ANALIZĂ Mariana IAŢCO dr. conf. univ. FEMEILE ÎN DOMENIUL ȘTIINȚEI ȘI CERCETĂRII: ANALIZA PROVOCĂRILOR ÎN CALEA ASIGURĂRII EGALITĂȚII DE GEN ȘI POLITICI RECOMANDATE Integrarea dimensiunii de gen în politicile domeniilor de cercetare şi știin ță este una fragmentară şi lipsită de o abordare sistemică, nu se asigură pe deplin promovarea egalităţii de gen în cadrul centrelor de cercetare şi a universităţilor. Conform statisticilor disponibile, fe meile sunt subreprezentate în majoritatea posturilor de conducere din ști ință şi cercetare. Femeile reprezintă doar 20,8% din rectorii universitari şi 20,4% din profesioniștii din știință și inginerie. Nu există metodologii dezvoltate pen tru a avea statistici diferențiate pe gen pentru întreaga activitate academică și științifică, pe baza cărora să elabo reze indicatori sensibili la gen pentru măsurarea proceselor de schimbare instituțională la nivel național privind asigurarea egalităţii de gen.

FEMEILE ÎN DOMENIUL ȘTIINȚEI ȘI CERCETĂRII: ANALIZA PROVOCĂRILOR ÎN CALEA ASIGURĂRII EGALITĂȚII DE GENȘI POLITICI RECOMANDATE Mariana IAŢCO dr. conf. univ. octombrie 2022 Acest produs a fost elaborat în cadrul proiectului„ Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de către Fundația Friedrich Ebert Moldova și AO„Institutum Virtutes Civilis”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene și Friedrich-Ebert-Stiftung.

Conținut LISTA ABREVIERILOR SUMAR EXECUTIV INTRODUCERE CONTEXTUL ACTUAL PRIVIND ASIGURAREA EGALITĂŢII DE GEN ÎN CERCETARE ŞI ȘTIINȚĂ PROVOCĂRI ŞI IMPEDIMENTE ÎN ASIGURAREA EGALITĂŢII DE GEN ÎN CERCETARE ŞI ȘTIINȚĂ CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI DE POLITICI  14 BIBLIOGRAFIE:

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate 1 ABREVIERI ANACEC ANCD AȘM ODD ONU MEC p.p. STIM TIC UE Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educaţie și Cercetare Agenția Națională pentru Cercetare și dezvoltare Academia de Științe a Moldovei Obiective de Dezvoltare Durabilă Organizația Națiunilor Unite Ministerul Educației și Cercetării Puncte Procentuale Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică Tehnologia Informației și a Comunicațiilor Uniunea Europeană 1

2 SUMAR EXECUTIV Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate Studiul este elaborat în cadrul proiectului„Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare” implementat de Fundația„Friedrich Ebert” Moldova(FES) și AO„Institutum Virtutes Civilis”(IVC), cu suportul financiar al Uniunii Europene și FES. Egalitatea de gen reprezintă un principiu fundamental al Uniunii Europene, consacrat și în legislația națională, fiind unul din obiectivele de politici în domeniul cercetării și inovării. Acest principiu este o precondiție necesară pentru ca femeile și fetele de toate vârstele și din toate categoriile sociale să participe plenar la dezvoltarea unei societăți sustenabile și incluzive. Or, utilizarea ineficientă și insuficientă a capitalului uman reduce din potențialele avantaje pentru economii și industrii, conectate la activități de cercetare și inovare, având consecințe sociale nefavorabile pentru o dezvoltare sustenabilă. Conform statisticilor și studiilor naţionale disponibile, femeile sunt subreprezentate în majoritatea posturilor din știință, inginerie și în managementul de la nivelurile ierarhice superioare din știință, tehnologie, inginerie și matematică(STIM) 1 . Această afirmație este valabilă chiar și pentru sectoarele în care femeile sunt majoritare cum ar fi educația. Astfel, femeile sunt subreprezentate în sectoarele educaționale și în carierele din domeniile STIM reprezentând doar 20,4% din profesioniștii din știință și inginerie. Reprezentarea femeilor variază și depinde de specializările din STIM 2 . Chiar dacă au existat unele evoluții pozitive pentru cercetătoare, participarea femeilor crescând rapid în ultimii ani, numărul cercetătoarelor rămâne mai mic decât cel al cercetătorilor, în special în domeniul științelor reale, precum sectorul ingineresc, TIC, fizică și matematică. Referitor la carierele academice ale femeilor, acestea sunt în continuare marcate semnificativ de o puternică segregare pe verticală, doar un număr nesemnificativ dintre femei ocupând cele mai înalte poziții academice. Astfel, potrivit statisticilor naționale, femeile reprezintă doar 20% din rectorii universitari(2022) 3 . În anul 2019 Guvernul Republicii Moldova a aprobat„Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia” 4 . Atât Programul național, cât și Planul de acțiuni nu prevăd măsuri concrete, care să asigure participarea deplină și efectivă a femeilor în domeniul științei și cercetării, precum și oportunități egale de ocupare a funcțiilor de conducere la toate nivelele procesului decizional în instituţiile de cercetare. Deși cadrul legal național conține prevederi referitoare la egalitatea de gen pe mai multe dimensiuni, politicile publice din domeniul cercetării și programele de cercetare naționale omit să integreze dimensiunea de gen. În acest context, revizuirea, monitorizarea și evaluarea politicilor în domeniul cercetării și științei din perspectivă de gen este o acțiune firească și necesară, în mod special în condițiile în care Republica Moldova are nevoie de un număr în constantă creștere de profesioniști şi profesioniste capabili să realizeze activități de cercetare inovative, acestea fiind indispensabile pentru creșterea productivității și a competitivității în economia națională. Mai mult, datele statistice recente relevă o îmbătrânire accentuată a sectorului de cercetare, astfel este necesară promovarea și facilitarea dezvoltării carierelor femeilor cu o prezență mai mare a tinerelor în domeniile STIM. 1 https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/50%20Statistica%20gender/50%20Statistica%20gender__ GEN02/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802(accesat la 29.10.2022) 2 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7367(accesat la 29.10.2022) 3 https://genderpulse.md/ro/educatie/personalul-didactic/ponderea-femeilor-si-barbatilor-rectori-inuniversitat(accesat la 9.11.2022) 4 Hotărârea Guvernului RM nr. 381 din 01.08.2019 cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia; În: Monitorul Oficial al RM nr. 256-259 din 16.08.2019, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_ id=124073&lang=ro#(accesat la 29.10.2022) 2

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate 3 INTRODUCERE În ultimele trei decenii situația cercetătorilor din Republica Moldova este influențată de mai multe provocări de ordin social-economic și politic, precum și de insuficiența unor politici inteligente și programe de cercetare, care să sporească atât calitatea și nivelul cercetărilor, precum și gradul de utilizare a rezultatelor lor în dezvoltarea economiei naționale. Un aspect important al susținerii cercetării și științei îl reprezintă implicarea femeilor și fetelor în instituțiile și centrele de cercetare, universități etc. prin diverse politici de promovare, de informare, de consiliere pentru a asigura o reală egalitate de gen și șanse. În acest sens studiul a avut ca scop evaluarea situației actuale privind egalitatea de gen în domeniul științei și cercetării, identificarea și prezentarea provocărilor în calea asigurării egalităţii de gen, precum și formularea recomandărilor cu privire la instrumentele și mecanismele ce se impun pentru reducerea inegalităților din aceste domenii în Republica Moldova. Nota analitică descrie și analizează modul în care se manifestă inegalitatea de gen în domeniul cercetării şi științei, evidențiază practicile privind asigurarea egalităţii de gen şi promovarea potențialului științific şi de cercetare al femeilor şi fetelor din Republica Moldova. Cercetarea subiectului privind asigurarea egalității de gen în cercetare și știință în Republica Moldova și-a propus: • descrierea contextului general al integrării dimensiunii de gen în domeniul științei şi cercetării; • analiza datelor statistice disponibile privind egalitatea de gen în domeniul de cercetare şi ştiinţă; • identificarea provocărilor şi impedimentelor majore în asigurarea egalităţii de gen în domeniile respective; • formularea recomandărilor de politici privind promovarea egalităţii de gen în ştiinţă şi cercetare în Republica Moldova și asigurarea continuității acțiunilor promovate. Designul metodologic al notei analitice. Pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul studiului au fost folosite atât metode specifice abordării analizei documentare, cât şi metode specifice abordării cantitative, din perspectiva sistemică şi interdisciplinară. Totodată, nota analitică are anumite limite metodologice, în special cu referire la acoperirea subiectului cercetat cu metode calitative, care să exploreze mai profund problemele inegalităţilor de gen în cercetare şi ştiinţă. În procesul de cercetare, autoarea a desfăşurat o serie de interviuri cu un număr de femei din domeniul de cercetare și cel academic pentru a testa ipoteza problemei de cercetare. Cadrul normativ național privind egalitatea de gen. În domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, prin adoptarea legislației primare, respectiv Legea nr.5 din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a asigurat armonizarea legislativă cu reglementările internaționale și comunitare în materie de egalitate. Prin Legea nr.121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalităţii au fost introduse o serie de reglementări importante care vizează, în general, domeniul egalității de șanse între femei și bărbați și altele, care se referă la organizarea și funcționarea la nivel instituțional a Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, a cărui misiune este de a asigura protecția 3

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate împotriva discriminării, asigurarea egalităţii şi restabilirea în drepturi a tuturor persoanelor discriminate. În aceeași ordine de idei, la finele anului 2012 a fost aprobată Legea nr.298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, prin care a fost întărită capacitatea administrativă și instituțională a instituției cu atribuții în domeniu prin înființarea mecanismului național în domeniul egalități de șanse între femei și bărbați. De asemenea, la nivel național, a fost realizată transpunerea prevederilor Convenției pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor(CEDAW 5 ), ratificată de către Republica Moldova la data de 28 aprilie 1994. În scopul asigurării unei abordări complexe a egalității între femei și bărbați în documentele de politici din toate domeniile și la toate nivelurile de adoptare și aplicare a deciziilor, Republica Moldova s-a angajat să își apropie progresiv legislația națională de legislația UE în domeniul ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse, în contextul implementării Acordului de Asociere Republica Moldova- Uniunea Europeană și a Agendei de Asociere Republica Moldova- Uniunea Europeană 2021-2027, precum şi Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Aceste obiective sunt detaliate la art.31 și art.32 punctul f, precum și Anexa III din Acordul de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. În mod particular, Republica Moldova s-a angajat să transpună în legislația națională Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 6 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă. Concluziile și recomandările de politici care sunt prezentate în capitolul final al notei analitice reprezintă și un cadru de analiză pentru ulterioarele politici de asigurare a egalităţii de gen în Republica Moldova, care au drept scop să regândească cum femeile şi fetele se pot implica pro-activ la posturile de cercetare, de finanțare, de publicare, la premii academice naţionale şi internaţionale și, în același timp, de a încuraja tinerii şi tinerele din cercetare să influențeze pozitiv dezvoltarea socio – economică a țării. 5 Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor(https://www.ohchr.org/en/ treaty-bodies/cedaw) 6 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32006L0054 4

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate 4 CONTEXTUL ACTUAL PRIVIND ASIGURAREA EGALITĂŢII DE GEN ÎN CERCETARE ŞI ȘTIINȚĂ Potrivit clasamentului Indexului global al egalităţii de gen 7 , lansat de Forumul Economic Mondial în 2022, nivelul egalității de gen în Republica Moldova a înregistrat o creștere mai proeminentă, comparativ cu anii precedenți. Nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, calculat pentru șase arii strategice evaluate, a fost estimat la 62 de puncte, fiind cu 3 puncte în progres față de anul 2021 8 . Tabelul 1: Indexul Egalității de Gen în Republica Moldova pentru anii 2009-2022 Domeniile relevante Piața muncii Politica Educația Accesul la resurse Percepții și stereotipuri Sănătate Indexul general Indexul Indexul Indexul Indexul Indexul Indexul Indexul Indexul 2009 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Tendința 64 61 61 62 61 60 59 55 -4 32 36 36 36 40 47 47 61 +14 55 54 54 53 53 52 50 50 0 77 74 75 79 77 76 73 75 +2 42 47 51 47 54 61 62 63 +1 73 66 65 65 65 63 64 66 +2 57 56 57 57 58 60 59 62+3 Surse: Sondaje naționale de opinie realizate la comanda Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare; datele BNS. Totodată, ținând cont de importanța și relevanța rezultatelor activităților de cercetare și inovare pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă(ODD) în cele trei arii principale(economie, societate și mediu), domeniile cercetării și inovării trebuie să fie implicate plenar în atingerea țintelor ODDurilor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Agenda ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Astfel, Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a elaborat documentul de politică publică cu genericul„Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2017- 2021 şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia” 9 , care a avut drept scop să implementeze acțiuni eficace pentru a aborda dezechilibrele de gen din societate și din organele decizionale, precum și mai buna integrare a dimensiunii de 7 Instrument pentru măsurarea progresului în domeniu în Uniunea Europeană, dezvoltat de către Institutul European pentru Egalitate de Gen(EIGE). Acesta oferă vizibilitate asupra a șase categorii importante care pot necesita eventuale îmbunătățiri, cum ar fi: muncă, resurse financiare, cunoaștere, timp, putere la nivel decizional și sănătate, dar și a două domenii secundare: violența împotriva femeilor și inegalitățile care se intersectează cu aceasta. 8 Indexul egalității de gen 2022. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. https://progen.md/indexul-egalitatiide-gen-2022/(accesat la 29.10.2022) 9 Hotărârea Guvernului RM nr. 259 din 28.04.2017 cu privire la aprobarea Strategiei pentru asigurarea egalităţii între femei și bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia; În: Monitorul Oficial al RM nr. 171-180 din 02.06.2017, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_ id=99875&lang=ro(accesat la 29.10.2022) 5

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate gen în politicile, programele instituţionale, din păcate documentul de politici nu abordează nici într-un mod inegalitățile de gen pentru domeniul științei și cercetării. În același context, în anul 2019 Guvernul Republicii Moldova a aprobat un alt document de politică publică întitulată„Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia” 10 . Spre regret, atât Programul național, cât și Planul de acțiuni nu prevăd măsuri concrete, care să asigure participarea deplină și efectivă a femeilor în domeniul științei și cercetării, precum și oportunități egale pentru a ocupa funcții de conducere la toate nivelele procesului decizional şi de acces la resursele de finanţare pentru cercetare. În aceeaşi ordine de idei în 2018 în domeniul cercetării a fost aprobată HG nr. 1082 cu privire la aprobarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia. Prezenta Foaie de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare menţionează expres Prioritatea nr.4 despre egalitatea de gen în cercetare. De altfel, acest angajament de asigurare a egalităţii de gen prevede o serie de obiective specifice şi acţiuni ce presupun consolidarea dimensiunii de gen în domeniul de cercetare. Potrivit comunicării Comisiei europene cu privire la Spaţiul european de cercetare, statelor membre ale UE li se recomandă: eliminarea barierelor legislative şi de altă natură care împiedică recrutarea, menţinerea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor-femei în deplină conformitate cu legislaţia UE privind egalitatea gender; evitarea dezechilibrelor gender în procesele de luare a deciziilor; consolidarea dimensiunii gender în programele de cercetare; angajarea în parteneriate cu agenţii de finanţare, organizaţii de cercetare şi universităţi pentru promovarea schimbărilor culturale şi instituţionale gender-statute, acorduri de performanţă, premii; asigurarea că cel puţin 40% de femei sânt reprezentate în participarea la comisiile de recrutare/avansare în carieră, stabilire şi evaluare. În Republica Moldova egalitatea gender în cercetare şi ştiinţă nu a fost reflectată ca o problemă majoră până în prezent. Tradiţional, în ştiinţă sânt angajate mai multe femei decât bărbaţi, dar în poziţii de conducere situaţia este inversă. 11 Analiza datelor statistice pentru anul 2021 denotă că, activitatea de cercetare dezvoltare şi ştiinţă 12 s-a desfășurat în 67 de unități, inclusiv: 38 de institute și centre de cercetare 19 instituții de învățământ superior 10 alte tipuri de unități Din totalul unităților cu activitate de cercetaredezvoltare, 51 de unități(sau 76,1%) au forma de proprietate de stat, cu finanţare publică. Către sfârșitul anului 2021, în domeniul cercetăriidezvoltării activau 4157 de salariați, în creștere cu 2,6% faţă de numărul înregistrat la sfârşitul anului 2020. Ponderea femeilor era de 51,7%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de cea înregistrată în anul 2020. 10 Hotărârea Guvernului RM nr. 381 din 01.08.2019 cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia; În: Monitorul Oficial al RM nr. 256-259 din 16.08.2019, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124073&lang=ro#(accesat la 29.10.2022) 11 Hotărârea Guvernului RM nr. 1081 din 08.11.2018 cu privire la aprobarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia 12 Activitatea de cercetare-dezvoltare nu include pregătirea cadrelor, activitatea de producție, activitatea organelor de gestionare, servicii științifice și tehnologice. 6

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate Tabelul 2: Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare după ocupații, în 2017-2021 2017 inclu Total siv femei 2018 inclu Total siv femei 2019 inclu Total siv femei 2020 inclu Total siv femei 2021 inclu Total siv femei cercetători 4697 2366 4451 2263 4058 2037 4052 2062 4157 2150 3180 1542 3054 1483 2767 1315 2907 1430 2920 1459 tehnicieni 311 201 257 167 275 187 316 212 245 172 personal auxiliar 582 296 576 319 510 292 460 240 561 291 alte categorii de 624 327 564 294 506 243 369 180 431 228 salariați Surse: Activitatea de cercetare-dezvoltare în perioada anilor 2017-2021. Date BNS. În ceea ce privește personalul de conducere, ştiinţifico-didactic și didactic, rapoartele Biroului Național de Statistică indică că, în anul de studii 2021/22, în instituțiile de învățământ superior își desfășoară activitatea 4,0 mii persoane(personal de bază), cu 2,4% mai puțin comparativ cu anul de studii precedent. Din total personal, 2,4 mii persoane dețin titlu științific(sau 60%), dintre care: 87,5% de doctor în științe 2,5% de doctor habilitat Conform statisticilor naţionale, femeile rămân în continuare subreprezentate în majoritatea posturilor din știință, inginerie și management de la nivelurile ierarhice superioare 13 , chiar și în sectoarele în care sunt majoritare, cum ar fi educația. De altfel, femeile sunt subreprezentate în sectoarele educaționale și în carierele din domeniile STIM, reprezentând doar 20,4% din profesioniștii din știință și inginerie. Totodată reprezentarea femeilor variază și depinde de specializările din STIM 14 . Chiar dacă au existat unele evoluții pozitive pentru cercetătoare și participarea lor a crescut modest în ultimii ani pe unele domenii de cercetare(a se vedea Tabelul 3), cu regret numărul cercetătoarelor continuă să fie în descreștere comparativ cu anul 2020, iar cel mare decalaj de gen în numărul cercetătorilor, se înregistrează, în special, în domeniul științelor reale, precum sectorul ingineresc, TIC, fizică și matematică. 13 https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/50%20Statistica%20gender/50%20Statistica%20gender__ GEN02/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802(accesat la 29.10.2022) 14 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7367(accesat la 29.10.2022) 7

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate Tabelul 3: Cercetători pe domenii științifice, în 2017-2021 Cercetători TOTAL 2017 inclu Total siv femei 2018 inclu Total siv femei 2019 inclu Total siv femei 2020 inclu Total siv femei 2021 inclu Total siv femei 1542 3054 3 054 1 483 2767 1315 2907 1430 2920 1459 științe naturale 1117 554 1 083 542 1018 516 985 487 941 469 științe inginerești 466 106 445 103 403 83 351 71 336 69 și tehnologice științe medicale 428 240 369 205 339 192 402 251 396 240 științe agricole 392 199 392 195 352 169 453 217 464 226 științe sociale 459 280 464 285 393 230 477 278 535 323 științe umaniste 318 163 301 153 262 125 239 126 248 132 Surse: Activitatea de cercetare-dezvoltare în perioada anilor 2017-2021. Date BNS. De fapt statisticile arată în mod constant că fetele devin mai puțin interesate de materiile din domeniile STIM încă din școală și există o probabilitate modestă ca ele să urmeze o specializare în domeniul științific tehnic în învățământul superior. În acest sens, nu există o explicație unică pentru nivelul scăzut al femeilor şi fetelor în STIM, printre aceste motive numărându-se și: sau informarea insuficientă de către profesorii din școli a carierelor în domeniile STIM, o lipsă a modelelor feminine în domeniu – femei din știință și cercetare promovate în articole media și reportaje etc., prejudecăți inconștiente la interviurile de angajare, faptul că femeile sunt mai puțin înclinate să candideze pentru posturile de conducere în comparație cu bărbații și tendința de a direcționa femeile spre învățământ și tutorat, mai degrabă decât spre domeniul de cercetare și mediul academic. În acelaşi timp, tratamentul inegal şi discriminarea femeilor reprezintă o încălcare serioasă a drepturilor fundamentale ale femeilor. Conform datelor din documentele de politici, numărul cercetătorilor raportat la un milion de locuitori este de 4,5 ori mai mic în Republica Moldova decât media europeană. Emigrarea și creșterea mediei de vârstă sunt alte fenomene negative care influențează calitatea personalului antrenat în cercetare. 15 O preocupare alarmantă pe domeniile date, conform ultimelor statistici, este îmbătrânirea sectorului de cercetare. Analiza privind distribuția cercetătorilor pe grupe de vârstă atestă o situație îngrijorătoare. Astfel, ponderea cea mai mare în anul 2021 o dețineau cercetătorii cu vârsta de peste 64 ani(21,6%) urmată de cei cu vârsta cuprinsă între 35-44 ani(21,2%), succedată cu o creștere modestă a ponderii cercetătorilor cu vârsta cuprinsă între 45-54 ani(cu 1,8 p.p.) în comparație cu anul 2020. 15 Hotărârea Guvernului RM nr. 381 din 01.08.2019 cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia. 8

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate Figura 1: Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă, în 2017-2021 Surse: Elaborat de autoare în baza datelor BNS 16 În baza bunelor practici internaționale 17 se cunoaște că doar prin interacțiunea dintre diversele domenii de cercetare se poate obține dezvoltarea potențialului economic, social și cultural, iar femeile din cercetare și inovare pot contribui la realizarea acestor conexiuni, reprezentând un potențial valoros, care are nevoie de toate resursele disponibile pentru a răspunde crizelor orientate spre diverse sectoare: economic, energetic, de mediu, sanitar, de educaţie, etc. și pentru a putea face față schimbărilor din întreaga societate. Astfel, întrucât este necesar de a promova și facilita dezvoltarea carierelor femeilor și o mai mare prezență a tinerilor, mai ales a studentelor și femeilor din mediul academic, în domeniile STIM. În ceea ce priveşte programul de lucru, din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2021, 55,9% au lucrat cu normă întreagă de timp, iar în anul 2021, 87,3% din salariații din activitatea de cercetare-dezvoltare erau încadrați în instituțiile de stat, pe când în anul precedent această pondere era de 91,0%. 18 Prin urmare se atestă o creștere a timpului de muncă a mai multor angajați şi angajate la un singur loc de muncă, în domeniul respectiv, totuşi un procentaj destul de mare, de circa 40%, desfășoară activități în afara domeniului cercetării şi științei, ceea ce poate influența calitatea muncii în domeniul de cercetare şi ştiinţă. În cea ce priveşte câștigul salarial în cercetare, acesta este unul modest şi insuficient, în pofida majorărilor salariale din ultimii ani, și nu este unul motivant şi atractiv pentru a menţine profesioniștii în domeniile de cercetare şi ştiinţă atât bărbaţii, cât şi femeile. Tabelul 4: Câștigul salarial mediu lunar brut în domeniul cercetării-dezvoltării, în 2015-2021 lei 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Cercetare-dezvoltare 5 614,3 6 033,0 6 437,6 7 052,2 8 269,3 8 677,8 9 941,2 Surse: Elaborat de autoare în baza datelor BNS. 16 Activitatea instituțiilor de învățământ superior în anul de studii 2021/22, Biroului Național de Statistică al RM, https:// statistica.gov.md/ro/activitatea-institutiilor-de-invatamant-superior-in-anul-de-studii-202122-9454_3519.html(accesat la 29.10.2022) 17 Report: She Figures 2021- Gender in research and innovation. www.euraxess.ec.europa.eu/worldwide/lac/ report-she-figures-2021-gender-research-and-innovation(accesat la 22.11.2022) 18 https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-cercetare-dezvoltare-in-anul-2021-9454_59408.html(accesat la 29.10.2022) 9

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate Conform datelor din analiza de politici privind Evaluarea inter pares a sistemului de cercetare și inovare al Republicii Moldova 19 , cheltuielile pentru cercetare și inovare per capita însumează aproximativ 6,6 euro, de 80 de ori mai puțin decât media Uniunii Europene 20 . În astfel de condiții de finanțare e destul de dificil să regândești o traiectorie de dezvoltare accelerată a domeniului și de raliere la obiectivele-țintă europene de finanțare a cercetării și inovării. Tabelul 5: Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, în 2017-2021 milioane lei Cheltuieli TOTAL* Cheltuieli curente** Cheltuieli capitale*** 2017 Total inclusiv în unită țile de stat 2018 Total inclusiv în unită țile de stat 2019 Total inclusiv în unită țile de stat 2020 Total inclusiv în unită țile de stat 2021 Total inclusiv în unită țile de stat 453,9 401,3 484,5 433,1 498.0 440.7 469.6 418.6 560.5 455.3 436,9 385,1 469,5 419,4 484.5 428.7 2907 1430 2920 1459 17,0 16,2 15,0 13,7 13.5 12.0 316 212 245 172 Surse: Elaborat de autoare în baza datelor BNS 21 * Cheltuieli interne – cheltuieli pentru activitățile efectuate cu forțele proprii ** Exclusiv uzură şi/sau amortizare *** Conform Clasificației bugetare(Nr.208 din 24.12.2015) active nefinanciare În anul 2021, cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au reprezentat doar 0,23% din produsul intern brut. În anul 2021, comparativ cu anul 2020, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au majorat cu 90,9 milioane(cu 19,4%). Ponderea majoritară în suma totală de cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare o dețin cheltuielile curente- 95,9%, cheltuielilor capitale revenind 4,1%. 22 19 https://ec.europa.eu/research-and-innovation/sites/default/files/rio/report/PR%2520Moldova_ Executive%2520Summary%2520MD.pdf 20 https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/horizon-2020-policy-support-facility-peerreview-moldovan-researchand-innovation-system 21 Activitatea instituțiilor de învățământ superior în anul de studii 2021/22, Biroului Național de Statistică al RM, https://statistica.gov.md/ro/activitatea-institutiilor-de-invatamant-superior-in-anul-destudii-202122-9454_3519.html(accesat la 29.10.2022) 22 https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-cercetare-dezvoltare-in-anul-2021-9454_59408.html(accesat la 29.10.2022) 10

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate 5 PROVOCĂRI ŞI IMPEDIMENTE ÎN ASIGURAREA EGALITĂŢII DE GEN ÎN CERCETARE ŞI ȘTIINȚĂ În pofida eforturilor existente de promovare a egalităţii de gen și a șanselor egale, femeile continuă să se confrunte cu un acces inegal la posturile de cercetare, finanțare, publicare sau la premii academice. Totodată femeile şi fetele sunt mai afectate de criteriile intransigente de promovare şi recunoaştere şi de politici insuficiente de finanţare, precum şi de lipsa unor măsuri de consiliere privind perspectivele tinerelor femei de știință care sunt deosebit de dificile. Per ansamblu toți acești factori contribuie la „exodul de creiere” din domeniile de cercetare şi ştiinţă. De altfel, pozițiile deseori inferioare ale femeilor în domeniul științific, sau chiar în societate, nu sunt justificate de vreun criteriu obiectiv, ci mai degrabă acest lucru se datorează relațiilor și stereotipurilor de gen, care fac dificultoase adeseori perspectivele de carieră a femeilor din cercetare şi ştiinţă. În acest sens, analiza datelor din tabelul de mai jos scoate în evidenţă un decalaj de gen pe pozițiile gradelor ştiinţifice dintre bărbaţi şi femei, în special la gradul de doctor habilitat, în domenii precum ştiinţele sociale, inginerești şi tehnologice şi cele agricole. În ceea ce priveşte gradul de doctor, datele statistice relevă o situaţie mai bună cu o pondere mai ridicată a femeilor în majoritatea domeniilor ştiinţifice. Tabelul 6: Cercetători cu titluri științifice pe domenii științifice, în 2018-2021 2018 doctor habilitat doctor în științe 2019 doctor habilitat doctor în științe 2020 doctor habilitat doctor în științe 2021 doctor habilitat doctor în științe inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total Cercetători cu titluri științifice 363 81 1 286 629 346 77 1 217 579 335 81 1275 651 346 105 1239 630 științe natu rale 125 22 488 236 123 23 483 235 100 17 436 230 100 17 422 226 științe inginerești și tehnologice 31 1 121 25 30 1 122 27 21 1 97 14 25 3 94 12 științe medi cale științe agri cole 66 20 153 93 61 18 146 82 70 21 157 102 60 22 132 80 34 4 134 40 33 5 127 36 38 5 166 72 35 5 164 75 55 19 234 149 49 16 208 130 59 20 285 163 78 41 287 163 științe sociale 11

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate 2018 doctor habilitat doctor în științe 2019 doctor habilitat doctor în științe 2020 doctor habilitat doctor în științe 2021 doctor habilitat doctor în științe inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total inclusiv femei Total științe uma niste Struc tura, % 52 15 156 86 50 14 131 69 47 17 134 70 48 17 140 74 363 81 1 286 629 346 77 1 217 579 100 100 100 100 100 100 100 100 125 22 488 236 123 23 483 235 29.9 21.0 34.2 35.3 28.9 16.2 34.1 35.9 științe natu rale științe inginerești și tehnolo gice 31 1 121 25 30 1 122 27 6.3 1.2 7.6 2.1 7.2 2.9 7.6 1.9 științe medi cale 66 20 153 93 61 18 146 82 20.9 25.9 12.3 15.7 17.3 20.9 10.6 12.7 științe agri cole 34 4 134 40 33 5 127 36 11.3 6.2 13.0 11.1 10.1 4.8 13.2 11.9 științe sociale 55 19 234 149 49 16 208 130 17.6 24.7 22.4 25.0 22.6 39.0 23.2 25.9 științe uma niste 52 15 156 86 50 14 131 69 14.0 21.0 10.5 10.8 13.9 16.2 11.3 11.7 Surse: Elaborat de autoare în baza datelor BNS Pe de altă parte, datele generale statistice arată că ponderea femeilor cu titluri științifice în domeniul educației o devansează ușor pe cea a bărbaților(55% și, respectiv, 45%) 23 . Aceeași tendință cu o preponderență nesemnificativă a femeilor în activitatea de cercetare-dezvoltare este întâlnită și la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare(ANCD). Analiza Registrului cercetătorilor aflat în gestiunea ANCD arată că, din anul 2020 în domeniul cercetării activează 3179 de persoane, din care 1591 sunt femei(50,05%) 24 . Aceste date nu sunt dezagregate pe gen sau/ și pe vârstă, astfel, nu permite realizarea unei analize mai profunde a tendinței demografice și de gen pe domeniile de cercetare. La o analiză atentă a Registrului cercetătorilor şi cercetătoarelor deţinută de ANCD pe domenii de cercetare se observă totuşi un decalaj de gen pe domenii, precum tehnologiile, ştiinţele fizice şi inginerești unde ponderea bărbaților este de peste 90%. Chiar şi în domenii socio-umanistice se atestă o situaţie asemănătoare, cum ar fi, de exemplu, în ştiinţele istorice. Motivele pentru această situație sunt numeroase și complexe, inclusiv stereotipuri negative, prejudecăți și atitudini părtinitoare, conștientizate sau nu de profesioniștii din domeniile date. La fel, în rezultatul discuţiilor cu cercetătoarele de la fostul Institutul de Istorie al AŞM, s-a afirmat ipoteza că și femeile care lucrează în cercetare, ca şi alte femei din alte sectoare, sunt nevoite să dedice mai mult timp obligațiilor de familie decât colegii lor bărbați, acest lucru influențând în timp capacitatea de implicare şi promovare în cariera științifică şi academică. 23 Activitatea instituțiilor de învățământ superior în anul de studii 2021/22, Biroului Național de Statistică al RM, https:// statistica.gov.md/ro/activitatea-institutiilor-de-invatamant-superior-in-anul-de-studii-202122-9454_3519.html(accesat la 29.10.2022) 24 Registrul cercetărilor. Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, 2020, https://ancd.gov.md/ro/content/ registrul-cercet%C4%83torilor(accesat la 29.10.2022) 12

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate Astfel, acest moment subliniază şi mai mult că obligațiile profesionale şi familiale reprezintă frecvent un obstacol enorm care afectează în mod particular evoluția femeilor în cariera ştiinţifică sau academică şi totodată constituie una dintre cele mai importante cauze ale renunţării la aceste cariere profesionale. Rolul social prestabilit al femeilor afectează nu numai viaţa personală a acestora, ci şi experienţa la locul de muncă, având mai multe implicații. Deşi cercetările arată că femeile au exact aceleaşi aptitudini, metode şi abordări generale ale problemelor ştiinţifice, ca şi bărbaţii, ele sunt subreprezentate la nivelurile ierarhice superioare. Factorii care generează această situaţie sunt complecși, după cum o arată analiza datelor din literatura de specialitate şi cercetările axate pe domeniul educaţiei 25 . În aceeași ordine de idei, egalitatea de gen nu s-a realizat pe deplin încă în mediul științific și academic, situația variind în funcție, de domeniile de cercetare și în gradul academic, astfel, este evidentă prezenţa scăzută a femeilor în cele mai înalte poziții academice și decizionale din institutele științifice și în universitățile din ţară, ceea ce indică asupra existenței fenomenului numit„plafonul de sticlă”, adică barierele invizibile bazate pe prejudecăți, care limitează femeile să acceadă la posturi de răspundere. În ceea ce priveşte promovarea carierei în mediul academic, ea este una puternic influențată de participarea bărbaţilor la cele mai înalte funcţii universitare, ceea ce le permite un acces mai mare la procesele decizionale şi cele de redistribuire a resurselor financiare, aferente instituţiilor universitare. Cât privește femeile, în ultimii 10 ani participarea lor în funcții de conducere în calitate de rectori rămâne una joasă, fără a se contura tendințe de schimbare în creșterea numărului de femei în conducerea universitară(vezi tabelul 7 de mai jos). Tabelul 7: Numărul rectorilor în Republica Moldova, în 2012-2021 Numărul de persoane 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Femei 8 7 7 10 7 6 7 6 5 5 Bărbați 24 23 21 19 22 22 20 21 18 19 Surse: Elaborat de autoare în baza datelor BNS Ponderea,% Sursa: BNS Femei 25.0 23.3 25.0 34.5 24.1 21.4 25.9 22.2 21.7 20.8 Bărbați 75.0 76.7 75.0 65.5 75.9 78.6 74.1 77.8 78.3 79.2 Putem afirma că atitudinea tradițională față de rolul femeilor în societate și familie este o barieră importantă în calea avansării lor pe scară ierarhică în domeniul STIM. Din acest motiv, pozițiile cele mai importante revin bărbaților. Acest lucru este demonstrat de ponderea femeilor în funcțiile care presupun selectarea în bază de concursuri/ de conducere(așa-zisa„piramidă profesională”). Astfel, conform unui studiu 26 , femeile reprezintă: 25 Mihaela Mocanu, Carmen Emanuela Rusu. Egalitatea de gen în mediul științific și academic, la nivelul Uniunii Europene, Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXVII, nr. 3–4, p. 301–316, București, 2016, https://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/08-mmocanu.pdf(accesat la 29.10.2022) 26 Cuciureanu I. Femeile în Republica Moldova: de la 58% studenți la 4% academicieni. https:// cuciureanul.wordpress.com/2020/12/31/femeile-din-republica-moldova-de-la-58-studenti-la-4academicieni/#more-1855(accesat la 04.11.2022) 13

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate • 31,1% din cercetătorii științifici aleși ca membri ai Secțiilor de științe ale Academiei de Științe a Moldovei(14 din totalul celor 45 membri aleși în prezent pe o perioadă de 4 ani), • 31,4% din directorii institutelor de cercetare(11 din totalul celor 35 directori), • 20,8% din rectorii instituțiilor de învățământ superior(5 din cei totalul celor 24 rectori). Cea mai mică ponderea a femeilor se înregistrează, cu regret, printre membrii Academiei de Științe a Moldovei, instituție publică de interes național care reunește personalități cu realizări deosebite în domeniile cercetării și inovării. Astfel, ponderea femeilor printre membrii AȘM este de 8,6%(5 din totalul celor 58 membri), iar printre membrii titulari(academicieni) ai AȘM- doar de 5,3%(2 din totalul celor 38 membri titulari) 27 . După cum s-a menționat anterior, această tendință este explicată prin existența unui „plafon de sticlă”, fenomen cunoscut și studiat în statele occidentale de mai mulți ani. În Republica Moldova această formă de discriminare de gen nu este abordată. Ba mai mult, ea nu este analizată nici în documentele de politici și nici discutată de opinia publică. Respectiv, această situație nu poate fi analizată statistic de către autorii de politici și experți în domeniu, ci doar prin instrumente de cercetare calitativă(interviuri aprofundate, focus grupuri). Se cunoaşte faptul, că diversitatea de gen din cadrul consiliilor de administrație atât a centrelor de cercetare, cât şi a universităților pot aduce idei inovatoare, pot creşte competitivitatea și performanța pentru o mai bună guvernare corporativă în domeniile respective. Existența mai multor femei în poziții de conducere a demonstrat nu odată lumii exterioare că o entitate, fie publică sau privată, de cercetare sau academică înțelege complexitatea sectoarelor și pot să concureze la nivel global. Prin limitarea prezenței femeilor în domeniul cercetării şi științei datorită stereotipurilor conștiente și inconștiente, se subminează un potențial important care a fost creat la universitățile noastre și se devalorizează un capital uman calificat. Irosirea nejustificată a acestui capital uman reduce avantajele potențiale pentru industriile din domeniul cercetării și inovării și pentru dezvoltarea economică generală. Știința și cercetarea au nevoie în mod constant de idei noi și fără îndoială că, cele mai bune idei apar într-o comunitate diversă. 27 Membrii Academiei de Științe a Moldovei, www.asm.md/membr(accesat la 04.11.2022) 14

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate 6 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI DE POLITICI În contextul analizei realizate supra pot fi evidenţiate următoarele concluzii: • Transpunerile legislației naţionale privind egalitatea de gen în acţiuni practice, pentru a rezolva dezechilibrele de gen din instituțiile de cercetare şi cele academice, precum şi de la nivelul mecanismelor decizionale din cercetare şi ştiinţă sunt precare şi fragmentare. • Deşi se atestă anumite schimbări pozitive în ultimii ani, egalitatea de gen nu s-a realizat pe deplin încă în mediul științific și academic, situația variind în funcție de domeniile de cercetare și gradul academic. • Prezența scăzută a femeilor în cele mai înalte poziții academice și decizionale din institutele științifice și universități rămâne a fi una scăzută, ceea ce permite de a vorbi despre existența unui„plafon de sticlă”, a unor bariere invizibile bazate pe prejudecăți, care împiedică femeile să acceadă la posturi decizionale înalte şi medii. • Ca urmare a alocărilor financiare foarte modeste, domeniile de cercetare sunt subfinanțate, astfel se constată subtil faptul că în domeniul cercetării şi științei femeile rămân a fi încă remunerate mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă; • Se menține în continuare insuficiența de date şi a evidențe statistice dezagregate pe domeniile de cercetare şi ştiinţă după categorii de vârstă, gen, funcţii manageriale, etc. date cu privire la egalitatea de gen în programele de cercetare şi academice nu permite o analiză mai complexă a problemei, dar și o acoperire multidimensională și stratificată a ei, respectiv, prognozarea tendinţelor în acest sector; Angajamentele asumate de către Guvernul Republicii Moldova în contextul declarării cercetării și științei drept priorități naționale, trebuie să fie reflectate în acţiunile adoptate de politici şi în resursele financiare alocate. Cel mai important este să asigure că egalitatea de gen rămâne în continuare o prioritate cheie cheie pentru consolidarea spaţiului de cercetare şi a celui academic prin încurajarea implicării atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor din perspectiva meritelor şi excelenței în domeniile date. În baza constatărilor de mai sus, propunem următoarele recomandări: • În contextul politicilor actuale naționale de integrare a dimensiunii de gen, se recomandă autorităţilor guvernamentale cu atribuţii în domeniul cercetării şi științei conform Cap. IV(art. 57-62) din Codul cu privire la Ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 2004, cu ulterioarele modificări din 2018 să transpună efectiv legislația națională privind egalitatea de gen în politicile şi programele de cercetare și inovare. • Pentru a rezolva dezechilibrele de gen din procesele decizionale, de finanţare, publicare și diseminare, precum și consolidarea dimensiunii de gen în politici, programe și proiecte de cercetare și dezvoltare se cere să fie modificată metodologia de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării, HG nr. 583/2020 din 31.07.2020 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 226/2018 cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare şi Anexa nr. 1 HG nr. 382/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării, care să includă principiul asigurării egalităţii de gen prin 15

Femeile în domeniul științei și cercetării: analiza provocărilor în calea asigurării egalității de gen și politici recomandate introducerea cotei minime de gen(în raport de 40% spre exemplu, precum în proiectele internaţionale de tip H2020); • Autorităţile cu competenţe directe în domeniu cercetării, științei şi inovării(MEC; ANACEC; ANCD, etc.) care organizează apeluri de proiecte naţionale/internaţionale să asigure dimensiunea de gen în anunțul apelului şi prin aplicarea unui tratament egal şi nediscriminatoriu faţă de subiecții subreprezentați(femeii, tineri, minorități etnice, etc) din domeniile cercetării și inovării la toate etapele de desfășurare a concursurilor de proiecte; • Obligatoriu în apelurile de proiecte să fie inclus respectarea vârstei de pensionare, deoarece din păcate în cercetare, vârsta de pensionare nu este deloc respectată și în așa mod se creează condiții artificiale și favorabile în cercetare pentru persoanele ce au vârsta peste limita de pensionare. În așa mod, doamnelor cât și tinerilor/-relor în cercetare li se limitează în mod artificial și intenționat de către unii actori din comunitatea științifică accesul la finanțarea proiectelor de cercetare naționale. Acest moment, are un rol decisiv la exodul din ţară a cercetătorilor/cercetătoarelor, în special tineri/-e antrenate în cercetare ce au rezultate remarcabile, dar care ulterior contribuie la dezvoltarea comunităților științifice din alte state europene și nu a Republicii Moldova; • Preluarea practicilor din comunitatea europeană ce ține de amenajarea spațiilor pentru copii la locul de muncă, asigurate de către angajator pentru a facilita și a asigura participarea doamnelor la procesul științific. Această măsură este absolut indispensabilă pentru organizaţiile de cercetare, deoarece în cazul în care doamnele au în îngrijire copii care din anumite motive, în unele zile nu pot frecventa grădinița ori școala, sunt în imposibilitatea de a participa la diferite activități ce țin de activitatea științifică, ori chiar concursuri de angajare, apeluri de proiecte, ședințe de lucru, etc.; • Asigurarea sănătăţii şi securităţii muncii în cadrul laboratoarelor ştiinţifice(chimie, fizică, biologie, ori alte domenii) în special pentru femei pe perioada sarcinii, legislaţia muncii aferent domeniului cercetării nu prevede asigurarea unui spaţiu sigur pentru sănătatea femeilor/ fetelor pe durata sarcinii, acestea sunt nevoite să îşi stopeze activitatea de cercetare, ceea ce duce la diminuarea anilor de experienţă profesională şi de participare în rând cu bărbaţii la activitatea ştiinţifică; • Realizarea diferitor formări, instruiri, asigurate de către MEC, ANACEC, ANCD ori angajatori referitor la discriminarea femeilor/fetelor în cercetare și discriminarea lor în mediul academic/cercetare precum și prevenirea diferitor forme de hărțuire. Acest tip de activităţi ar trebui să fie organizate atât cu participarea bărbaților cât și a femeilor; • Realizarea de către MEC, ANACEC, ANCD a diferitor ședințe, chestionare anonime pe parcursul /ori la finele studiilor de doctorat, proiectelor de cercetare în care sunt implicate femeile în scopul monitorizării și/sau evidențierii diferitor discriminări, inegalități în raport cu femeile în cercetare. • BNS şi ANCD să dezvolte mai complex metodologia existentă privind statisticile diferențiate pe gen pentru întreaga activitate academică și științifică, în afara de statisticile privind resursele umane, precum și să elaboreze indicatori credibili pentru măsurarea proceselor de schimbare instituțională la nivel național privind asigurarea egalităţii de gen în domeniu cercetării şi academic; • Dezvoltarea și promovarea unor campanii de sensibilizare ce trebuie să vizeze atât bărbații, cât și femeile, deoarece aceștia(conștient sau inconștient) reproduc stereotipurile de gen care pot duce la internalizarea barierelor culturale și instituționale în evoluția carierei femeilor în domeniul științific şi academic, în special, încurajându-le să opteze pentru carierele conexe mediului academic și de cercetare în toate domeniile științifice, cu un accent special pe inginerie și sectorul tehnologic, unde participarea femeilor rămâne sub medie; • Crearea rețelelor și platformelor online/offline de sprijin reciproc, precum şi împărtășirea celor mai bune practici de susţinere a egalităţii de gen în ştiinţă şi cercetare atât pe plan național, cât şi european; 16

7 BIBLIOGRAFIE: 1. Activitatea instituțiilor de învățământ superior în anul de studii 2021/22, Biroului Național de Statistică al RM, https://statistica.gov.md/ro/activitatea-institutiilor-de-invatamant-superior-in-anul-de-studii-202122-9454_3519.html(accesat la 29.10.2022) 2. Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(reformă); https://eur-lex. europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32006L0054(accesat la 24.10.2022) 3. Legea Republicii Moldova nr. 5 din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; În: Monitorul Oficial al RM nr. 47-50 din 24.03.2006, https:// www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=133167&lang=ro#(accesat la 24.10.2022) 4. Legea nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii; În: Monitorul Oficial al RM nr. 48 din 05.03.2013, http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=346943&lang=1(accesat la 24.10.2022) 5. Hotărârea Guvernului RM nr. 259 din 28.04.2017 cu privire la aprobarea Strategiei pentru asigurarea egalităţii între femei și bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia; În: Monitorul Oficial al RM nr. 171-180 din 02.06.2017, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=99875&lang=ro(accesat la 24.10.2022) 6. Hotărârea Guvernului RM nr. 381 din 01.08.2019 cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia; În: Monitorul Oficial al RM nr. 256-259 din 16.08.2019, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124073&lang=ro#(accesat la 24.10.2022) 7. Hotărârea Guvernului RM nr. 1081 din 08.11.2018 cu privire la aprobarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia; În: Monitorul Oficial nr.6-12/2 din 11.01.2019 8. Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind alegerea cercetătorilor științifici în calitate de membri ai secțiilor de ştiinţe ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr. 896 din 12.09.2018 9. Mocanu Mihaela, Carmen Emanuela Rusu. Egalitatea de gen în mediul științific și academic, la nivelul Uniunii Europene, Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXVII, nr. 3–4, p. 301–316, București, 2016, https://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/08-mmocanu.pdf(accesat la 29.10.2022) 10. Membrii Academiei de Științe a Moldovei, www.asm.md/membri(accesat la 04.11.2022) 11. Registrul cercetărilor. Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, 2020, https:// ancd.gov.md/ro/content/registrul-cercet%C4%83torilor(accesat la 29.10.2022)

12. ht tp s: //moldov a.unf pa.org /ro/new s /moldov a- r% C4% 8 3m% C 3% A 2ne-% C 3% A En- urm%C4%83-cu-realizarea-egalit%C4%83%C8%9Bii-de-gen-%C3%AEn-toate-sferele-vie%C8%9Bii-conform(accesat la 29.11.2022) 13. ht tp s: //me cc.gov. md /ro/content/ 11-februarie-ziua-internationala-femeilor- si-fete lor-cu-activitati-domeniul-stiintei(accesat la 26.11.2022) 14. ht tp s: //cuciureanul.wordpre s s.com/ 2020/ 12/ 3 1/ femeile- din-republic a-moldo va-de-la-58-studenti-la-4-academicieni/#more-1855(accesat la 26.11.2022)

DESPRE AUTOR MARIANA IAŢCO dr. conf. univ., IMPRESSUM Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova Website: www.fes-moldova.org Facebook : Friedrich Ebert Stiftung Moldova Email: fes@fes-moldova.org AO„Institutum Virtutes Civilis” Website: www.ivcmoldova.org Facebook :@InstitutumVirtutesCivilis Email: ivc.moldova@gmail.com Acest produs a fost elaborat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare” , implementat de Fundația„Friedrich Ebert” Moldova și AO„Institutum Virtutes Civilis” cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației„Friedrich Ebert” . Opiniile exprimate în analiză sunt cele ale autorului și nu reflectă neapărat viziunile donatorilor. Acest material poate fi preluat, utilizat și/sau citat doar cu indicarea sursei.

Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia spre regret, nu prevăd măsuri concrete, care să asigure partici parea deplină și efectivă a femeilor în domeniul științei și cercetării, precum și oportunități egale pentru a ocupa funcții de conducere la toate nivelele. În pofida eforturilor existente de promovare a egalităţii de gen și a șanselor egale, femeile continuă să se confruntă cu un acces inegal la posturile de cercetare, finanțare, publicare sau la premiile academice. Rămân a fi mai afectate de criteriile intransigente de promovare şi recunoaştere, de politici insuficiente de finanţare, de consiliere a carierii profesionale cu viaţa de familie, care sunt mai dificile pentru femei. Conform studiilor naţionale, femeile reprezintă: • 31,1% din cercetătorii științifici aleși ca membri ai Secțiilor de științe ale Aca demiei de Științe a Moldovei(14 din totalul celor 45 membri aleși în prezent pe o perioadă de 4 ani) • 31,4% din directorii institutelor de cercetare(11 din totalul celor 35 directori) • 20,8% din rectorii instituțiilor de învățământ superior(5 din cei totalul celor 24 rectori) • 5,3% din membrii Academiei de Științe a Moldove, înregistrează cea mai mică pondere a femeilor(2 din totalul celor 38 membri titulari). Prezența scăzută a femeilor în cele mai înalte poziții academice și decizionale din institutele știin țifice și în universități, denotă existența unui„plafon de sticlă”, a unor bariere invizibile bazate pe prejudecăți, care limitează femeile să acceadă la posturi decizionale înalte şi medii. Prin limitarea prezenței femeilor în domeniul cercetării şi științei datorită stereotipurilor conștiente și inconști ente, se subminează de fapt un potențial important și se devalorizează un capital uman calificat. Irosirea nejustificată a acestui capital uman reduce potențiale avantajele pentru industriile din domeniul cercetării și inovării la dezvoltarea economică a ţării. Știința și cercetarea au nevoie în mod constant de idei noi și fără îndoială că, cele mai bune idei apar într-o comunitate diversă. www.fes-moldova.or g www.ivcmoldova.or g