiune, de exemplu pentru depozitarea sau arderea de de ş euri, reciclarea sticlei ş i a hârtiei, ar putea fi garantat ă la nivel regional siguran ţ a în îndep ă rtarea de ş eurilor prin re ţ eaua de instala ţ ii existente în toat ă regiunea. Protec ţ ia solului: culturi duble ş i perdele de arbori Protec ţ ia solului ar trebui îmbun ă t ăţ it ă prin cooperarea în domeniul agricol ş i prin perfec ţ ionarea preg ă tirii de specialitate a fermierilor ş i a speciali ş tilor în administra ţ ie. Terenurile arabile de la cîmpie sunt expuse în special eroziunii cauzate de vânt. Ele ar trebui protejate prin culturi duble ş i prin plantarea de perdele de arbori. Protec ţ ia climei regionale... poate fi mai bine asigurat ă prin planific ă ri ş i reglement ă ri convenite în comun, de exemplu în ceea ce prive ş te reducerea noxelor, p ă strarea unor„coridoare pentru circula ţ ia aerului 2 1

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa proasp ă t”, prin p ă strarea ş i amenajarea de zone împ ă durite ş i luciuri de ap ă în special în zonele de câmpie. Zone protejate transfrontaliere de importan ţă european ă Spa ţ iile libere dintre axele de dezvoltare ş i zonele protejate trebuie planificate, certificate ş i îngrijite. Cu cât sunt mai mari aceste spa ţ ii libere, cu atât efectul este mai benefic. Realizarea unei re ţ ele de zone protejate transfrontaliere ar îndeplini func ţ iile unor parcuri naturale, pentru protec ţ ia speciilor ş i a biotopurilor. În cadrul spa ţ iilor libere trebuie asigurat ă prin m ă suri similare protec ţ ia unor spa ţ ii de recreere. Pentru investi ţ ii, pentru protec ţ ia ş i asanarea acestor spa ţ ii care au o importan ţă supraregional ă, în unele cazuri chiar european ă, este nevoie de fonduri comune, care, dac ă sunt prezentate studii de fezabilitate conving ă toare, pot fi acoperite în mare m ă sur ă din fonduri de sprijin. Luncile protejate ale Tisei au o dimensiune ş i o importan ţă european ă. Statutul lor ar putea fi extins eventual ş i asupra luncilor Cri ş urilor. De o ş i mai mare importan ţă este parcul natural care este în curs de formare la limita de sud-est a Euro-regiunii. Acesta cuprinde întinsele areale împ ă durite quasi-naturale ş i zonele carstice din sudul Banatului montan, defileurile unice ale Dun ă rii cu Cazanele ş i Por ţ ile de Fier ş i p ă r ţ i întinse din zona muntoas ă a nord-estului Serbiei, la fel de pu ţ in afectate de interven ţ ia omului. Acest mare spa ţ iu protejat poate servi ca refugiu ş i spa ţ iu de regenerare pentru multe specii periclitate ale faunei ş i florei europene, constituind totodat ă un spa ţ iu larg pentru cercetare. Zonele sale limitrofe care sunt adesea defavorizate ar putea profita de pe urma multiplelor posibilit ăţ i pe care le ofer ă„turismul integrat”. Capitalul uman: poten ţ ialul cel mai semnificativ Marea diversitate lingvistic ă existent ă în regiune în largi straturi ale popula ţ iei ar trebui sprijinit ă programatic ş i utilizat ă pentru regiune în educa ţ ie, cercetare ş i munc ă. Un domeniu prea des uitat este preg ă tirea filologic ă ş i cercetarea ca baz ă a dezvolt ă rii. Dar ş i preg ă tirea unor translatori profesioni ş ti ş i crearea unor servicii de intermediere lingvistic ă inter-culturale va deschide un domeniu larg de activit ăţ i posibile, de oferte de munc ă într-o Uniune European ă extins ă. Universit ăţ ile regiunii ar trebui s ă formeze asocia ţ ii universitare, pe specialit ăţ i, utilizând poten ţ ialele diversificate de care dispun pentru proiecte comune de preg ă tire ş i perfec ţ ionare, dar ş i pentru cercetare. Împreun ă, ş i f ă când uz de parteneriatele universitare n ă scute dup ă 1 989 cu universit ăţ i din toat ă lumea, ar trebui stabilite teme centrale de cercetare, iar cele existente sau stabilite s ă fie extinse. În astfel de re ţ ele regionale poate fi utilizat mai bine poten ţ ialul regional, satisf ă cându-se cererea regional ă ş i p ă trunzând pe 22

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa pie ţ e ter ţ e. Domenii principale pot fi tehnologii de tot felul, agricultura, biotehnica, medicina, limbile str ă ine. Pentru dezvoltarea economic ă a regiunii, întrep ă trunderea tradi ţ ional ă dintre industrie ş i universitate este de o importan ţă cople ş itoare pentru viitor. Aceasta ar trebui revigorat ă ş i transferat ă ş i extins ă din domeniul dominant al tehnicii la toate domeniile de specialitate din universit ăţ i ş i din institutele de cercetare, devenind fructoas ă în special în domeniul serviciilor. Acest lucru este valabil atât pentru schimbul de rezultate în cercetarea ş tiin ţ ific ă ş i verificarea lor în practic ă, cât ş i pentru extrem de eficienta form ă dual ă a preg ă tirii ş i perfec ţ ion ă rii profesionale. Cultur ă ş i sport:“factori soft” de importan ţă mare Schimbul cultural ş i sportiv se desf ăş oar ă deja destul de fluent. Ar trebui un sprijin ş i o sus ţ inere financiar ă mai substan ţ ial ă din partea politicului ş i a factorului economic. Dar ini ţ iativa ar trebui s ă r ă mân ă de partea micilor organiza ţ ii din cadrul societ ăţ ii civile, care se angajeaz ă prin voluntariat ş i cu sprijinul comunit ăţ ilor locale. Cultura ş i sportul, ca ş i educa ţ ia, fac parte din a ş a-numi ţ ii„factori soft” ai oric ă rui amplasament economic, având o importan ţă excep ţ ional ă în dezvoltarea economic ă. În plus, manifest ă rile de amploare ofertate în comun – de exemplu campionate europene sau mondiale în sporturi cu tradi ţ ie în regiune, o comercializare atent ă a unor specificit ăţ i culturale locale sau regionale – ar avea efecte economice ş i de popularizare semnificative pentru Euro-regiunea“Dun ă re-Cri ş Mure ş-Tisa”. Traducere: Werner Kremm * Studiul de fa ţă apare pe fundalul unor cercet ă ri de lung ă durat ă privind întreaga regiune sub aspectul geografiei economice, cercet ă ri efectuate în cadrul Catedrei de Geografie pentru Europa de Est a Universit ăţ ii din Tübingen. Punctele de vedere rezultate din intensa observare din exterior a fenomenelor petrecute în regiune vin în sprijinul expertizelor efectuate de c ă tre speciali ş tii Euroregiunii, constituind o baz ă pentru complet ă ri ş i discu ţ ii ulterioare care s ă ajute forurile regionale, grupurile de lucru ş i, respectiv, investitorii în luarea unor decizii fundamentate mai temeinic. 23

Hans-Heinrich Rieser: Dezvoltare economic ă în Euro-regiunea Dun ă re-Cri ş-Mure ş-Tisa Anexe Tabel 2: Popula ţ ia activ ă in DCMT, 2000 Regiune Total Voivodina Arad Cara ş-Severin Hunedoara Timi ş Bács-Kiskun Békés Csongrád Pop. Activ ă total 1.553. 1 40 4 1 3.552 1 89.200 1 37.900 1 99. 1 00 294.900 1 23.332 89. 1 26 1 06.030 din care Agricultura % 23,0 11 ,7 36,2 45,3 30,3 35,2 8,7 9,7 7,5 din care Industrie % 28,2 38,8 20,0 1 8,7 1 8, 1 24, 1 34, 1 3 1 ,5 27,8 din care Servicii % 42,4 4 1 ,8 37, 1 2 1 ,9 3 1 ,4 23,9 39,8 44,7 47, 1 Ş omeri total 382.860 23 1.834 1 7.430 1 4.757 39. 1 63 24.324 2 1.248 1 8.963 1 5. 1 4 1 Rata ş omajului% 1 6, 1 26,6 8,4 9,7 1 6,4 7,6 9,6 1 2,4 8,4 Datele au fost extrase in principal din"Euroregion in numbers", Szeged 2002. Tabel 3: Structura suprafe ţ ei DCMT, 2000 Regiune Suprafa ţ a (kmp) P ă duri(kmp) Teren agricol utilizat(kmp) Teren arabil(kmp) Total Voivodina Arad Cara ş-Severin Hunedoara Timi ş Bács-Kiskun Békés Csongrád 7 1.879 2 1.506 7.754 8.520 7.063 8.697 8.445 5.63 1 4.263 1 3.968 1.657 2. 1 22 3.890 3.09 1 1.090 1.587 11 0 4 1 9 50.346 1 7.570 5. 11 5 3.996 3.472 7.023 5.543 4.4 1 5 3.2 11 37.200 1 5.808 3.477 1.272 885 5.330 3.852 3.970 2.602 Datele au fost extrase in principal din"Euroregion in numbers", Szeged 2002. 24