NOTĂ ANALITICĂ PRIVIND MECANISMELE DE TRANSPUNERE ÎN LEGISLAȚIA REPUBLICII MOLDOVAA DIRECTIVEI 2004/113/UE A CONSILIULUI DIN 13 DECEMBRIE 2004 DE APLICARE A PRINCIPIULUI EGALITĂȚII DE TRATAMENT ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI PRIVIND ACCESUL LA BUNURI ȘI SERVICII ȘI FURNIZAREA DE BUNURI ȘI SERVICII (în vederea combaterii discriminării pe criterii de sex în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii; și luarea sexului ca factor în calculul primelor și prestărilor în domeniul serviciilor de asigurare și al serviciilor financiare conexe să nu ducă la crearea, pentru cei asigurați, a unor diferențe în materie de prime și prestații) Egalitatea între bărbați și femei este un principiu fundamental al Uniunii Europene, prevăzut la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Discriminarea de gen poate constitui un obstacol în calea integrării depline și cu succes a bărbaților și femeilor în viața economică și socială. Întrucât procesul de integrare europeană are la bază, între altele, asigurarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, fete și băieți, aceasta devine unul din obiectivele naționale ale Republicii Moldova, fiind parte a agendei de europenizare și de dezvoltare strategică pe termen lung. Pentru o mai bună asigurare a egalității de șanse este necesară transpunerea în legislația națională a directivelor UE în domeniul egalității de gen, printre care și Directiva 2004/113/CE de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii.

NOTĂ ANALITICĂ PRIVIND MECANISMELE DE TRANSPUNERE ÎN LEGISLAȚIA REPUBLICII MOLDOVA A DIRECTIVEI 2004/113/UE A CONSILIULUI DIN 13 DECEMBRIE 2004 DE APLICARE A PRINCIPIULUI EGALITĂȚII DE TRATAMENT ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI PRIVIND ACCESUL LA BUNURI ȘI SERVICII ȘI FURNIZAREA DE BUNURI ȘI SERVICII Autoare: Dumitrita Bologan Acest produs a fost elaborat în cadrul proiectului„Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de către Fundația„Friedrich Ebert” Moldova și AO„Institutum Virtutes Civilis”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene și Fundației„Friedrich Ebert”.

Conținut Acronime 4 Introducere 5 Analiza prevederilor Directivei 2004/113 7 Analiza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul aplicării 9 prevederilor Directivei Exemple de bune practici și lecții învățate de transpunere a Directivei 10 Mecanisme de implementare a Directivei 22 Analiza actelor normative/articolelor din legi și actelor subordonate legilor care trebuie 26 modificate în conformitate cu prevederile Directivei 2004/113. Recomandări concrete de transpunere a prevederilor Directivei în legislația națională și de îmbunătățire a cadrului de politici național în domeniile abordate în Directiva 2004/113 Mecanisme de monitorizare și evaluare a Directivei 29 Recomandări 32 Anexe 34

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 1 Acronime ANOFM CE CNAJGS CNAM CNAS INJ MC MDED MEC MIDR MMPS MS ODA TFUE Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă Consiliul pentru Egalitate Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat Compania Naţională de Asigurări în Medicină Casa Națională de Asigurări Sociale Institutul Național al Justiției Ministerul Culturii Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării Ministerul Educației și Cercetării Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Ministerul Muncii și Protecției Sociale Ministerul Sănătății Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene 4

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 2 Introducere La 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană, iar la 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Repu blicii Moldova statutul de țară candidată. Obține rea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată presupune și implică noi sarcini și angajamente privind armonizarea legislației naționale la acquis-ul comunitar în domeniile social, economic și juridic. Conform prevederilor Tratatului privind Uniu nea Europeană„egalitatea este o valoare fun damentală a Uniunii și este comună statelor membre într-o societate în care prevalează egalitatea între femei și bărbați.” În același timp, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conferă Parlamentului European și Consiliului competența de a adopta măsuri menite să asigure punerea în aplicare a principiului ega lității șanselor și al egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește munca și locul de muncă. De asemenea, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice orice formă de discriminare pe criterii de sex și preve de că egalitatea între bărbați și femei trebuie să fie asigurată în toate domeniile. După cum se specifică și în preambul Directivei 1 discriminarea pe criterii de sex, inclusiv hărțu irea și hărțuirea sexuală, are loc și în domenii care nu țin de piața muncii. Această discrimi nare poate fi tot atât de dăunătoare, în măsura în care constituie o piedică în calea integrării totale și reușite a bărbaților și femeilor în viața economică și socială. Problemele sunt vizibile în special în domeniul accesului la bunuri și servicii și al furnizării de bunuri și servicii. Prin urmare, este necesar să se prevină și să se elimine dis criminarea pe criterii de sex în acest domeniu. La 14 martie 2017, Parlamentul European emi te o rezoluție referitoare la aplicarea Directivei 2004/113/CE a Consiliului de aplicare a principiu lui egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(2016/2012(INI)) 2 . În textul acesteia, își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aplicarea Directivei nu este uniformă în toate statele membre și că, în pofida progreselor înregistrate în acest domeniu, există în continua re provocări și lacune în implementarea acesteia, care trebuie contracarate fără întârziere în unele state membre și în anumite sectoare. Această rezoluție ia act de Comunicarea Co misiei intitulată„O agendă europeană pentru economia platformelor”(COM(2016)0356) 3 , Eva luarea realizării la nivel european a egalității de gen în ceea ce privește accesul la bunuri și ser vicii – Directiva 2004/113/CE, realizată în ianuarie 2017 de Serviciul de cercetare al Parlamentului European 4 , raportul Equinet din noiembrie 2014, intitulat„Organismele de promovare a egalității și Directiva privind genul și accesul la bunuri și servicii” 5 , raportul din 2014 al Rețelei europe ne de experți judiciari în domeniul egalității de gen privind„Legislația în domeniul egalității de gen în 33 de țări europene: Cum sunt transpuse normele UE în legislația națională? 6 , raportul rețelei europene de experți judiciari în domeniul egalității de gen din iulie 2009 intitulat„Discri minarea pe criterii de sex în ceea ce privește ac cesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii și transpunerea Directivei 2004/113/ CE” 7 , Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2016 referitoare la factorii externi care reprezintă obstacole în calea antreprenoriatului femeilor europene 8 . În plus, la 12 aprilie anul curent, Guvernul Repu blici Moldova a adoptat Programul de promova re și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027 9 care stabilește drept unul din obiectivele generale – 1 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32004L0113 2 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017IP0074&from=DE 3 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2017-0195_RO.html 4 PE 593.787 5 https://equineteurope.org/wp-content/uploads/2018/01/positive_action_measures_final_with_cover.pdf 6 https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/754ded0b-69c7-4497-8c4f-bf20c8510842/language-en 7 file:///C:/Users/Dell/Downloads/AccesstoGoodsandServicesFINAL2JULY2009.pdf 8 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2016-0007_RO.html 9 https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/subiect-07-nu-1-mmps-2023.pdf 5

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Tabelul 1 Indexul Egalității de Gen în Republica Moldova pentru anii 2009-2023 reducerea inegalităților structurale de gen prin politici și bugete sensibile la dimensiunea de gen. În 2022, nivelul egalității între femei și bărbați a înregistrat progrese modeste în doar două domenii, indexul general fiind în descreștere, se arată în studiul anual„Indicele egalității de gen” 10 , prezentat de Centrul Parteneriat pen tru Dezvoltare. Analiza măsoară egalitatea de gen în mai multe domenii cheie: piața muncii, politică, accesul la resurse, sănătate, percepții și stereotipuri. Astfel, nivelul de egalitate între femei și bărbați în cele șase domenii a fost esti mat la 61 de puncte, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos 11 , cu un punct în regres față de anul 2021, însă prea departe de cota de 100 %, spre care tind apărătorii drepturilor omului. La nivelul Uniunii Europene, indicele egalității de gen este un instrument de măsurare a progresului egalității de gen în UE, dezvoltat de Institutul Euro pean pentru Egalitate de Gen(EIGE). Acest indice oferă mai multă vizibilitate domeniilor care au nevoie de îmbunătățiri și îi sprijină pe factorii de decizie să conceapă măsuri mai eficiente de egalitate de gen. Indicele egalității de gen oferă UE și statelor mem bre un scor de la 1 la 100. Un scor de 100 ar însem na că o țară a atins egalitatea deplină între femei și bărbați. Scorul general pe Uniune Europeană este de 68.8. Tabel 2. Indicele egalității de gen în cele 27 de state membre și indicele la nivel de Uniune Europeană pentru anul 2022 BE Belgia LV Letonia BG Bulgaria LT Lituania CZ Republica Cehă LU Luxemburg DK Danemarca HU Ungaria DE Germania MT Malta EE Estonia NL Olanda IE Irlanda AT Austria EL Grecia PL Polonia ES Spania RO România FR Franța SI Slovenia HR Croația SK Slovacia IT Italia FI Finlanda CY Cipru SE Suedia 10 Indicele egalității de gen 2023 în R. Moldova: schimbări prea puțin semnificative – Portal informativ privind sectorul justiției din Republica Moldova(justitietransparenta.md) 11 https://progen.md/wp-content/uploads/2023/03/CPD_IEG-2023.pdf 6

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 3. Analiza prevederilor Directivei 2004/113 3.1. Care este scopul acestei directive? În scopul prevenirii discriminării pe criterii de sex, prezenta Directivă se aplică atât discrimi nării directe, cât și discriminării indirecte. Poate fi vorba despre o discriminare directă numai atunci când, pe criterii de sex, o persoană este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât o altă persoană aflată într-o situație similară. Prin urmare, de exemplu, diferențele între bărbați și femei în privința furnizării serviciilor de sănătate, care rezultă din diferențele fizice între bărbați și femei, nu se raportează la situații comparabile și nu constituie, prin urmare, o discriminare. dacă este justificat de un obiectiv legitim, cum ar fi, de exemplu, protecția victimelor abuzului sexual(în cazul creării de refugii pentru femei), libertatea de asociere(în contextul apartenen ței la cluburi private unisex) sau organizarea de activități sportive unisex. Orice limitare trebuie să fie adecvată și necesară. Principiul egalității de tratament nu împiedică luarea de măsuri afirmative pentru prevenirea sau compensa rea inegalităților de gen în domeniul bunurilor și serviciilor. Directiva stabilește doar cerințe minime pentru a permite țărilor UE să poată menține niveluri mai ridicate sau mai extinse de protecție. Interzicerea discriminării ar trebui să se aplice persoanelor care furnizează bunuri și servicii aflate la dispoziția publicului și oferite în afara domeniului vieții private și familiale, precum și tranzacțiilor care se derulează în acest cadru. Directiva nu se aplică conținutului mijloacelor de informare sau al publicității, nici educației publice sau private. Termenul„servicii” indică serviciile furnizate în schimbul unei remunerații. În înțelesul tratatelor, sunt considerate servicii 12 prestațiile furnizate în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, în măsura în care nu sunt reglementate de dis pozițiile privind libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor. Aplicarea în domeniul asigurărilor: Directiva interzice luarea în considerare a sexului la calcularea primelor și beneficiilor de asigurare în contractele de asigurare semnate după 21 decembrie 2007. Costurile asociate sarcinii și maternității nu trebuie să conducă la diferențe în ceea ce privește primele și beneficiile. Instituții care promovează egalitatea de tra tament: fiecare țară a UE mandatează unul sau mai multe organisme cu promovarea și moni torizarea egalității de tratament între bărbați și femei la nivel național. Aceste organisme sunt responsabile pentru:( i) oferirea de asistență individualizată victimelor;(ii) realizarea de studii independente;(iii) publicarea rapoartelor inde pendente și formularea de recomandări. Serviciile cuprind în special:(a) activități cu ca racter industrial;(b) activități cu caracter co mercial;(c) activități artizanale;(d) activitățile prestate în cadrul profesiunilor liberale. 3.2. Aspectele cheie ale Directivei Directiva interzice: orice tratament mai puțin favorabil al bărbaților sau femeilor din cauza sexului lor; orice tratament mai puțin favorabil al femeilor din cauza sarcinii sau maternității; hărțuirea sexuală sau orice incitare la discrimi nare în ceea ce privește oferta sau furnizarea de bunuri sau servicii. Tratamentul diferențiat poate fi acceptat numai Apărarea drepturilor victimelor: Directiva obli gă țările UE să se asigure că victimele au acces la o procedură judiciară și/sau administrativă pentru a-și proteja drepturile și că victimele pot obține reparația sau despăgubirea corespunză toare. Asociațiile, organizațiile și alte persoane juridice cu un interes legitim pot, de asemenea, să se angajeze într-o procedură judiciară și/sau administrativă pentru a permite victimelor să-și protejeze drepturile și să obțină reparații sau despăgubiri. Atunci când faptele prezentate în fața unei instanțe susțin prezumția existenței unei discriminări, revine pârâtului să dovedească că nu a existat o încălcare a principiului egalității de tratament. În plus, statele UE trebuie să pună în aplicare sancțiuni în cazul încălcării principiu lui egalității de tratament. 12 Art. 57 https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6.0001.02/ DOC_2&format=PDF 7

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 3.3. Aplicabilitatea Directivei Directiva a intrat în vigoare la 21 decembrie 2004 și ar fi trebuit să fie transpusă în legislația UE până la 21 decembrie 2007 cel târziu. 3.4. Context Egalitatea între bărbați și femei este un principiu fundamental al Uniunii Europene, prevăzut la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Eu ropeană. Discriminarea de gen poate constitui un obstacol în calea integrării depline și cu suc ces a bărbaților și femeilor în viața economică și socială. Discriminare indirectă: circumstanțe în care o dispoziție, un criteriu sau o practică aparent neutră este susceptibilă să conducă la un dez avantaj specific pentru persoanele de sex opus, cu excepția cazului în care această dispoziție, criteriu sau practică este justif icată în mod obiectiv de un obiectiv legitim și de mijloacele de realizare a acestui obiectiv care sunt adec vate și necesare. Hărțuire: circumstanțe în care are loc un com portament nedorit legat de sexul unei persoane, cu scopul sau efectul de a ataca demnitatea persoanei și de a crea un mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. 3.5. Termeni cheie Discriminare directă: circumstanțe în care o persoană este tratată mai puțin favorabil, din ca uza sexului său, decât o altă persoană care, într-o situație similară, nu este, nu a fost sau nu ar fi. Hărțuirea sexuală: împrejurări în care are loc un comportament sexual nedorit, exprimat fizic, verbal sau non-verbal, cu scopul sau efectul de a ataca demnitatea persoanei și de a crea un mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. 8

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 4. Analiza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul aplicării prevederilor Directivei Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Euro pene cu privire la aplicarea Directivei 2004/113/ UE constă din hotărârile pe câteva cauze, după cum urmează: 1. Hotărârea Curții din 4 februarie 2010 – Comi sia Europeană v. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord(Cauza C-186/09) cu privire la netranspunerea în termenul stabilit în ceea ce priveşte Gibraltarul 13 se referă la neadoptarea de către Gibraltar, în termenul stabilit a tuturor ac telor normative pentru a se conforma prevederi lor Directivei, Curtea obligând statul la cheltuieli de judecată.(A se vedea mai mult în Anexa nr.1). 2 . Hotărârea Curții din 1 martie 2011 – Associ ation Belge des Consommateurs Test-Achats ASBL și alții împotriva Consiliului de Miniștri (Cauza C-236/09) 14 prin care Curtea a statuat că începând cu 21 decembrie 2012, articolul 5 alineatul(2)(care permite statelor membre în cauză să mențină, nelimitat în timp, o derogare de la regula primelor și prestațiilor unisex) din Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decem brie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și ser vicii este nevalid.(A se vedea mai mult în Anexa nr.1). 3. Hotărârea Curții din 17 martie 2011 – Comi sia Europeană v. Republica Polonă(Cauza C-326/09) – Netranspunere în termenul prevă zut 15 constată că prin neadoptarea în termenul prevăzut a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2004/113/CE de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, Republica Polonă nu și-a în deplinit obligaţiile care îi revin în temeiul acestei directive, fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată.(A se vedea mai mult în Anexa nr.1). 4. Hotărârea Curții din 3 septembrie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Finlanda) – procedura inițiată de X(Cauza C-318/13) privind calculul actuarial înteme iat pe speranţa medie de viaţă în funcție de sexul beneficiarului indemnizației respec tive 16 indică asupra faptului că Directiva 79/7/ CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede că, pentru calcularea unei prestaţii legale de securitate socială care urmează să se plătească în urma unui accident de muncă, se aplică drept criteriu actuarial diferenţa de spe ranţă de viaţă dintre bărbaţi și femei, în cazul în care prin aplicarea acestui criteriu despăgubi rea unică ce urmează să se plătească în temeiul prestației menționate unui bărbat este mai redusă decât despăgubirea de care ar benefi cia o femeie de aceiaşi vârstă, care se află într-o situaţie similară. La aprecierea circumstanțelor, instanța statului de trimitere, va trebui totodată să țină seama de posibilitatea acordată statelor membre de legiuitorul Uniunii, care s-a mani festat la articolul 5 alineatul(2) din Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, pre cum și la articolul 9 alineatul(1) litera(h) din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în domeniul muncii.(A se vedea mai mult în Anexa nr.1). 13 https://bit.ly/3QRzZlP 14 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:62009CJ0236 15 https://bit.ly/47qmO2p 16 https://bit.ly/3MVFxKS 9

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 5. Exemple de bune practici și lecții învățate de transpunere a Directivei România În România, Legea nr. 202/2002 privind ega litatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 17 , republicată, reprezintă actul normativ prin care s-a asigurat armonizarea legislativă cu reglementările comunitare în materie. Imple mentarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte acce sul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri și servicii s-a realizat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 61/2008 18 . În Raportul de țară privind egalitatea de gen în România din 2022 19 al Rețelei Europene de Ex perți în Domeniul Juridic, în Domeniul Egalității de Gen și Nediscriminării ai Comisiei Europene se analizează modul în care normele UE sunt transpuse în dreptul național. Astfel, se pot ates ta următoarele: 1. La 06 octombrie 2015, a fost reînființată Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES). Această agenție este un organism de specialitate al administrației pu blice naționale, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Ministerului Muncii și Justiției So ciale; promovează principiul egalității de șanse și al tratamentului egal între femei și bărbați, cu scopul de a elimina toate formele de discriminare pe criterii de sex în toate politicile și progra mele naționale. 2. Potrivit articolului 24(1) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, ANES controlează o structură națională numită Comisia Națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați , compusă din re prezentanți ai diferitelor ministere sau ai altor organisme de la nivelul administrației naționale, inclusiv ai societății civile. Această Comisie Na țională discută rapoartele depuse de comisiile locale echivalente din fiecare județ, care sunt formate din reprezentanți ai diferitelor instituții de la nivelul administrației locale care se ocupă de aspecte care au legătură cu egalitatea de șanse între femei și bărbați. O perioadă, Comisia Națională și comisiile la nivel local nu au mai activat; egalitatea de gen nu era o prioritate. În iulie 2018, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a încercat să revigoreze comisiile la nivel jude țean(COJES), menționând în mod explicit care instituții la nivel local numesc președintele, vi cepreședintele și secretarul executiv al acestor comisii. Modificarea a avut ca scop asigurarea reprezentării și contribuției instituțiilor locale care au competențe și care ar putea contribui la combaterea violenței împotriva femeilor, cum ar fi Direcția generală de asistență socială și protec ție a copilului(DGASPC). 3. O modificare a Legii egalității de șanse între femei și bărbați din 19.07.2018 a introdus profesi ile de expert în egalitate de șanse și specialist în egalitate de șanse care lucrează la nivelul angajatorilor pentru evaluarea inegalităților de gen și propune soluții. Noul amendament a cre at și posibilitatea, deși nu obligația angajatorilor publici și privați cu peste 50 de salariați de a atribui competențele menționate mai sus unui salariat sau de a angaja un expert/specialist în egalitatea de gen. 4. Totodată, Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor forme lor de discriminare a instituit sistemul general anti-discriminare care acoperă discriminarea de sex/gen, printre multe alte motive protejate. Organismul național de egalitate care are un mandat general de a examina toate cazurile de discriminare este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Orice recla mații privind presupusele cazuri de discriminare de sex/gen primite de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse pentru Femei și Bărbați sunt transmise CNCD. 5. Poliția română, de exemplu, a elaborat o bro șură 20 privind egalitatea de șanse și tratament cu scopul facilitării înțelegerii de către colabora 17 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/L202-2002-R.pdf 18 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/93183 19 https://www.equalitylaw.eu/downloads/5703-romania-country-report-gender-equality-2022-1-35-mb 20 https://bit.ly/3MWMR9b 10

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii torii de poliție a egalității de șanse și integrarea acestei abordări în activitatea de zi cu zi. Broșura cuprinde definiții, cadrul legal european în care se prevăd principiile egalității de tratament în tre femei și bărbați și combaterea discriminării, inclusiv Directiva 2004/113, cadrul legal național. 6. Un alt exemplu e oferit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor care a elaborat în 2023 un Plan de acțiune privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați pentru 2023-2027 21 . Acest plan are ca scop asigu rarea unui mediu organizațional pentru a sprijini egalitatea de gen și o cultură incluzivă, stabilind liniile directoare menite să asigure egalitatea de șanse și de tratament cu respectarea prevederi lor legislației naționale și europene. Documen tul conține definiții și explicații pentru termenii utilizați, principiile generale din domeniu, cadrul juridic intern în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, listarea directivelor europene transpuse, reglementări specifice la nivel ministerial. Planul conține acti vități, termen de realizare, indicatori și subdivizi unea responsabilă pentru implementare. Printre activități pot fi enumerate: desemnarea Respon sabilului cu aplicarea atribuțiilor specifice în do meniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați; informarea angajaților cu privire la acest plan; diagnoza – analiza situației actuale la nivelul ministerului(cu identificarea principa lelor probleme și stabilirea domeniilor prioritare); dezvoltarea Planului prin consultarea angajaților; conformitatea planului cu strategiile specifice existente și aprobate; monitorizarea și evaluarea acestuia; analiza activității de recrutare și selec ție a noilor angajați pentru asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați; redactarea planurilor de formare continuă și dezvoltarea carierei fără discriminări pe criterii de gen, elaborarea politicii privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, etc. 7. Cu toate că în ultimii ani se pot observa pro grese mai ales în ceea ce priveşte conştienti zarea existenţei unei inegalităţi de gen la ni velul societăţii, mai sunt încă multe de făcut. Schimbarea mentalităţii prin asumarea unor atitudini şi comportamente sociale şi politice în spiritul egalităţii de gen depinde în continu are, în cea mai mare măsură, de educaţie. De-a lungul anilor, introducerea perspectivei de gen în educaţie s-a făcut în diferite forme şi folosind instrumente dintre cele mai variate. Consecinţe le acestor măsuri au avut efecte vizibile, pornind de la reducerea diferenţelor de gen în ceea ce priveşte accesul la educaţie, până la structurarea unor teorii de gen în mediul academic. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare măsuri de combatere a stereotipurilor de gen în sistemul de învăţământ, prin evaluarea perspectivei de gen a procesului educaţional şi prin continua rea campaniilor de informare şi conştientizare destinate atât cadrelor didactice cât și elevilor. 22 8. Universitatea din București, de exemplu, a ela borat un Plan de Egalitate de Gen 2022-2024 23 . Planul prevede câteva obiective, printre care integrarea dimensiunii de gen în cercetarea aca demică interdisciplinară, în conţinuturile progra melor academice, asigurarea echilibrului între viaţa profesională și viaţă privată, responsabilităţi de îngrijire, prevenirea și combaterea hărţuirii se xuale și a discriminării pe criteriul de sex/gen, co municarea instituţională pentru egalitate de gen. Raportul de țară pentru 2022 pentru România prevede următoarele categorii în privința cărora s-a raportat progresul în implementarea Directivei 2004/113: 9. Bunuri și servicii(Directiva 2004/113) 9.1 Contextul general(legal) 9.1.1 Opinii și rapoarte privind dificultățile lega te de accesul egal la și furnizarea de bunuri și servicii Nu au fost publicate studii și/sau rapoarte în România pe parcursul ultimilor cinci ani, care să ofere o perspectivă asupra dificultăților cu care se pot confrunta bărbații și femeile în ceea ce privește accesul egal la bunuri și servicii și furnizarea acestora. Nu se cunosc nici plângeri. 9.1.2 Probleme specifice de discriminare în mediul online/domeniul digital/economia platformelor Autorul raportului nu a asistat la apariția unor probleme specifice de discriminare privind ac cesul și furnizarea de bunuri și servicii în mediul online/domeniul digital/economia platformelor. 9.1.3 Dezbatere politică și societală Nu a existat nicio dezbatere politică și/sau socie tală pe această temă. 9.2 Interzicerea discriminării directe și indirecte 21 https://bit.ly/46GDIc9 22 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2014-01-24_Anexa_1_Strategia. pdf?fbclid=IwAR1MDS6VR5QzAAnwT52Cnh0Y4PI8DR7OkWBI_BQCckO0yqWubCpB9nxclTM 23 https://gep.unibuc.ro/ 11

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Legislația națională interzice discriminarea di rectă și indirectă pe criterii de sex în accesul și furnizarea de bunuri și servicii. Legea anti-dis criminare 24 și Legea egalității de gen 25 au un domeniu personal mai larg decât domeniul ocupării forței de muncă. Alte motive decât sexul sunt, de asemenea, acoperite în legătură cu accesul egal la bunuri și servicii. Cu toate acestea, Guvernul României a decis să adopte un act legislativ separat care transpune exclu siv Directiva 2004/113/CE 26 . Deși transpune în totalitate Directiva, această lege a bunurilor și serviciilor are numeroase prevederi care arată o suprapunere cu legislația existentă în domeniul egalității și nediscriminării. Acest lucru este pro blematic deoarece creează fragmentare a pre vederilor legale în domeniul egalității de gen. 9.3 Domeniul de aplicare material Legea bunurilor și serviciilor reproduce exact domeniul de aplicare prevăzut de Directiva 2004/113/CE. Se aplică tuturor persoanelor care furnizează bunuri și servicii disponibile publicu lui larg, persoanelor juridice publice sau private și organismelor publice. sugerează că Guvernul a efectuat destul de clar un exercițiu de copiere pentru a reprodu ce Directiva privind bunurile și serviciile prin adoptarea acestei noi legi, ignorând în același timp normele existente. În practică, CNCD aplică Legea anti-discri minare. De exemplu, într-un dosar privind o reclamă pentru un centru de alpinism din Bu curești, CNCD a deschis un dosar din oficiu și a constatat discriminare directă pe motiv de sex 27 . Anunțul consta într-un banner cu ilus trarea unei femei cu picioarele desfăcute larg și sloganul:„Întotdeauna deschis”. Într-un alt caz, CNCD a sancționat o asociație de fotbal pentru că a refuzat să organizeze competiții de fotbal pentru femei, în ciuda reglementărilor interne care prevăd că trebuie să organizeze astfel de competiții dacă există solicitări din partea organizațiilor membre. În acest caz, CNCD a aplicat trei amenzi administrative: persoanei juridice, președintelui acesteia și secretarului său general, în valoare totală de 1 473 EUR(7 000 RON) 28 . 9.5 Justificarea diferențelor de tratament 9.4 Excepții Legislația națională a aplicat excepțiile de la domeniul material, așa cum sunt specifi cate la articolul 3 alineatul(3) din Directiva 2004/113/CE, în ceea ce privește conținutul mass-media, publicitateă și educația. Con form Legii bunurilor și serviciilor, bunurile și serviciile sunt oferite în afara domeniului vieții private și de familie și nu se aplică mass-me diei și reclamei, educației și angajării, inclusiv activității independente. Astfel de limitări le gale sunt în contradicție cu legislația româ nească, care depășește cerințele Directivei 2004/113/CE în vigoare chiar înainte de adop tarea Legii bunurilor și serviciilor. În primul rând, Legea anti-discriminare nu permite ni cio excepție în domeniul bunurilor și serviciilor publice. În al doilea rând, Legea egalității de gen se aplică serviciilor din domeniul edu cației, mass-media și al publicității. În plus, modificarea din 2015 a Legii egalității de gen a introdus obligația explicită pentru compa niile de publicitate să nu folosească stereoti puri de gen în producțiile lor. Această situație Autorul nu a putut identifica niciun regulament sau jurisprudență în cazul în care diferențele de tratament în furnizarea de bunuri și servicii au fost justificate în dreptul național(a se vedea articolul 4 alineatul(5) din Directiva 2004/113/ CE). 9.6 Factori actuariali Legislația națională garantează că utilizarea sexului ca factor în calcularea primelor și a prestațiilor în scopul asigurării și al serviciilor financiare conexe nu are ca rezultat diferențe între primele și beneficiile persoanelor fizice(a se vedea articolul 5 alineatul(1) din Directiva 2004/113/CE). La 30 aprilie 2013, Parlamentul a implementat rezultatele cauzei Test-Achats prin adoptarea Legii nr. 128/2013 de abrogare a alineatelor referitoare la utilizarea sexului ca factor de evaluare a riscului pe baza unor date actuariale și statistice relevante și exacte.(Arti colul 7(4)-(5) din Legea bunurilor și serviciilor). De asemenea, la 11 septembrie 2013, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a adoptat nor me de reglementare a primelor și beneficiilor 24 Ordonanţa Guvernului nr.137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare 25 Legea nr.202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 26 Ordonanta de Urgenţă a Guvernului nr.61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii 27 CNCD(2019), Decizia nr. 332 din 10.6.2019 28 CNCD(2019), Decizia nr. 842 din 20.11.2019 12

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii unisex 29 . Normele prevăd că„sexul, ca factor actuarial în calcularea primelor și beneficiilor, nu ar trebui să determine diferențe între prime și beneficii pentru persoana asigurată”(Artico lul 3(2)). Toate contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a normelor care au urmat excepția prevăzută de legea veche urmează să fie raportate anual Comisiei de Suprave ghere a Asigurărilor(art. 6). Mai mult, normele prevăd că toate companiile de asigurări au obligația de a elabora și aplica norme și proce duri privind colectarea, prelucrarea, publicarea și actualizarea datelor statistice și actuariale utilizate pentru calcularea primelor și/sau a prestațiilor(art. 4). 9.7 Interpretarea excepției cuprinse la articolul 5 alineatul(2) din Directiva 2004/113. Diferențele proporționale între primele și benefi ciile persoanelor fizice în cazul în care utilizarea sexului este un factor determinant în evaluarea riscului, pe baza unor date actuariale și statistice relevante și exacte, nu mai sunt permise de lege. Mai mult decât atât, sexul ca factor de evaluare a primelor și beneficiilor în cadrul serviciilor de asigurare și al serviciilor financiare asociate nu trebuie să determine diferențe de prime și bene ficii pentru persoana asigurată în toate contrac tele încheiate de această persoană. 9.8 Măsuri privind acțiuni pozitive(articolul 6 din Directiva 2004/113) România nu a adoptat nicio măsură de acțiune pozitivă în ceea ce privește accesul și furnizarea de bunuri și servicii. mele de drept UE discutate în acest capitol este satisfăcătoare. 9.11 Alte aspecte Accesul la avort, ca serviciu de asistență me dicală legal în România și care este necesar exclusiv femeilor, a fost îngreunat semnificativ din cauza crizei COVID-19. ONG-urile au rapor tat că marea majoritate a spitalelor au încetat să ofere acest serviciu de asistență medicală, în special în cele câteva săptămâni de stare de urgență, deoarece au considerat că nu este asistență medicală esențială. Prin urmare, doar 11% din 112 spitale analizate și niciun spi tal din capitală nu a furnizat servicii legale de avort în aprilie 2020, când Centrul ONG FILIA a efectuat cercetări telefonice. 30 Ministerul Să nătății a confirmat că mai mult de jumătate din spitalele intervievate oficial nu efectuează avort la cerere. 31 Exemple negative din România: ▶ ▶ Vânzarea biletelor la meciurile de fotbal este destinată exclusiv bărbaţilor. ▶ ▶ Spitalele le permit doar femeilor(mamelor) să îşi îngrijească copiii mici care sunt internaţi. ▶ ▶ Un spectacol de striptease cu ocazia zilei de 8 Martie care permitea accesul în public numai femeilor. De asemenea, România a instituit în Legea pri vind egalitatea de șanse și de tratament între fe mei și bărbați 32 câteva noțiuni/sintagme asupra cărora urmează a se reflecta: 9.9 Probleme specifice legate de sarcină, ma ternitate sau paternitate Autorul nu a putut identifica probleme speci fice de discriminare pe motive de sarcină, ma ternitate sau paternitate în România în ceea ce privește accesul și furnizarea de bunuri și servicii. „ sex – ansamblul trăsăturilor biologice și fiziologice prin care se definesc femeile și bărbații”; „ gen – ansamblul format din rolurile, compor tamentele, trăsăturile și activitățile pe care so cietatea le consideră potrivite pentru femei și, respectiv, pentru bărbați”; 9.10 Evaluarea implementării Legislația națională care pune în aplicare te „ stereotipuri de gen – sistemele organizate de credințe și opinii consensuale, percepții și prejudecăți în legătură cu atribuțiile și caracte 29 Comisia de Supraveghere a Asigurǎrilor, Norma nr.11/2013 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile din domeniul asigurărilor şi furnizarea de servicii în domeniul asigurărilor, publicată în Jurnalul Oficial nr. 593 din 20.9.2013. 30 FILIA Centre(2020)‘How did COVID-19 change Romanians’ access to abortion on demand?’(extensive information on the research carried out by FILIA Centre). https://coronavirus.centrulfilia.ro/avortul-si-covid19/?fbcl id=IwAR140VUc502bsTDzk-jWuD5egF8ADD0Ym74w--2CDQHXMteIIvtXqB7XOs4 31 FILIA Centre(2020), Communication of 5 November 2020 https://www.facebook.com/centrul.filia/ posts/3571873859525386/ 32 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/35778 13

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii risticile, precum și rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile și bărbații”; „ bugetare din perspectiva de gen – analiza bu getului public în vederea identificării impactului pe care îl are asupra vieții femeilor și bărbaților și alocarea resurselor financiare în vederea respec tării principiului egalității de șanse între femei și bărbați”; „ violență de gen – fapta de violență direcționată împotriva unei femei sau, după caz, a unui băr bat, motivată de apartenența de sex. Violența de gen împotriva femeilor este violența care afec tează femeile în mod disproporționat. Violența de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violența domestică, violența sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forțată, avortul forțat și sterilizarea forțată, hărțui rea sexuală, traficul de ființe umane și prostituția forțată”; „ formule flexibile de lucru – posibilitatea lu crătorilor de a-și adapta programul de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, a programelor de muncă flexibile sau a unor programe de muncă cu timp re dus de lucru”. Respectiv(Art. 10 al legii preve de)- Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare. Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate constituie discriminare în sensul prezentei legi. Orice tra tament mai puțin favorabil aplicat unei femei sau unui bărbat, pe motiv că a solicitat sau a efectuat concediul pentru creșterea copiilor, concediul paternal, concediul de îngrijitor ori că și-a exercitat dreptul de a solicita formule flexibile de lucru, constituie discriminare în sensul prezentei legi.” România a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii, modificată prin Legea nr. 128 din 26 aprilie 2014. Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a emis Norma nr. 11 din 11 septembrie 2013 privind implementarea principiului egali tății de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la serviciile din domeniul asigurărilor și furnizarea de servicii în domeniul asigurărilor. Dezavantajele acestei opțiuni alese de România sunt că odată cu adoptarea acestei Ordonanțe de urgență, nu au fost ajustate și modificate în mod corespunzător cele două legi – a ega lității de șanse și anti-discriminării, respectiv se dublează, se contrazic sau se fragmentează prevederile. Irlanda Comisia Irlandeză pentru Drepturile Omului și Egalitate a publicat în 2020 un Ghid privind drepturile pe care le aveți în cazul în care sun teți discriminat(ă) în ceea ce privește accesul la bunuri sau servicii. Broșura informativă explică elementele principale ale Legilor privind statu tul egal din 2000-2018. De asemenea, broșura ghidează persoanele, pas cu pas, cum să-și re vendice drepturile în baza legilor, în cazul în care consideră că au fost discriminați. Broșura explică pașii în depunerea plângerii, competențele in stituției care soluționează plângerile cetățenilor, precum și procedura de examinare/ soluționare a acesteia. Extrase: CE ESTE INTERZIS? Persoanele nu pot discrimina(cu rezerva anu mitor excepții): ▶ ▶ când furnizează bunuri și servicii populației, în general, sau unei categorii a populației; ▶ ▶ indiferent dacă acestea sunt gratuite sau dacă bunurile și serviciile sunt vândute, închiriate sau contractate sau schimbate; sau ▶ ▶ când asigură acces la și permit utilizarea orică rui spațiu sau facilitate. CE REPREZINTĂ UN SERVICIU? Un serviciu este o acțiune(de orice natură) care include facilități pentru: ▶ ▶ activități bancare, asigurări, subvenții, împru muturi, credite sau finanțări; ▶ ▶ divertisment, recreere sau înviorare; ▶ ▶ activități culturale; ▶ ▶ transport sau călătorii; ▶ ▶ un serviciu sau o facilitate oferită de un club (disponibil(ă) populației sau unei categorii a populației); ▶ ▶ o activitate profesională sau un serviciu pro fesional; și ▶ ▶ servicii publice furnizate de stat(de exemplu în domeniul sănătății, autoritățile locale etc.). Această listă nu este exhaustivă. Legile prezin tă o imagine de ansamblu a ceea ce constituie un serviciu. 14

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Excepții pe„criteriul de gen” Excepție pe criteriul genului Servicii de estetică/cosmetică – nu constituie discri minare în temeiul legilor ca o persoană să fie tratată diferit pe criteriul de gen atunci când este vorba despre oferirea serviciilor estetice, cosmetice sau si milare, care presupun contact fizic între prestatorul de serviciu și beneficiar. Nu constituie discriminare în temeiul Legilor ca spațiile locative să fie furnizate persoanelor de același gen în situațiile în care ar fi posibil, în mod rezonabil, să apară rușinea sau încălcarea intimității prin prezența unei persoane de alt gen. Rușine sau intimitate – nu constituie discriminare în temeiul Legilor situația în care o persoană este tra tată diferit față de altă persoană pe criteriul de gen, atunci când este posibil să apară, în mod rezonabil, un sentiment de rușine sau o încălcare a intimității din cauza prezenței unei persoane de alt gen. Excepții pe„criteriul religiei” Legile permit furnizarea de bunuri și servicii în sco puri religioase. Evenimente sportive Tratamentul diferit pe criterii de gen, vârstă sau dizabilitate sau bazat pe naționalitate în ceea ce privește asigurarea sau organizarea facilităților sau evenimentelor sportive este permis dacă: ▶ ▶ diferențele sunt necesare, în mod rezonabil, având în vedere natura facilității sau a evenimentului; și ▶ ▶ sunt relevante pentru scopul facilității sau a evenimentului. Teatru și divertisment Tratamentul diferit pe criterii de gen, vârstă, diza bilitate sau rasă în conexiune cu un spectacol de teatru sau altă formă de divertisment este permis dacă diferența este necesară, în mod rezonabil, din motive de autenticitate, estetică, tradiție sau obiceiuri. Regula generală prevede că nu poate exista discri minare pe criteriile specificate referitor la: ▶ ▶ întrebuințarea oricărei proprietăți; ▶ ▶ încetarea unui contract de închiriere; ▶ ▶ asigurarea spațiilor locative sau a oricăror servicii sau dotări conexe; sau ▶ ▶ încetarea furnizării cazării. Clădirile sau spațiile locative trebuie să fie dispo nibile populației, în general, sau unei categorii a populației. Practicile altor state Noțiunea de servicii Serviciile trebuie înțelese în sensul articolului 57 din TFUE. Conform dispoziției menționate și jurisprudenței relevante a CJUE, un serviciu tre buie să constituie o activitate economică, adică să fie furnizat, în mod normal, în schimbul unei remunerații. Curtea a considerat că, de exemplu, activitățile desfășurate de membrii unei comuni tăți religioase sau filosofice ar putea constitui o activitate economică, la fel cum ar putea și acti vitățile desfășurate de către o asociație sportivă de amatori. Este bine stabilit de jurisprudență, în special în domeniul serviciilor de sănătate, că serviciul trebuie să fie plătit, în mod necesar, de către cei pentru care este prestat. Prin urmare, Directiva se aplică tuturor bunurilor și serviciilor furnizate în schimbul unei remunerații. Acțiunile din sectorul public care presupun exercitarea autorității publice(de exemplu, de către poliție) fără vreo furnizare de„servicii” nu intră în sfera de aplicare a Directivei. 33 Directiva prevede egalitatea de tratament din tre femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii, precizând în același timp că se referă la bunuri și servicii care se află la„dispoziția pu blicului” și care sunt„oferite în afara sferei vieții private și de familie”[articolul 3 alineatul(1)]. Nelămuririle care ar putea apărea privind sfera exactă de aplicare a Directivei ar putea avea un rol important în hotărârile Curții. Noțiunea de servicii„aflate la dispoziția publi cului” și„oferite în afara sferei vieții private și de familie” ar exclude, a contrario, din sfera de aplicare a Directivei, activitățile din cadrul rela țiilor care intră exclusiv în sfera vieții private și de familie și care nu se află la dispoziția publicului. Acest lucru se întâmplă în cazul în care oferta de bunuri sau servicii nu este făcută în spațiul public(de exemplu, printr-o reclamă într-un ziar sau pe un site accesibil publicului), ci bunurile și serviciile sunt oferite unui cerc restrâns de per soane(membri ai familiei, prieteni, colegi sau alți cunoscuți). În plus, această excludere se referă și la situațiile în care proximitatea față de sfera per 33 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015DC0190 15

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii sonală a persoanei care oferă bunuri sau servicii influențează alegerea partenerului contractual într-o mai mare măsură decât considerațiile economice obișnuite. 34 1. Tratament egal creșterea gradului de conștientizare și preveni rea incidentelor hărțuirii sexuale în serviciile de transport public. De exemplu, Project Guardian din Marea Britanie și-a propus să reducă agresi unile sexuale și comportamentele sexuale nedo rite în transportul public din Londra. 36 1.1. Discriminare pe bază de sex și schimbarea genului Principiul egalității de tratament și nediscrimi nare se referă și la schimbarea genului. Unele state au incorporat în mod explicit schimbarea genului ca motiv specific de discriminare. Belgia, Suedia și Regatul Unit fac referire explicită la modificare ori intenția de modificare a genului, în timp ce Republica Cehă și Slovacia se referă la identitatea sexuală. Irlanda, Malta, Muntene gru și Portugalia interzic discriminarea în baza schimbării genului în domeniul muncii. În Bul garia, de exemplu, legislația prevede că discri minarea pe bază de sex include și cazurile de schimbarea genului. În unele state, autoritățile de egalitate au raportat probleme privind ac cesul persoanelor transsexuale la servicii legate de domeniul sănătății. De exemplu în Franța, schimbarea genului nu a fost luată în consi derare de autoritatea bancară, iar în Polonia statul nu acoperă financiar accesul la serviciile de sănătate în caz de tranziție de la un gen la altul. Pe de altă parte, Serbia extinde asigurarea medicală pentru schimbarea genului în situația în care persoana asigurată acoperă cel mult 65% din costurile serviciilor medicale. 1.3. Sarcina și maternitatea În unele state legislația națională nu include definiții specifice ale sarcinii sau maternității în calitate de formă a discriminării pe bază de gen în acest domeniu(cum ar fi Lituania, Serbia și Portugalia). Mai degrabă legislația națională a acestora se bazează pe interdicția generală cu privire la discriminarea pe bază de gen. Conform unora, această abordare nu merge suficient de departe, iar legislația care implementează Di rectiva ar trebui să conțină prevederi mai clare cu privire la sarcină și maternitate. De exemplu, legea națională a Portugaliei interzice în mod expres orice cerere de informații de la o femeie care solicită acces la bunuri și servicii cu privire la posibila sa stare a sarcinii, cu excepția când aceste solicitări de informații au ca scop protec ția sănătății sale. Lipsa unei prevederi specifice referitoare la sarcină și maternitate poate crea impresia greșită că aceste femei sunt discri minate doar atunci când sunt tratate diferit în domeniile reglementate în mod specific de lege, și anume accesul la informații privind sarcina și clauzele din contractele de asigurare și financi are, ceea ce poate face discriminarea„mai puțin vizibilă și mai dificil de abordat”. 1.2. Hărțuirea sexuală Rapoartele naționale indică că în Cipru, Germa nia, Islanda, Muntenegru și Slovenia interzicerea hărțuirii sexuale nu a fost implementată în afa ra domeniului muncii și instruirii vocaționale. Aceasta trezește îngrijorări cu privire la interzice rea hărțuirii sexuale în accesul la bunuri și servi cii. Un alt domeniu care arată tendințe alarman te este domeniul serviciilor de transport public. Un studiu efectuat în Franța arată că 100% din 600 de femei intervievate au avut experiențe de cel puțin o formă de hărțuire pe baza de gen în utilizarea trenului. 35 Din cauza contextului trenurilor publice, cum ar fi supraîncărcarea pe de o parte și izolarea pe de altă parte, e dificil de controlat și prevenit hărțuirea sexulă, în pofida legislației naționale care prevede interzicerea acesteia. Au apărut întrebări, de asemenea, și cu privire la responsabilitatea prestatorului de servicii pentru hărțuirea terților. În schimb, une le state membre au luat inițiative care vizează De asemenea, există probleme practice cu pri vire la restricțiile privind alăptatul în incinta pre statorilor de servicii sau accesul cu rampă pen tru cărucior la acele servicii. În Polonia au fost raportate cazuri în care femeile care alăptau în public au fost rugate să părăsească sediul(de exemplu, centre comerciale și restaurante). În Irlanda, Tribunalul Egalității a decis că insistența unui teatru ca o mamă care alăptează un co pil de doi ani trebuie să plătească pentru un al doilea bilet nu a fost discriminatorie, deoarece mama și copilul nu erau una și aceeași. Poate pentru că aceste probleme nu sunt percepute, strict vorbind, ca legale, există foarte puțină ju risprudență în acest domeniu. O excepție este cazul Ungariei, unde deplasarea cu un cărucior pare a fi o provocare pentru părinți, mai ales în mediul rural. Aici, au existat numeroase cazuri în care reclamanții s-au confruntat cu discriminare atunci când au încercat să folosească serviciile cu copii mici așezați într-un cărucior. Într-un caz, o mamă a inițiat o procedură împotriva unei 34 Ibid. 35 http://www.haut-conseil-egalite.gouv.fr/IMG/pdf/hcefh_avis_harcelement_2015-04-16-vio-16.pdf 36 https://www.btp.police.uk/advice_and_information/how_we_tackle_crime/project_guardian.aspx 16

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii companii de autobuze de transport public, care i-a cauzat în mod regulat dificultăți atunci când a călătorit cu copilul ei care folosea un cărucior. Într-un alt caz, farmacistul a solicitat părinților să lase căruciorul în afara farmaciei, făcând re ferire la reglementări igienice inexistente atunci când a fost întrebat despre motivul solicitării. În ambele cazuri, Autoritatea pentru Egalitatea de Tratament a concluzionat că părinții au suferit o discriminare directă din cauza maternității/ paternității lor. În consecință, contravenienților li s-a aplicat o amendă. ateste că sunt„apte să zboare”. După încă câteva săptămâni există o interdicție totală. S-a subli niat că numărul de săptămâni„de calificare” a variat în funcție de politica companiei aeriene și, prin urmare, variază și între statele membre. O astfel de practică este adesea justificată de o companie aeriană din motive de sănătate și siguranță, deși nu pare să existe o cercetare clară care să susțină aceste politici. Mai degrabă ar părea că companiile aeriene doar încearcă să evite inconveniențe accidentale în timp ce se află în aer. În calitate de bune practici pot fi menționate următoarele: În multe state membre, testele clinice legate de sarcină sunt scutite de plată(Italia, Regatul Unit). În Italia, a avea copii este privit ca un motiv pre ferenţial pentru a avea acces la locuinţă. În Marea Britanie, Legea privind egalitatea din 2010 a făcut ilegal ca oricine să ceară unei fe mei care alăptează să părăsească un loc public, cum ar fi o cafenea, un magazin sau transportul public. În unele state membre(Olanda), discriminarea în ceea ce privește sarcina și maternitatea în contextul bunurilor și serviciilor are loc în prin cipal în accesul la serviciile de sănătate conexe contractelor de asigurare. Acest lucru se da torează practicii larg răspândite de a stabili o perioadă inițială în care contractul nu are efect; unde această perioadă poate acoperi durata sarcinii unei femei. Discriminarea legată de sar cină și maternitate se extinde și în alte domenii relevante. În Polonia, de exemplu, au existat cazuri de refuz de a închiria apartamente feme ilor însărcinate. Niciun astfel de caz nu a putut fi identificat ca fiind adus în instanțe. Lituania menționează refuzul de a furniza servicii de cre ditare din cauza sarcinii și a pierderilor aferente de venit. Austria a raportat plângerea unei stu dente însărcinate al cărei contract de închiriere cu un cămin studențesc condus de o biserică a fost anulat după ce aceasta a rămas însărcinată. Mai există o practică standard a companiilor ae riene care impune condiții femeilor însărcinate care călătoresc. În general, femeile însărcinate pot zbura după 28 de săptămâni de sarcină numai dacă dețin un certificat medical care să Timpul petrecut de femei în creșterea și îngriji rea copiilor presupune că femeile au mai puțin timp la dispoziție nu doar pentru a fi angajate ci și de a utiliza servicii 37 . Statisticile demonstrează că 71% de mame singure nu pot face față cheltu ielilor financiare neaștepate, pe când procentul taților singuri e de 41%. 22% din mame singure nu-și pot permite o mașină comparativ cu doar 8% din tați singuri. 38 Se poate concluziona, că în UE și practic în toate state membre: mamele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie de cât tații singuri și decât cuplurile cu copii. Ma mele singure sunt într-un dezavantaj deosebit, în comparație cu tații singuri(și de asemenea, comparativ cu majoritatea celorlalte categorii de bărbați) în accesarea bunurilor și serviciilor; servicii bune de îngrijire a copiilor sunt, în ge neral mai puțin accesibile mamelor singure în comparație cu tații singuri; aceste mame sunt, prin urmare, dezavantajate în ceea ce privește dezvoltarea unei cariere, ceea ce ar putea ge nera diferențe salariale și, ulterior, diferențe de pensie. Accesul la produse și servicii medicale – cele mai grave efecte ale discriminării indirecte de gen, judecând după rezultate, se întâmplă în sectorul accesului la medicamente și proceduri, în cazuri de risc pentru moarte timpurie, boală sau dizabilitate pe tot parcursul vieții sau des cendenți afectați: acest lucru poate apărea prin testarea insuficientă a medicamentelor sau a procedurilor medicinale pentru femei, în sarcină sau în timpul alăptării. Oferirea bărbaților și femeilor exact același tratament medical când constituţia lor fizică ar necesita un tratament di ferit, ajustat, constituie discriminare. Între 2007 și 2014, la peste 14 000 de femei(în Franța) li s-a prescris Dépakine, Dépamidă sau Dépako te, medicamente în care substanța activă este valproat, prescris pentru afecțiuni de epilepsie, tulburare bipolară sau pentru a preveni migre 37 https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/593787/EPRS_STU(2017)593787_EN.pdf 38 EIGE: Poverty, gender and intersecting inequalities in the EU, Review of the Implementation of Area A: Women and Poverty of the Beijing Platform for action, 29 November 2016 http://eurogender.eige.europa.eu/posts/newreport-eige-poverty-gender-and-intersecting-inequalities-eu 17

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii nele. În consecință, mii de copii s-au născut cu probleme grave de sănătate 39 . Cu toate acestea, „diferența de gen în cercetarea medicală” este doar un aspect al discriminării indirecte privind accesul la produse și servicii de sănătate. Există și alte dimensiuni ale accesului specific de gen la produse și proceduri legate de sănătate, în special aspectele legate de autodeterminare și libertatea de alegere. De asemenea, într-un Raport al Parlamentului European cu privire la egalitatea de gen și poli ticile de taxare în Uniunea Europeană din 2018 40 , se indică asupra faptului că taxarea indirectă se referă și la produsele de igienă pentru femei, care este o problemă permanentă în UE. Plan International UK a estimat că 1 din 10 fete nu își pot permite produse sanitare. Parlamentul Euro pean regretă faptul că produsele de igienă pen tru femei și produsele și serviciile de îngrijire[...] nu sunt încă considerate bunuri de bază în toate statele membre; invită toate statele membre să elimine așa-numita„taxă de îngrijire și tampon” utilizând flexibilitatea introdusă în Directiva TVA și aplicând scutiri sau cote de TVA de 0% aces tor bunuri de bază esențiale; recunoaște că o reducere a prețului ca urmare a unei scutiri de TVA pentru aceste produse ar avea un beneficiu incomensurabil pentru femeile tinere; sprijină mișcările întreprinse pentru a promova dispo nibilitatea pe scară largă a aprovizionării sani tare și încurajează statele membre să furnizeze produse complementare de igienă feminină în anumite spații(publice) precum școli, universi tăți și adăposturi pentru persoane fără adăpost, precum și pentru femeile din medii cu venituri mici, cu scopul de a eradica sărăcia legată de produsele sanitare în toaletele publice din UE. 2. Implementări sectoriale Directiva poate avea impact asupra următoare lor sectoare ciile conexe referitoare la sănătate, inclusiv cele finanțate de stat. O altă provocare o constituie proceduri ca fertilizarea in vitro sau de surogat. Acestea pot ridica problematici de acces la persoane de același sex sau posibilă discriminare pe bază de sex. 2.2. Asigurări, servicii financiare și pensii private Ungaria permite, de exemplu, derogări de la re gula unisex pentru asigurări de viață și de boală per grup. În ceea ce privește pensiile care nu sunt legate nici de angajare, nici de sistemul juridic de secu ritate socială, cum ar fi cazul în care o persoană contractează o poliță de pensie privată prin in termediul unei companii de servicii financiare, chiar dacă Directiva impune obținerea egalității la calcularea cuantumului anuității, aceasta ar fi doar o parte a soluției. Adevărata întrebare care rămâne este de ce femeile au mai puțini bani pentru a investi într-o politică de pensii? Directiva 2004/113/CE pur și simplu nu abordea ză cauzele pentru care femeile primesc anuități mai mici sau venituri mai mici din pensie. Nu ia în considerare problemele cu care se confruntă femeile pe piața muncii, care se reflectă apoi în capacitatea lor de a accesa asigurări și servicii fi nanciare conexe, inclusiv pensii private. De o pre ocupare și un interes deosebit în ceea ce privește decalajul de pensii, sunt propunerile anumitor state membre(Ungaria, Germania, Polonia) de a număra acei ani în care femeile au rămas în afara pieței muncii din cauza concediului de ma ternitate(nu doar timpul permis oficial de lege, ci de asemenea ani suplimentari în care femeile decid să rămână acasă și să-și crească copiii) ca parte a experienței de muncă necesare pentru a primi o pensie. Deși par a fi benefice pentru femei, astfel de propuneri ar risca să încurajeze femeile să rămână în afara pieței muncii pentru o perioadă mai lungă de timp. 2.1. Servicii de sănătate sexuală și reproductivă Deși teoretic este fezabilă, aplicarea Directivei 2004/113/CE la sănătatea sexuală și reproductivă este oarecum complexă. De exemplu, s-ar putea aplica în cazurile în care serviciile de sănătate sexuală și reproductivă sunt refuzate oricărui sex? Este crucial de identificat dacă avortul poa te fi considerat ca serviciu. De exemplu dacă persoana trebuie să achite pentru o intervenție în alt stat membru, dacă nu ar fi fost obligat să achite în statul gazdă. Respectiv, autoritățile de egalitate din state membre propun ca definiția pentru bunuri și servicii să acopere toate servi Prevederile Directivei se referă la asigurări și pensii care sunt private, voluntare și în afara rela țiilor de muncă. Anumite state membre(Bulga ria, Republica Cehă, Cipru, Danemarca, Letonia și Suedia) l-au aplicat schemelor de pensii ocu paționale pentru a interzice utilizarea genului în determinarea, de exemplu, a cotelor contribuți ilor, a beneficiilor și a valorilor de transfer. Acest progres este încurajator. 2.3. Economia platformelor Economia platformelor sau partajată(colabora tivă) se referă la un model de afaceri relativ nou, 39 http://sante.lefigaro.fr/actualite/2016/09/14/25396-depakine-cout-6-milliards-deuros 40 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2018-0416_EN.html 18

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii dar în expansiune rapidă, în care activitățile sunt facilitate de platforme colaborative online care creează o piață deschisă pentru utilizarea tem porară a bunurilor și serviciilor. Acesta implică trei actori cheie:(i) furnizorii de servicii;(ii) utili zatorii; și(iii) intermediarii care conectează fur nizorii cu utilizatorii(„platforme de colaborare”). Adesea furnizată și utilizată de persoane priva te, implică în esență împrumutul sau utilizarea activelor deținute de altcineva. Aceste active pot include vehicule, unelte, alimente, o plimbare de la A la B, schimburi de locuințe pe termen scurt sau închiriere în casa privată a cuiva. Două exemple de platforme colaborative sunt Airbnb și Uber. Dificultatea constă în a evalua dacă ser viciile care implică partajarea costurilor, facilitate prin intermediul platformelor colaborative, con stituie o activitate economică. tru a acoperi situațiile în care proximitatea de sfera personală a furnizorului de servicii influ ențează alegerea acestuia mai degrabă decât considerente economice, cum ar fi cazul în care furnizorul subînchiriază o cameră în locuința sa privată. Este discutabil dacă Airbnb ar putea fi considerat responsabil pentru orice discriminare care apare între gazdă și oaspete. De exemplu, un agent imobiliar din Belgia a fost considerat răspunzător pentru discriminare directă atunci când cererea de locuință a reclamantului a fost respinsă pe motiv că proprietarii intenționau să rezerve locuința chiriașelor de sex feminin. Deși relația dintre un agent de locuințe și proprietar nu este direct comparabilă cu cea dintre o plat formă de colaborare și un furnizor de servicii, cazul ilustrează faptul că platforma facilitatoare nu este neapărat scutită de răspunderea pentru discriminarea proprietarului sau a proprietarului. Într-o interpretare largă, partajarea costurilor ar putea constitui o contrapartidă pentru un serviciu, deoarece utilizatorul împarte sarcina costurilor în considerarea serviciului furnizat. Cu toate acestea, o Comunicare a Comisiei 41 notează că multe state membre consideră că activitățile de partajare a costurilor nu implică remunerare și, prin urmare, nu constituie activități econo mice. Pe această bază, activitățile de transport în comun facilitate de platforme de colaborare precum BlaBlaCar nu ar intra în definiția unui serviciu și, prin urmare, nu ar intra în domeniul de aplicare al Directivei. Comunicarea mențio nează, totuși, că, deși tranzacția dintre utilizator și furnizor poate să nu constituie o activitate economică, relația lor respectivă cu platforma de colaborare poate forma totuși o activitate economică. Astfel, răspunderea pentru orice dis criminare sau hărțuire în furnizarea„serviciului” poate apărea în continuare pe verticală și nu pe orizontală. O preocupare deosebită este dacă Directiva se aplică în orice situație dată în care platforma de colaborare a facilitat furnizarea unui serviciu. După cum sa menționat mai sus, adesea atât utilizatorii, cât și furnizorii de servicii din cadrul economiei colaborative sunt persoa ne private. În calitatea lor de persoane private, de cele mai multe ori furnizorii oferă servicii ocazio nal peer-to-peer, mai degrabă decât profesional. Aceasta înseamnă că indivizii pot oferi servicii care se încadrează în apropierea sau în cadrul personalului lor proxim, estompând astfel dis tincția dintre serviciile oferite în sfera publică și cea privată. Directiva exclude din domeniul său de aplicare serviciile care intră în sfera vieții private și de familie. Comisia a interpretat acest lucru pen 3. Derogări de la egalitatea de tratament Au apărut probleme atât cu privire la transpu nerea în dreptul național, cât și la interpreta rea acesteia în cazuri individuale. În unele state membre, excepțiile au fost clar formulate de legislația internă. În Regatul Unit, Legea Egali tății permite excepții în circumstanțe în care se oferă îngrijire personală/sănătății. În mod similar, în Olanda, Legea privind egalitatea de tratament permite excepții de la interzicerea serviciilor se parate pe criterii de sex în care segregarea înde plinește criteriile de tratament preferențial, este necesară pentru protecția femeilor și a mater nității sau este un caz în care„sexul este deci siv”. Legislația olandeză stabilește exemple ale acestora din urmă și acestea includ facilități sa nitare, vestiare și camere de dormit și saune(în măsura în care facilitățile sunt egale disponibile pentru ambele sexe), concursuri de frumusețe și sportive(în măsura în care există o diferență relevantă de sex). De exemplu, Curtea de Apel din Liège a considerat că o plângere întemeiată pe discriminarea de gen în legătură cu o sală de fitness rezervată femeilor se încadrează în noțiunea de„sport”. Curtea a evaluat justificările propuse pentru tratamentul diferit ca diferențe le morfologice dintre bărbați și femei și protecția vieții private. Pe această bază, justificările au fost considerate a fi valabile. De exemplu, în Germania, mai multe instanțe judecătorești au hotărât că nu era justificat ca intrarea într-un club sau accesul la un centru de fitness să fie rezervat temporar numai femeilor sub pretextul că nu s-a ajuns încă la numărul do rit de femei prezente. Dimpotrivă, organismele de promovare a egalității din Republica Cehă 41 https://commission.europa.eu/about-european-commission/service-standards-and-principles/ethics-and-goodadministration/good-administration_en 19

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii consideră că ar putea fi justificată perceperea de prețuri diferite pentru a se asigura un echilibru între numărul de utilizatori. Mai exact, problemele par să apară în mod repe tat în legătură cu întrebarea dacă sunt îndeplini te cerințele pentru un obiectiv legitim în temeiul acestei dispoziții. De exemplu, în cazul sălilor de sport destinate exclusiv femeilor sau al spațiilor destinate exclusiv femeilor din cluburile de fit ness, Ombudsmanul finlandez pentru egalitate a justificat această segregare pe criterii de sex pe motivul stânjenirii potențiale ale femeilor de a face exerciții în aceeași zonă cu bărbații. Obiec tivul a fost promovarea oportunităților femeilor de a folosi facilitățile de fitness, în timp ce mijloa cele(asigurarea unui spațiu separat sau a orelor de deschidere sau cluburi exclusiv pentru femei) au fost considerate adecvate și necesare pentru atingerea acestui obiectiv. Acest principiu poate fi folosit și pentru a înființa cluburi sau un spațiu separat exclusiv pentru bărbați. În schimb, la interpretarea opusă a ajuns insti tuția franceză, care a concluzionat că un caz în care un bărbat care s-a abonat la o clinică de înfrumusețare și care frecventa în mod regulat, de mai bine de doi ani, a fost refuzat brusc pe motiv că numai femeile puteau fi admise, a fost un caz de discriminare pe criteriul de gen. În Irlanda, un club de golf destinat exclusiv băr baților a fost considerat a fi nediscriminatoriu. Practicile naționale pot varia considerabil și în ceea ce privește accesul la restaurante, cluburi și hoteluri, în special prin oferirea de prețuri și condiții diferite bărbaților și femeilor. Unele or ganisme de egalitate interpretează drept un caz evident de discriminare directă bazată pe sex sau gen, cazul în care femeile au acces liber la restaurante și cluburi, în timp ce bărbații trebuie să plătească o taxă de intrare. Ombudsmanului finlandez pentru egalitate i sa cerut să decidă dacă reducerile pe termen scurt care se aplică pentru o singură zi, de exemplu Ziua Femeii, Ziua Mamei și Ziua Tatălui, sunt permise în temeiul Directivei și dacă mijloacele alese sunt adecvate și necesare atingerii obiecti vului. Acesta a considerat că aceste reduceri pot fi acceptabile, atâta timp cât au o valoare mo netară minoră. Aceeași abordare a fost adoptată pentru reducerile temporare, dar nu și pentru abonamentele, oferite de exemplu de cluburile sportive. Un alt exemplu recurent este prețurile diferite pentru femei și bărbați la coafor și frizer pen tru servicii identice. Potrivit Ombudsmanului f inlandez pentru egalitate, prevederea care interzice discriminarea în accesul și furnizarea de bunuri și servicii din Legea egalității nu afectează dreptul frizeriei și frizerilor de a-și promova serviciile în funcție de ideile de afa ceri, expertiza profesională și instrumentele alese, indiferent de sex și gen; atâta timp cât prețul nu se bazează pe gen. Principiile de preț acceptabile includ nivelul de calificare, in strumentele și timpul necesar. În același sens, Ombudsmanul austriac pentru tratament egal a publicat o recomandare pe această temă. În schimb, există cazuri din Danemarca în care se afirmă că prețurile la coafor nu pot fi bazate pe gen. Creșterea masivă a închirierii de camere pentru turiști prin intermediul platformelor de partaja re pare să fi redus considerabil disponibilitatea spațiului pentru locuințe în mai multe orașe, cu efectul deosebit de reducere a disponibilității locuințelor la preț redus, care ar fi de importanță pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale, care sunt conduse în majoritate de femei. Aceasta se adaugă efectelor negative asupra industriei hoteliere și scăderii veniturilor din impozite. Dimensiunile unor astfel de efecte au determinat mai multe municipalități să ia măsuri legale sau administrative viguroase sau să negocieze cu Airbnb și platforme similare reguli restrictive: – Municipalitatea Barcelona in tenționează să aplice penalități de 600 000 EUR împotriva Airbnb și Homeaway pentru ampla sarea ilegală de apartamente, adică fără licență și fără plata taxelor aferente, după ce o primă penalizare de 30 000 EUR impusă în decembrie 2015 s-a dovedit a fi inutilă. Drept motive pentru acest pas au fost indicate, între altele,„casele și apartamentele au devenit inaccesibile pentru majoritatea localnicilor” și„dreptul fundamental la cazare este încălcat”, așa cum a susținut pri marul Barcelonei. 42 4. Acțiune pozitivă Articolul 6 din Directivă prevede că principiul egalității de tratament nu împiedică niciun stat membru să mențină sau să adopte măsuri specifice pentru prevenirea sau compensarea dezavantajelor legate de sex, în vederea asigu rării egalității depline în practică între bărbați și femei. Mai greu de evaluat este măsura în care statele membre au folosit Articolul 6 pentru a introduce acțiuni pozitive pentru a obține re zultate mai bune pentru egalitatea între femei și bărbați. 42 http://www.lavanguardia.com/local/barcelona/20161124/412132887490/barcelona-multa-airbnb-homeway-pisossin-licencia.html 20

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Unele instanțe naționale s-au pronunțat deja cu privire la aplicarea articolului 6 unui astfel de tratament diferențiat. De exemplu, în Austria, o instanță inferioară a decis că biletele mai ieftine pentru meciurile de fotbal pentru femei au constituit acțiuni pozitive în sensul Legii egalității de tratament, pentru a preveni sau a elimina dezavantajele femeilor. 5. Autoritățile de egalitate Organismele de promovare a egalității joacă un rol cheie și importanța lor nu poate fi subestima tă. Recomandarea Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței(ECRI) din 2012 43 recomandă asupra statelor membre ale Consiliului Europei de a instituie prin dispoziții constituți onale sau legi adoptate de parlament una sau mai multe instituții independente de promovare a egalității pentru a combate rasismul și intole ranța. Printre criteriile de discriminare se include și orientarea sexuală și identitatea de gen. Există diferențe semnificative în ceea ce privește com petențele, structura, funcționarea și resursele financiare/umane ale organelor de egalitate din diferite țări. De exemplu, nu toate organele de egalitate pot reprezenta persoane în litigiu, nu toate pot introduce acțiuni în nume propriu sau pot interveni în procedurile instanței. Există, de asemenea, diferențe în ceea ce privește suportul tehnic: într-adevăr, majoritatea organismelor de egalitate nu au experți interni care să se ocupe de întrebări foarte tehnice și trebuie să le ex ternalizeze. În domeniul specific al bunurilor și serviciilor, organismele de egalitate se confruntă cu provocări atât din cauza dificultății de înțele gere a problemelor specifice abordate, precum și lipsa de cunoștințe în rândul publicului larg cu privire la prevederile legale relevante. Lipsa de cunoștințe duce, în consecință, la subraportarea incidențelor discriminării, deoarece persoanele nu sunt conștiente de faptul că discriminarea cu care se confruntă este interzisă de legislația UE. Având în vedere rolul esențial al acestor or ganisme, ar fi recomandabil să se monitorizeze funcționarea acestora și să se dezvolte un organ de cercetare în acest domeniu. În mod specific, un studiu privind eficacitatea organismelor de promovare a egalității ar trebui realizat în con textul unui raport cuprinzător privind punerea în aplicare a Directivei. În decembrie 2022, Comisia Europeană a lansat o platformă de propuneri pentru două noi direc tive ale UE privind standardele pentru organis mele de egalitate, care urmăresc să consolideze organismele de egalitate pentru promovarea tratamentului egal. Pe baza directivelor UE privind egalitatea de tratament și a unei reco mandări a Comisiei Europene din 2018, aceste noi directive vor fi primele standarde minime obligatorii din punct de vedere juridic care abor dează mandatul organismelor de egalitate; in dependența lor; eficacitatea acestora, inclusiv resurse suficiente și competențe adecvate; ac cesibilitatea acestora și arhitectura instituțională națională pentru egalitate. 44 6. Remedii: compensații O cantitate considerabilă de tratament diferen țiat pe criterii de sex în domeniul serviciilor în Suedia a devenit„de neatins”, deoarece Ombu dsmanul pentru Egalitatea de șanse refuză să ia măsuri în cazul în care, cum ar fi cazul care implică prețuri diferențiate stabilite de către coafor, discriminarea este considerată banală. În schimb, legislația finlandeză prevede o com pensație de minim 3.000 de euro, deși aceasta poate fi redusă sau se renunță la ea în cazurile în care discriminatorul a depus eforturi pentru a remedia discriminarea și/sau din motive pentru care a avut loc discriminarea, cum ar fi starea economică. 43 https://www.coe.int/en/web/european-commission-against-racism-and-intolerance/recommendation-no.2 44 https://equineteurope.org/equinet-welcomes-proposal-for-eu-directives-on-standards-for-equality-bodies/ 21

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 6. Mecanisme de implementare a Directivei În aprilie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la implementarea Directi vei 2004/113. 45 În această rezoluție, Parlamentul European atrage atenția asupra domeniului protecției consumatorilor; în cazul în care există semne de discriminare indirectă de facto, în deamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a rezolva problema și pentru a evita pre țurile mai mari nejustificate; invită Comisia să ia în considerare cazurile de discriminare în ceea ce privește sarcina, planificarea maternității și maternitatea în ceea ce privește, de exemplu, sectorul locativ(închirierea) sau dificultățile în obținerea de împrumuturi, precum și accesul la produse medicale și servicii, în special accesul la asistența medicală a reproducerii disponibilă legal și la tratament de reatribuire a sexului; invită Comisia să monitorizeze în mod deosebit orice discriminare legată de alăptare, inclusiv posibilă discriminare în accesul la bunuri și ser vicii în spațiile și zonele publice; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare și aplicarea Directivei în ceea ce privește femeile însărcinate solicitante de azil care așteaptă rezultatul ce rerilor lor de azil, pentru a se asigura că aceste femei sunt acoperite de contractele și produ sele în cauză; invită Comisia, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, să includă pe deplin discriminarea pe motive de identitate de gen în viitoarele politici și legislații în dome niul egalității între femei și bărbați; constată cu dezamăgire că, în unele state membre, femeile antreprenoare, în special mamele singure, sunt adesea discriminate atunci când încearcă să ob țină împrumuturi sau credite pentru afacerile lor și încă se confruntă adesea cu obstacole bazate pe stereotipurile de gen; atrage atenția asupra lipsei de eficacitate a unor organisme de pro movare a egalității, din cauza lipsei de capacitate reală de a acționa, a lipsei de personal și a lipsei resurselor financiare adecvate; invită Comisia să monitorizeze în mod corespunzător și cu acura tețe situația„organismelor de egalitate” înfiin țate în urma intrării în vigoare a Directivei și să verifice dacă au fost îndeplinite toate condițiile prevăzute de legislația UE. În 2015, Comisia Europeană a elaborat un Ra port către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii. 46 Comisia a primit o serie de plângeri depuse de către cetățeni, dintre care majoritatea privesc cazuri individuale de presupusă discriminare în tranzacțiile dintre părți private fără niciun fel de implicare a statelor membre. Aceste cazuri nu se referă la transpunerea sau aplicarea incorectă a Directivei de către un stat membru. În astfel de situații, măsurile reparatorii sunt disponibile nu mai în conformitate cu legislația națională și prin intermediul instanțelor naționale. Nu există pro ceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în curs în urma unei plângeri care să dezvăluie transpunerea sau punerea în aplicare incorectă a Directivei de către statele membre. În 2017, Parlamentul European a efectuat un Studiu privind evaluarea implementării Directi vei 2004/113 47 și a constatat următoarele: ▶ ▶ Directiva 2004/113/CE a fost implementată în toate statele membre. ▶ ▶ În ciuda faptului că Directiva există de mai bine de un deceniu, este încă dificil de evaluat impactul acesteia. ▶ ▶ Punerea în aplicare a acesteia variază de la un stat membru la altul. Unii au transpus pur și simplu formularea Directivei printr-o abordare „copy-out”, în timp ce alții și-au dezvoltat pro pria interpretare. În ambele cazuri, dificultățile rămân. ▶ ▶Domeniul cel mai problematic în punerea în aplicare a Directivei implică abordările diferite adoptate de statele membre față de acele servicii care pot fi oferite exclusiv unui singur sex și justificarea acestui tratament inegal(ar ticolul 4 alineatul(5)). ▶ ▶De la implementarea sa, modurile în care bunurile și serviciile sunt accesate și furnizate s-au schimbat. Este important să se analizeze dacă Directiva s-ar putea aplica situațiilor care nu au fost prevăzute inițial. 45 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-7-2013-04-16_EN.html#sdocta16 46 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015DC0190 47 https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/593787/EPRS_STU(2017)593787_EN.pdf 22

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Țara România Abordarea copiere Nu Au fost acoperite bunurile Da Letonia Nu parțial Lituania Nu parțial Au fost acoperite serviciile Da parțial parțial “Test Achats” Da Da Da Media Publicitate Drept național Drept național Drept național Educație Drept național Drept național Drept național Comentariu Implementare limitată a Di rectivei, inconsistentă cu altă legislație care depă șește scopul Directivei Legea nu acoperă bunu rile ca servicii care sunt oferite public de indivizi în afara activităților comerci ale. Asociațiile non-profit nu sunt acoperite Legea de implementare nu clarifică dacă accesul la bunuri în calitate de ser vicii este acoperit în mod complet ▶ ▶ Serviciile noi și inovatoare oferite prin interme diul economiei platformelor au provocat mo delul tradițional de economie. Este important să se evalueze impactul pe care această nouă formă de economie îl are asupra modului în care bunurile și serviciile sunt accesate și fur nizate din perspectiva egalității de gen. ▶ ▶ Există o lipsă de conștientizare în rândul publi cului larg cu privire la conținutul și implicațiile Directivei. vei 2004/113 în rândul publicului larg și al păr ților interesate; ▶ ▶ Să se lucreze mai strâns cu organismele de egalitate pentru a disemina activitatea de politici; ▶ ▶ Dezvoltarea unui corp/organ de cercetare; ▶ ▶ Creșterea volumului de despăgubire pentru o încălcare a Directivei; ▶ ▶ Lipsa de conștientizare a condus la o lipsă de raportare și, prin urmare, la lipsa jurispruden ței. Uneori, lipsa jurisprudenței este echivalată în mod eronat cu o lipsă de probleme. ▶ ▶ Organismele de egalitate pot juca un rol foarte important și este necesar să se găsească mo dalități de consolidare a poziției lor. ▶ ▶ Despăgubirile acordate în cazul încălcării Di rectivei 2004/113/CE sunt mai mici decât com pensația acordată pentru încălcarea dispoziți ilor altor Directive. Provocările Parlamentului European privind im plementarea Directivei: ▶ ▶ Progresul rămâne lent în unele domenii; ▶ ▶ Problemele raportate în 2009 au fost raportate și în 2015; ▶ ▶ Există foarte puține recomandări și, în conse cință, există foarte puțină cazuistică; ▶ ▶ Discriminarea în bunuri și servicii este, uneori, văzută ca„banală”. Soluții: ▶ ▶ Creșterea gradului de conștientizare a Directi ▶ ▶ Pentru a coordona mai bine Directiva 2004/113 cu altele din domeniul egalității, în special cea privitoare la rasă(2000/43/CE) Comisia Euro peană ar trebui să ia în considerare aplicarea nediscriminării în accesul și furnizarea de bu nuri și servicii în noi domenii emergente, cum ar fi economia platformelor. Într-un Raport privind Egalitatea de gen în ac cesarea bunurilor și serviciilor din 2017 48 , s-a ilustrat un tabel privind modul în care Directiva este implementată în cele 28 de State Membre ale UE. În acest tabel, coloana„abordare prin copiere” indică dacă statul a copiat textul(prin cipalele părți ale) Directivei în dreptul intern; „nu” înseamnă că statul a reformulat textul legal sau„numai” s-a asigurat că sensul și obiectivele Directivei au fost transpuse.(Ambele tehnici de transpunere au meritele lor) Abordarea discriminării nu este singura ches tiune, ci și oferirea de produse și servicii care într-adevăr îndeplinesc necesitățile femeilor și bărbaților în ceea ce privește designul, confortul, accesibilitatea și marketingul respectuos este o altă provocare. Potențialul„economiei femeilor” nu este încă exploatat la maxim în multe sectoa re. De exemplu, este o șansă mai mare ca să se asigure că bunurile și serviciile sunt adaptate și răspund necesităților femeii dacă s-ar afla mai multe femei la nivelul managementului de nivel 48 https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/593787/EPRS_STU(2017)593787_EN.pdf 23

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii mediu și de top al întreprinderilor implicate în producție și distribuție. Pentru a facilita punerea în aplicare a hotărârii Curții, Comisia a adoptat orientări privind apli carea Directivei în sectorul asigurărilor. La 14 martie 2017, Parlamentul European emi te o rezoluție referitoare la aplicarea Directivei 2004/113/CE a Consiliului de aplicare a principiu lui egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(2016/2012(INI)) 49 Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aplicarea Directivei nu este uniformă în toate statele membre și că, în pofida progreselor înregistrate în acest domeniu, există în continuare provocări și lacune în implemen tarea acesteia, care trebuie contracarate fără întârziere în unele state membre și în anumi te sectoare; subliniază rolul esențial al statelor membre în aplicarea legislației și a politicilor UE și consideră că creșterea sprijinului din partea autorităților regionale și locale, intensificarea cooperării cu societatea civilă și elaborarea unor orientări pentru acest sector de către statele membre ar putea fi necesare pentru transpunerea și aplicarea completă a Directivei. Parlamen tul observă că, în timp ce în raportul Comisiei se afirmă că nu au fost semnalate dificultăți speci fice în punerea în aplicare a mai multor dispoziții din Directivă, această declarație se bazează pe foarte puține cazuri de discriminare raportate, și că, în general, există foarte puține informații și că procesul de colectare a datelor în acest domeniu variază considerabil la nivelul statelor membre. Întrucât una dintre provocările cu care se con fruntă statele membre este nivelul redus de cunoaștere a drepturilor și protecțiilor conferite cetățenilor în Directivă din partea decidenților politici, a prestatorilor de servicii și a cetățenilor înșiși; subliniază că lipsa cunoașterii și înțelege rii Directivei și a dispozițiilor acesteia de către public poate avea drept rezultat o scădere a nu mărului de plângeri pentru discriminare de gen. că, în timp ce respectiva hotărâre se aplică doar sistemelor private, norma unisex referi toare la pensii constituie o bună practică în ceea ce privește reducerea diferențelor de gen în privința pensiilor; salută decizia unor state membre de a progresa dincolo de litera hotă rârii, extinzând norma unisex și la alte tipuri de asigurări și pensii, inclusiv sistemele de pensii ocupaționale; încurajează celelalte state mem bre să ia în considerare urmarea exemplului dat de acestea, dacă este cazul. ▶ ▶ solicită statelor membre să-și intensifice ac țiunile și să ofere o mai mare claritate în pro tecția drepturilor și a stării de bine a femeilor însărcinate în acest domeniu, să le protejeze împotriva unor costuri nerambursabile legate de sarcină – pentru că nu ar trebui să se con frunte cu costuri mai mari pentru singurul motiv al sarcinii – precum și să informeze mai bine furnizorii de servicii cu privire la protecția specială acordată femeilor însărcinate; ▶ ▶ reafirmă că dreptul de a nu fi discriminat pe motive de sex include discriminarea legată de schimbarea de sex a unei persoane și solicită Comisiei să ia măsuri pentru ca femeile și băr bații să fie protejați împotriva acestor tipuri de discriminare; ▶ ▶ remarcă faptul că dificultățile tot mai mari cu care se confruntă antreprenoarele în accesul la finanțare ar putea fi parțial legate de difi cultatea de a prezenta un istoric de creditare și o experiență de management suficiente; invită statele membre să colaboreze cu secto rul financiar pentru a asigura egalitatea între bărbați și femei în accesul la capital pentru lucrătorii independenți și IMM-uri; ▶ ▶ solicită statelor membre să analizeze posibi litățile de introducere a perspectivei egalității de gen în structurile de raportare privind acor darea de împrumuturi, în realizarea profilurilor de risc, în mandatele de investiții și structurile de personal, precum și în produsele financiare; Parlamentul European: ▶ ▶ invită statele membre, Comisia și actorii im plicați să-și intensifice acțiunile de informare cu privire la dispozițiile Directivei, eventual în cooperare cu organizațiile de protecție a con sumatorului, pentru o mai bună percepție a importanței egalității de tratament în sectorul bunurilor și serviciilor. ▶ ▶ subliniază efectul de egalizare a pensiilor pe care îl are această hotărâre, remarcă faptul ▶ ▶ solicită o abordare globală a antreprenoriatului femeilor pentru a încuraja și a sprijini femeile în urmarea unei cariere în antreprenoriat, facilitând accesul la finanțare și la oportunități de afaceri, dar și creând un mediu care să le permită femeilor să își valorifice potențialul și să devină antreprenoare de succes, asigu rându-le, printre altele, reconcilierea vieții pro fesionale cu cea personală, accesul la utilități de îngrijire a copilului și la cursuri de formare adaptate; 49 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2017-0074_RO.html 24

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ▶ ▶ deși interdicția de hărțuire, inclusiv hărțuirea sexuală și bazată pe gen, sunt integrate în legislația națională, femeile, persoanele tran sgen și cele intersexuale continuă să se con frunte sistematic și frecvent cu forme de abuz în mijloacele de transport și că există o nevoie de a consolida măsurile preventive împotriva hărțuirii, inclusiv creșterea nivelului de conști entizare în rândul furnizorilor de servicii; ▶ ▶ regretă faptul că părinții și persoanele care îngrijesc copii mici se confruntă în continuare cu dificultăți de acces fizic și cu alte obstacole, cum ar fi lipsa de spații pentru schimbarea bebelușilor în clădirile prestatorilor de servicii; ▶ ▶ invită Comisia și statele membre să se asigure că vehiculele și infrastructura din transportul public sunt accesibile în mod egal și adaptate pentru femei și pentru bărbați, nu doar ca uti lizatori finali și pasageri, ci și ca persoane care lucrează în acest sector; ▶ ▶ consideră că oferirea unei rețele de servicii de sprijin pentru maternitate, în special creșe și servicii de îngrijire pentru copii înainte și după terminarea programului de școală, este esen țială pentru a contribui la asigurarea faptului că principiul egalității între bărbați și femei privind accesul la bunuri și servicii este pus în aplicare în mod real; consideră că această rețea ar trebui să includă un nivel de servicii publice care să răspundă nevoilor populației; ▶ ▶ evidențiază noile domenii posibile de aplicare a Directivei, în special ca urmare a digitizării anu mitor servicii și sectoare, precum și a răspândirii formelor colaborative de prestare de servicii, care au schimbat accesul la bunuri și servicii și furnizarea acestora, observând însă că Directiva este în continuare aplicabilă în sfera digitală; ▶ ▶ remarcă, în acest context, că în sfera digitală, „profitul” nu se referă în mod necesar la bani și că datele sunt utilizate din ce în ce mai des drept contraprestație pentru bunuri și servicii; ▶ ▶ atrage atenția asupra faptului că aplicarea Directivei s-a dovedit a fi o provocare majoră în punerea în aplicare a Directivei, care con stituie temeiul pentru cea mai mare parte a plângerilor primite de organismele de promo vare a egalității din statele membre, mai ales în ceea ce privește sectoarele recreative și de divertisment; ▶ ▶ subliniază că aplicarea unui tratament diferen țiat ar trebui să fie evaluată de la caz la caz cu scopul de a evalua dacă aceasta este justificată de un obiectiv legitim, așa cum se specifică în Directivă; ▶ ▶ încurajează organismele de promovare a ega lității și organizațiile de protecție a consumato rilor să informeze furnizorii de servicii cu privire la limitele și condițiile aplicabile tratamentului diferențiat, și utilizatorii de servicii cu privire la drepturile la egalitatea de tratament, deoarece se semnalează adesea faptul că utilizatorii nu sunt familiarizați cu dispozițiile aplicabile în domeniul bunurilor și serviciilor; ▶ ▶ invită statele membre să garanteze organisme lor de promovare a egalității un nivel suficient de competențe și independență, în conformi tate cu dispozițiile Directivei și cu dreptul na țional, precum și resurse suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile principale în mod eficace, printre care oferirea unei asistențe indepen dente victimelor discriminării în procedurile legate de plângerile înaintate, desfășurarea unor anchete independente privind discrimi narea, publicarea unor rapoarte și recomandări independente, o mai bună informare în privința Directivei și combaterea stereotipurilor referi toare la rolurile de gen în furnizarea de bunuri și servicii și în accesul la acestea; ▶ ▶ subliniază faptul că accesul la justiție al vic timelor discriminării ar putea fi îmbunătățit dacă organismelor de promovare a egalită ții independente li se conferă competența de a oferi asistență, inclusiv asistență juridi că gratuită, precum și dreptul de reprezen tare a persoanelor în cazul acuzațiilor de discriminare. 25

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 7. Analiza actelor normative/articolelor din legi și actelor subordonate legilor care trebuie modificate în conformitate cu prevederile Directivei 2004/113. Recomandări concrete de transpunere a prevederilor Directivei în legislația națională și de îmbunătățire a cadrului de politici național în domeniile abordate în Directiva 2004/113 În vederea transpunerii Directivei 2004/113 se propun 2 opțiuni: I. Modificarea cadrului legal actual (și anume, Legea nr. 5 din 09.02.2006 cu privire la asigu rarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigu rarea egalităţii; legislația din domeniul asigu rărilor sociale; și alte legi relevante). Riscurile, în acest caz ar fi că cadrul juridic actual privind asigurarea egalității de șanse și nediscrimină rii este unul general, iar specificitățile acestei directive și altora care urmează a fi transpuse ar crea prevederi și excepții specifice, aproape imposibil de integrat într-un cadru general. II. Adoptarea unei hotărâri de Guvern sau a unei legi care să transpună total textul Di rectivei (ca în cazul României), însă cu ajus tările de rigoare a cadrului aferent, pentru a evita neconcordanțe. De exemplu, în România, cadrul mai larg al Legii egalității care prevede acces egal la angajare și egalitate de șanse în mass-media nu indică asupra excepțiilor pre văzute de Directiva 2004/113 care nu se aplică acestor domenii – muncă, media, publicitate (statul fiind criticat pentru că nu a asigurat consistență prevederilor). Pentru detalii a se vedea: egal între femei și bărbați, cu scopul de a elimina toate formele de discriminare pe criterii de sex în toate politicile și programele naționale și ar rapor ta direct Comisiei Europene cu privire la modul de implementare a acestei directive. Deși Legea nr.5/2006 prevede în Capitolul V cadrul instituțional de asigurare a egalității de șanse între femei și băr bați, o serie de instituții fiind abilitate cu atribuții în domeniul egalității, considerăm că amploarea prevederilor directivelor Uniunii Europene din do meniul egalității de tratament, novațiilor legate de practici care trebuie instituite, promovate la nivel de alte instituții, servicii, cetățeni, inclusiv colecta rea și sistematizarea volumului mare de informații, impun necesitatea creării unei agenții separate. Competențele Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei și bărbați, care este un organ consultativ, fără personalitate juridică, fără perso nal, cu rolul de a coordona activitățile administrați ei publice centrale și locale, dezvoltarea colaborării structurii de stat cu societatea civilă și analiza pla nurilor și programelor naționale. Or, reieșind din obligațiile statului de a transpune, implementa și monitoriza implementarea prevederilor europene, mandatul acestui organ pare insuficient, ținând cont de volumul de muncă care urmează. Unita tea gender din cadrul autorităților publice locale trebuie fortificată, respectiv prin crearea la nivel central a unei autorități cu competențe suficient de largi, ultima reprezentând o necesitate. 1. ANEXA 1 la acest document care ilustrează un proiect al unei hotărâri de Guvern care transpune total prevederile Directivei 2004/113. În cadrul aces teia se propune instituirea Agenției Naționale pen tru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați(ANE SFB). Această agenție ar reprezenta un organism de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Ministe rului Muncii și Protecției Sociale care ar promova principiul egalității de șanse și al tratamentului Una din atribuțiile principale ale Agenției Naționa le a Egalității de Șanse(ANES) din România este anume armonizarea la reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate, în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi în domeniul violenţei în familie, inclusiv în ceea ce priveşte armonizarea cu regle mentările Uniunii Europene. Acestea sunt nece sare și în Republica Moldova(a se vedea aici studii și cercetări realizate de ANES https://anes.gov.ro/ 26

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii biblioteca-virtuala/). De asemenea, aceasta are rol de autoritate, prin care se asigură integrarea activă şi vizibilă a perspectivei de gen în toate po liticile şi programele naţionale, controlul aplicării şi respectării reglementărilor din domeniile sale specifice de activitate. 50 ANES a preluat personalul Departamentului pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați din cadrul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse din România. (1) ANES îndeplineşte următoarele atribuţii speci fice în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi: a. coordonează aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse în tre femei şi bărbaţi; le europene şi internaţionale din domeniu şi colaborează cu structuri similare din alte ţări; i. cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu or ganizaţii neguvernamentale; j. colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în domeniu, la elaborarea şi implementarea po liticilor publice, în vederea realizării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; k. sprijină, în condiţiile legii, activităţile de forma re a salariaţilor instituţiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării princi piului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; b. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protec ţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte de acte normative, planuri naţionale de acţi une pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi asigură aplicarea acestora; l. elaborează, tipăreşte şi difuzează, în ţară şi în străinătate, materiale de informare privind politicile guvernamentale în domeniu, pre cum şi materiale publicitare ori publicaţii peri odice din domeniu; c. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protec ţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice avizarea proiectelor de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în vederea integrării şi respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; m. asigură comunicarea informaţiilor din sfera guvernamentală necesare Comisiei Europe ne în vederea redactării raportului de imple mentare a directivelor europene în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; d. colectează date statistice în conformitate cu prevederile Legii organizării şi funcţionării sta tisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu mo dificările şi completările ulterioare, elaborea ză rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în toate do meniile de activitate; e. elaborează, fundamentează, propune şi dez voltă programe şi proiecte, aprobate potrivit legii, în domeniul egalităţii de şanse şi de tra tament între femei şi bărbaţi; f. coordonează implementarea şi, după caz, im plementează programele Uniunii Europene privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; g. participă ca membru în structurile de coordo nare sau gestionare a fondurilor ori a progra melor derulate în România de către instituţiile Uniunii Europene, în vederea respectării prin cipiului egalităţii de şanse şi de tratament în tre femei şi bărbaţi la alocarea resurselor; h. reprezintă Guvernul României în organisme n. urmăreşte, împreună cu instituţiile şi autori tăţile publice responsabile, aplicarea şi res pectarea prevederilor tratatelor şi conven ţiilor internaţionale la care România este parte, în domeniul drepturilor omului şi al egalităţii de şanse. ANES contribuie la elabo rarea rapoartelor periodice de evaluare a pro greselor în aplicarea documentelor juridice internaţionale; o. asigură respectarea şi exercită controlul asu pra aplicării prevederilor Legii nr. 202/2002 pri vind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; p. elaborează, propune, implementează, finan ţează sau, după caz, cofinanţează proiecte specifice şi proiecte din cadrul programelor de interes naţional în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, q. primeşte reclamaţii/plângeri privind încălca rea dispoziţiilor normative referitoare la prin cipiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după cri teriul de sex, de la persoane fizice, persoane 50 https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/HG177-2016.pdf 27

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii juridice, instituţii publice şi private, şi le trans mite instituţiilor competente în vederea soluţi onării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilie rea victimelor în condiţiile legii. Considerăm că nici Avocatul Poporului și nici Con siliul pentru egalitate nu ar putea prelua aceste atribuții în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, deoarece aceste structuri sunt mai de grabă abilitate cu monitorizarea respectării drep turilor omului, respectiv a egalității și nediscrimi nării, având competențe de a examina plângeri și dispune sancțiuni. Cu atât mai puțin s-ar înscrie Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supra vegherea Pieței care are competențe tangențiale cu domeniul egalității, rolul de bază fiind protecția consumatorului. Atribuția de a examina plângeri în materie de încălcări ale egalității de tratament dintre femei și bărbați urmează să revină Consiliului pentru Egalitate(sau, după cum este practica altor sta te Ombudsmanului pentru Egalitate) conform mecanismului prevăzut în Legea 121/2012. Oricare dintre aceste opțiuni este fezabilă atât timp cât urmează a fi alocat personal suficient, care să fie bine instruit și resurse suficiente pentru a deveni operabil. Analiza resurselor umane/financiare/ logistice ale Consiliului pentru egalitate și a Avo catului Poporului depășește cadrul acestei note, însă practica statelor Uniunii Europene arată că un organ specializat pe combaterea nediscrimi nării sau pe protecția drepturilor omului exami nează plângerile cetățenilor privind inegalitatea de tratament. Legea nr. 5/2006 reglementează activitatea Comi siei guvernamentale pentru egalitate între femei şi bărbaţi. În România, de exemplu, Comisia este de nivel național(a se vedea atribuțiile CONES din Anexa 3) și are ca scop, printre altele, analiza rapoartelor periodice transmise de comisiile jude țene, în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați(COJES) și deciderea asupra măsurilor necesare pentru eliminarea deficiențelor în asigu rarea egalității de șanse între sexe, constatate în teritoriu, în anumite domenii de activitate. 2. Concomitent cu adoptarea hotărâri de guvern propuse, cadrul legal urmează a fi ajustat conform propunerilor din ANEXA 2 sau se vor modifica pre vederile Legii nr. 5/2006 și Legii 121/2012 cu incorpo rarea textului prevăzut în Anexa A. 28

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 8. Mecanisme de monitorizare și evaluare a Directivei Instituțiile Europene, în special Parlamentul European și Comisia Europeană monitorizează și evaluează gradul de implementare a di rectivelor în domeniul egalității de gen prin intermediul rapoartelor pe care le elaborează, utilizând informații și date statistice ale diferi tor institute de cercetare, În ceea ce privește aplicarea Directivei 2004/113/ CE în Statele Membre, cercetătoarea Eugenia Caracciolo di Torella a propus următorul chesti onar în vederea raportării către Comisie de către Statele Membre. Dânsa este și una din autoarele studiului elaborat pentru Parlamentul European în 2017 privind evaluarea implementării la nivel de UE a Directivei 2004/113. Observație preliminară: întrucât autorii actualei evaluări europene a implementării sunt con știenți de faptul că implementarea Directivei 2004/113/CE este o„activitate continuă”, consi derăm că este necesar să se monitorizeze înde aproape aplicarea acesteia în Statele Membre. Următoarele întrebări ar putea servi ca punct de plecare în efectuarea unei analize mai apro fundate a subiectului Directivei 2004/113. 5. Cunoașteți cazuri în care femeilor însărci nate sau femeilor aflate în concediu de maternitate li s-a refuzat asigurarea sau li s-au oferit condiții de asigurare limitate sau mai scumpe din cauza sarcinii sau a maternității? 6. Contractele de asigurare impun în general perioade de așteptare înainte de a acoperi costurile legate de sarcină și maternitate? Cât durează aceasta în medie în statul Dvs. membru? 7. Există exemple de practici potențial discri minatorii față de mamele care alăptează?(de exemplu, interzicerea sau restricția alăptării în public; accesul restricționat la restaurante sau locuri de divertisment, cum ar fi cinema tografe sau teatre). 8. Au existat cazuri de discriminare directă sau indirectă bazate pe calitatea sau disponibili tatea insuficientă a serviciilor de îngrijire a copilului, la un cost accesibil? Asigurări și servicii financiare conexe (Articolul 5) Generalități: 1. Cum a fost pusă în aplicare Directiva 2004/113/ CE în statul dumneavoastră membru(a fost adoptată o nouă legislație pentru punerea în aplicare a elementelor sau a fost utilizată o „abordare prin copiere”)? În opinia dumnea voastră, a creat acest lucru probleme? Au fost rezolvate aceste probleme? 2. Există în țara dumneavoastră exemple de practici potențial discriminatorii în legătură cu accesul și furnizarea de bunuri și servicii? 3. Sunteți conștient de eventuale lacune în le gislația națională, în ceea ce privește egalita tea de gen a accesului la bunuri și servicii? Sarcina, maternitatea și creșterea copiilor 9. Cum a fost implementată hotărârea TestAchats în țara dumneavoastră? Mai exact, care a fost impactul hotărârii Test-Achats? Condițiile unisex au fost impuse în principal pe baza celor mai scumpe tarife? Domenii„noi” 10. Economia platformelor: există exemple de probleme generate de platformele co merciale(cum ar fi Airbnb și UBER) în țara dumneavoastră? ▶ ▶ exploatarea vulnerabilității sau absența re gulilor de protecție? ▶ ▶ pentru persoane fizice în rolul de consuma tor final sau în rolul de furnizor individual de servicii, vis-a-vis de platformă? 4. Cunoașteți situații în care femeilor sau feme ilor însărcinate/în concediu de maternitate li s-a refuzat accesul la asistență medicală sau la servicii de îngrijire a sănătății?(de exemplu, tratamentul medical este refuzat femeilor însărcinate din cauza costului ridicat). ▶ ▶ în ce sector(transport/partajare automobil, locuință/ partajare cameră, îngrijire, parta jarea activelor financiare, producție colabo rativă,...)? 29

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Servicii de sănătate 11. Au fost raportate cazuri de efecte adverse asupra sănătății femeilor sau a copiilor acestora pe baza unor produse sau proceduri medicale care au fost aplicate necorespunzător sau din cauza testării insuficiente pentru femei, în special în condiții de sarcină sau alăptare? Sunteți la curent cu cazuri în care femeilor li s-a refuzat accesul la serviciile de sănătate a reproducerii(de exemplu, FIV)? Migrația 12. Dacă țara dumneavoastră se confruntă cu pro bleme legate de migrație, ați putea identifica vreo discriminare specifică directă sau indirectă a femeilor sau bărbaților în ceea ce privește ac cesul și furnizarea de bunuri și servicii? Implementarea 13. Cum asigură/monitorizează statul dvs. mem bru aplicarea Directivei 2004/113? 14. Sunteți la curent cu vreo jurisprudență/recla mație națională relevantă privind accesul și fur nizarea de bunuri și servicii? 15. În opinia dumneavoastră, care este implica rea altor părți în conturarea problemelor cheie legate de discriminarea directă sau indirectă în accesul la bunuri și servicii? Vă rugăm să de scrieți pe scurt tipul de implicare a oricăror părți interesate private sau publice(în afară de cea a legiuitorului și a guvernului) care joacă un rol deosebit de pozitiv în țara dumneavoastră. Luați în considerare în special rolul: organismelor nați onale de egalitate; partenerilor sociali(de exem plu, contracte colective); ONG-urilor/societății ci vile; organismelor de protecție a consumatorilor. Căi de atac 16. Există căi de atac specifice pentru încălcarea Directivei 2004/113/CE?17? În opinia dumnea voastră, acestea sunt remedii: (1) de ajutor pentru„victime” și/sau, (ii) mijloace de descurajare efective pentru„făptu itori”(a se vedea articolul 8)? Conștientizarea drepturilor și accesul la informații Deși nu se bazează neapărat pe rapoarte prevăzu te de lege, experții ar putea cunoaște studii care abordează unele dintre următoarele puncte. 17. Există cercetări care să demonstreze dacă per soanele sunt conștiente de drepturile lor în baza Directivei 2004/113/CE sau nu le cunosc? Vă ru găm să oferiți un scurt rezumat al constatărilor și referințelor. 18. Ce întreprinde statul în ceea ce privește dise minarea informațiilor adecvate tuturor părților interesate cu privire la drepturile lor? 19. Există dovezi că unele femei sunt într-un deza vantaj deosebit în ceea ce privește aceste drep turi?(Răspunsurile ar putea lua în calcul și fe meile din rândul minorităților etnice, din medii economice mai scăzute, cu dizabilități sau femei cu locuri de muncă precare sau atipice). Literatură națională relevantă 20. Vă rugăm să identificați principala literatură academică națională relevantă în acest dome niu, inclusiv cercetări privind situațiile și relațiile cauză-efect care ar putea duce la discriminare indirectă. Bune practici 21. Cunoașteți practici deosebit de bune care au fost inițiate de părți interesate private sau publi ce alternative care ar putea fi relevante în acest domeniu? În Orientările privind aplicarea Directivei 2004/113/ CE a Consiliului în sectorul asigurărilor, în urma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-236/09(hotărârea Test-Achats), este pre văzut următorul test pentru a fi aplicate Statelor Membre: Utilizarea sexului ca factor de evaluare în conformitate cu legislația națională 51 Țară Asigurare de viață Asigurare medica lă privată Credite ipotecare Asigurare pentru autovehicule Asigurare de călătorie Asigurare invalidi tate /venit Credit de consum Produse de tip rentă Asigurare în caz de accidente Carduri de credit Conturi de depozit Asigurare împrumut Asigurare locuinței Asigurare de răs pundere civilă Asigurare pentru îngrijire pe termen lung Asigurare în caz de boală gravă 51 C_2012011RO.01000101.xml(europa.eu) 30

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii În Republica Moldova, odată cu transpunerea pre vederilor mai multor directive în legislația națională ar deveni necesar elaborarea unui Plan de acțiuni privind promovarea egalității de șanse și de tra tament între femei și bărbați . Acest plan de acți uni ar putea fi însoțit de o Strategie de evaluare și monitorizare . Planul de acțiuni privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați ar putea conține: considerații generale privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, definiții și termeni uti lizați, cadrul juridic intern în domeniul egalității de șanse și tratament între femei și bărbați și acțiunile ce urmează a fi realizate. Un exemplu util în acest sens este Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pen tru perioada 2022-2027 din România 52 care prevede măsuri pentru diferite sectoare: ▶ ▶ educație, având ca obiectiv general: prevenirea și combaterea stereotipurilor și prejudecăților de gen din sistemul de învățământ și măsuri ca include rea noțiunilor legate de stereotipuri și prejudecăți, drepturi, egalitate în programa școlară, angajarea/ desemnarea unui expert egalitate de șanse la nivelul direcțiilor de învățământ și/sau a unităților școlare, care în îndeplinirea atribuțiilor sale, să or ganizeze periodic sesiuni de informare și exerciții interactive cu elevii, părinții și cadrele didactice, cu scopul de a promova egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați; formarea inițială și continuă a experților în egalitate de șanse din In spectoratele Școlare și unitățile școlare, precum și a personalului didactic, inclusiv directorii și consili erii școlari, din învățământul pre-universitar pentru a avea o abordare pedagogică care să favorizeze egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați; desfășurarea de campanii de informare pentru publicul general(în special părinților, re prezentanților legali); ▶ ▶ sănătate, având obiectiv general: creșterea gradu lui de accesare a serviciilor de sănătate pentru fe mei și bărbați și măsuri ca susținerea de cursuri de formare continuă pentru medicii de familie, asis tenții medicali comunitari, moașe, în scopul dez voltării abilităților de a lucra cu femeile aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv derularea de cara vane medico-sociale pentru informare și furnizarea de servicii medico-sociale integrate; campanii de informare privind sănătatea reproducerii în grupu rile dezavantajate, abordarea problemelor de con fidențialitate în comunitățile rurale mici, sprijinirea alegerii în cunoștință de cauză a încetării sarcinii, monitorizarea comportamentelor și formarea pro fesioniștilor în planificarea familială; campanii de informare privind importanța educației pentru sănătatea reproducerii; lansarea unor dezbateri și inițiative cu actorii competenți, referitor la pilota rea în mediul urban și în mediul rural(inclusiv în comunități rurale marginalizate) a unui proiect privind amplasarea în locuri publice de automate cu absorbante sanitare, care să asigure accesul constat și la un preț simbolic; dezvoltarea unui program„Caravana medicală”, la nivel național, destinat persoanelor din comunități marginalizate, în vederea creșterii informării și utilizării serviciilor de prevenție și screening, în conformitate cu nor mele metodologice avizate de Ministerul Sănătății și în coordonarea specialiștilor de sănătate publică; ▶ ▶ muncă: formarea personalului din Inspecția Mun cii pentru a identifica și interveni în cazuri de dis criminare la locul de muncă(hărțuire, discrimi nare la angajare și promovare); elaborarea unui ghid de bune practici folosite la nivel european și internațional pentru gestionarea cazurilor de dis criminare la locul de muncă de către autoritățile responsabile; ▶ ▶ echilibrul dintre viața profesională și viața privată: campanii de informare privind condițiile și bene ficiile accesării concediului paternal(cu implicarea organizațiilor sindicale); ▶ ▶ abordare integratoare de gen: realizarea unui au dit al bugetării de gen pentru principalele poli tici publice implementate în perioada 2021-2027; creșterea gradului de conștientizare cu privire la nevoia includerii unui expert în egalitate de șanse și tehnician în egalitate de șanse atât în mediul public cât și în mediul privat(modificare legii);) dezvoltarea unui program de schimb de bune practici între experții/ tehnicienii în egalitatea de șanse din statele UE și organizarea unei sesiuni de informare anuale; ▶ ▶ modificarea clasificatoarelor și nomenclatoarelor Biroului Național de Statistică pentru a asigura colectarea datelor dezagregate pe gen. Monitorizarea ar trebui să includă un raport anual cu privire la gradul de implementare a activităților asumate elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în baza informațiilor colectate de la instituțiile responsabile; elaborarea unei analize finale privind gradul de îndeplinire a obiectivelor asumate. Indi catorii ar trebui conveniți în comun cu instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, Minis terul Sănătății, Consiliul pentru Egalitate, autoritățile publice locale(a se vedea Anexa 2). Este de menționat că aceste documente de politici urmează a fi elaborate după transpunerea tuturor directivelor în domeniul egalității de gen. 52 https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2023/01/Monitorul-Oficial-Partea-I-nr.-1239Bis.pdf 31

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 9. Recomandări 1. Excluderea elementelor discriminatorii din legislația națională care generează discre panțe de gen în calcularea pensiei, inclusiv la pensiile ocupaționale și la alte tipuri de asigurări;(MMPS) 2. Intensificarea acțiunilor orientate spre pro tecția drepturilor și a stării de bine a feme ilor însărcinate, precum și protejarea lor de costuri nerambursabile legate de sarcină. Creșterea gradului de informare a furnizori lor de servicii cu privire la protecția specială acordată femeilor însărcinate(a se vedea în Anexa A, articolele 5 lit. a) și 7 alin.(2));(MS, CNAM, CNAS) 3. Asigurarea structurilor de promovare a ega lității cu un nivel sporit de competențe și in dependență, precum și cu resurse suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile principale în mod eficace, printre care oferirea unei asistențe independente victimelor discriminării în procedurile legate de plângerile înaintate, desfășurarea unor anchete independen te privind discriminarea, publicarea unor rapoarte și recomandări independente, in formare în privința Directivei și combaterea stereotipurilor referitoare la rolurile de gen în furnizarea de bunuri și servicii și în accesul la acestea;(MMPS, Ministerul Justiție, Ministe rul Finanțelor, CE, Parlamentul) 4. Îmbunătățirea accesului la justiție al victime lor discriminării prin conferirea structurilor de promovare a egalității independente a competenței de a oferi asistență, inclusiv asistență juridică gratuită, precum și dreptul de reprezentare a persoanelor în cazul acu zațiilor de discriminare;(MJ, CNAJGS) 5. Scutirea de TVA a bunurilor de igienă perso nală a femeilor;(Parlamentul) 6. Dezvoltarea capacităților Biroului Națio nal de Statistică pentru colectarea datelor dezagregate pe gen pe toate domeniile de dezvoltare, inclusiv cele care se referă la accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii;(Biroul Național de Statis tică, Parlamentul) 7. Instruirea în cadrul Institutului Național al Justiției și Centrului de Instruire a Uniunii Avocaților a procurorilor, judecătorilor, avo caților și reprezentanților Consiliului Ega lității, și a instituțiilor de resort, conform curriculei de instruire ajustate contextului de punere în aplicare a prevederilor Direc tivei 2004/113;(INJ CNAJGS, CE) 8. Informarea actorilor interesați/implicați cu privire la dispozițiile Directivei, eventual în cooperare cu organizațiile de protecție a consumatorului, pentru o mai bună înțele gere a importanței egalității de tratament în sectorul bunurilor și serviciilor;(Minis terul Dezvoltării Economice și Digitaliză rii, Inspectoratul de Stat pentru Protecția Produselor Nealimentare și Protecția Con sumatorilor, Agenția pentru Protecția Con sumatorilor și Supravegherea Pieței) 9. Elaborarea și lansarea de programe națio nale pentru asigurarea accesului la capital pentru femeile lucrătoare independente și IMM-uri;(MDED, ODA) 10. Evaluarea capacităților operaționale, logistice, de resurse umane și financiare ale Consiliu lui Egalității în vederea acoperirii sectorului egalității de șanse și tratament în domeniul accesului la bunuri și servicii(recepționare/ analiză a plângerilor populației);(CE) 11. Examinarea oportunității creării unei Agen ții Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați;(MMPS) 12. Examinarea oportunității actualizării și for tificării mandatului Comisiei Naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, alcătuită din reprezentanți ai di feritelor ministere sau ai altor agenții de la nivelul administrației centrale, inclusiv ai societății civile(a se vedea Anexa 2). La nivelul fiecărui raion ar trebui să fie create comisii locale, raionale care să se ocupe de aspecte referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați. Comisia Națională ar fi mandatată să discute rapoartele depuse de comisiile locale echivalente din fiecare raion, care sunt formate din reprezentanți ai diferitor instituții de la nivelul administra ției publice locale care se ocupă de aspecte care au legătură cu egalitatea de șanse în tre femei și bărbați;(MMPS) 32

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 13. Crearea unei baze de date pentru colec tarea informațiilor legate de situațiile de încălcare a egalității de tratament și acces la bunuri și servicii;(CE) 14. Analizarea posibilităților de introducere a perspectivei egalității de gen în structurile de raportare privind acordarea de împru muturi, în realizarea profilurilor de risc, în mandatele de investiții și structurile de per sonal;(Banca Națională, Comisia Naționa lă a Pieței Financiare, MDED, ODA) 15. Instituirea unei abordări globale a antre prenoriatului femeilor pentru a le încuraja și a le sprijini în activitatea antreprenorială, facilitând accesul lor la finanțare și la opor tunități de afaceri, dar creând totodată un mediu care să le permită să își valorifice potențialul pentru a deveni antreprenoare de succes. Dezvoltarea serviciilor( ex. ser vicii de îngrijire a copilului și la cursuri de formare adaptate) care ar ajuta femeile și bărbații să asigure un bun echilibru între viața profesională și cea personală;(MDED, ANOFM, ODA) 16. Consolidarea măsurilor de prevenire a ori cărei forme de hărțuire a femeilor, persoa nelor transgen și celor intersexuale, inclusiv prin creșterea nivelului de conștientizare a importanței respectării drepturilor omului în rândul furnizorilor de servicii, în special a celor de transport;(Agenția Națională Transport Auto, MIDR, CE); 17. Crearea de facilități în spațiile prestatori lor de servicii(restaurante, cinematografe, teatre și alte locuri de divertisment) pentru alăptarea și îngrijirea copiilor mici;(MMPS, MS, CNAM, CNAS, MC, MEC, CE) 18. Oferirea unei rețele de servicii de sprijin pentru părinți, în special servicii de îngrijire pentru copii după terminarea programului de școală;(MMPS, MEC) 19. Încurajarea structurilor de promovare a egalității și organizațiilor de protecție a consumatorilor să informeze furnizorii de servicii cu privire la limitele și condițiile apli cabile tratamentului diferențiat(Inspecto ratul de Stat pentru Protecția Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței); 20. Eliminarea practicilor de refuz al accesului la asistență medicală sau la prestații de în grijire a sănătății femeilor însărcinate din cauza costului ridicat;(MS, CNAM, CNAS) 21. Eliminarea practicilor de discriminare di rectă sau indirectă bazate pe calitatea sau disponibilitatea insuficientă a serviciilor de îngrijire a copilului(cum ar fi creșele), la un cost accesibil;(MEC, MMPS) 22. Elaborarea de studii și cercetări privind si tuațiile și relațiile cauză-efect care ar putea duce la discriminare indirectă, precum și di ficultățile cu care se pot confrunta bărbații și femeile în ceea ce privește accesul egal la bunuri și servicii și furnizarea acestora, inclusiv în mediul online/domeniul digital/ economia colaborativă;(CE, Academia de Științe a Moldovei /universități, reprezen tanți ai societății civile) 23. Elaborarea de către toate instituțiile res ponsabile(ministere, agenții, instituții de învățământ, etc.) a normelor interne și pla nurilor de acțiuni privind asigurarea ega lității de tratament între femei și bărbați. Actele cu putere de lege și actele admi nistrative contrare principiului egalității de tratament urmează să fie eliminate; dispo zițiile contractuale, regulamentele interne ale întreprinderilor, precum și normele care reglementează asociațiile cu scop lucrativ sau fără scop lucrativ, contrare principiului egalității de tratament, să fie sau să poa tă fi declarate nule sau să fie modificate; (MMPS, MEC, MS, MJ, MDED, MIDR, MC) 24. Sporirea și consolidarea competențelor funcționarilor publici în domeniul asigu rării egalității de tratament între femei și bărbați.(MMPS, Cancelaria de Stat, USM și Institutul de Administrație Publică) 33

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ANEXA 1 Proiect GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE nr._______ privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei și bărbați în ceea ce priveşte accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prezenta hotărâre asigură transpunerea totală a Directivei 2004/113 CE a Consiliului din 13 decem brie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L373/37 din 21 decembrie 2004 mass-mediei şi publicităţii; b) educaţiei; c) ocu pării forţei de muncă, al muncii şi al activităţilor independente. (3) Prezenta hotărâre nu aduce atingere liber tății individuale de a alege un cocontractant, cu condiția ca alegerea cocontractantului să nu se bazeze pe sexul celui interesat/celei interesate. CAPITOLUL I Art. 4. Dispoziţii generale Art. 1. Prezenta hotărâre reglementează măsurile pen tru aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, denumit în continuare principiul egalităţii de tratament, în ceea ce pri veşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii. În cuprinsul prezentei hotărâri, termenii discri minare directă, discriminare indirectă şi hărţuire sexuală au înţelesul definit la art. 2 din Legea Nr. 5 din 09-02-2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi și termenul hărţu ire are înțelesul definit în art. 2 din Legea Nr. 121 din 25-05-2012 cu privire la asigurarea egalităţii. CAPITOLUL II Art. 2. Principiul egalităţii de tratament Prezenta hotărâre stabileşte cadrul pentru com baterea discriminării bazate pe criteriul de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, în vederea punerii în practică a principiului egalităţii de tratament. Art. 5. În sensul prevederilor prezentei hotărâri, prin principiul egalităţii de tratament între femei și bărbați se înţelege: Art. 3. (1) Prezenta hotărâre se aplică tuturor persoa nelor ce furnizează bunuri și servicii care sunt la dispoziția publicului independent de persoa na implicată, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, inclusiv organismele publice, și care sunt oferite în afara sferei vieții private și familiale, precum și tranzacțiilor care se desfă șoară în acest cadru. (2) Prezenta hotărâre nu se aplică în domeniul: a) a. că nu poate exista o discriminare directă pe criterii de sex, inclusiv un tratament mai pu țin favorabil al femeii pe motive de sarcină și maternitate; b. că nu poate exista o discriminare indirectă bazată pe sex. Art. 6. (1) Orice formă de discriminare bazată pe crite riul de sex este interzisă. 34

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (2) În sensul prezentei hotărâri hărţuirea și hăr ţuirea sexuală sunt considerate discriminări pe criterii de sex și sunt, prin urmare, interzise. (3) Orice comportament constând în a-i im pune cuiva să practice o discriminare directă sau indirectă pe criterii de sex este considerată discriminare. (4) Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce ţine de hărţuirea ori de hărţuirea sexuală a acesteia. (5) Nu sunt considerate discriminări: a) măsuri le speciale prevăzute de lege pentru protecţia maternităţii, naşterii şi alăptării; b) diferenţele de tratament bazate pe o caracteristică de sex, dacă furnizarea de bunuri şi servicii destinată în exclusivitate sau cu precădere persoanelor de un anumit sex este justificată de un scop legitim, iar mijloacele de realizare a acestui scop sunt corespunzătoare şi necesare. ANESFB Comisiei Europene până la data de _____ şi la fiecare 5 ani după această dată. Art. 9. (1) Pentru exercitarea prevederilor prevăzute de prezenta hotărâre, Consiliul pentru Egalitate, de numit în continuare CE, şi ANESFB vor colabora, pe bază de acorduri, cu autorităţile de supra veghere competente în domeniul asigurărilor, pensiilor private, serviciilor financiare conexe şi al prestării de servicii. (2) După intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, ANESFB, CE, Casa Națională de Asigurări Sociale, denumită CNAS, au obligaţia de a asigura infor marea corespunzătoare a tuturor persoanelor interesate şi de a încuraja dialogul cu organis mele interesate cu privire la prevederile acesteia. (3) Prevederile prezentei hotărâri vor fi publicate pe site-urile acestor instituţii şi vor face obiectul unor campanii de informare organizate de către ANESFB. CAPITOLUL III Art. 10. Calculul actuarial Art. 7. (1) Utilizarea elementului sex ca factor în calcu larea primelor şi beneficiilor, în cadrul serviciilor de asigurare şi a serviciilor financiare conexe, nu trebuie să determine diferenţe în materie de prime şi beneficii pentru persoana asigurată, în toate contractele încheiate. (2) Menţinerea în cadrul contractelor a oricăror clauze care să determine, pentru persoana asi gurată, diferenţe în materie de prime şi beneficii ca urmare a costurilor legate de sarcină şi mater nitate este interzisă. CAPITOLUL IV Apărarea drepturilor Art. 8. (1) Orice persoană are dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminată pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, să formuleze sesizări/reclamaţii către furnizorul de bunuri şi servicii sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat. (2) În cazul în care această sesizare/reclamaţie nu a fost rezolvată la nivelul furnizorului de bunuri şi servicii prin conciliere, persoana care prezintă elemente de fapt, ce conduc la prezumţia exis tenţei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex privind accesul la bu nuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, are dreptul să sesizeze Consiliul pentru Egalitate şi să introducă la instanţa judecătorească com petentă, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, cerere împotriva autorului discriminării pentru despăgubiri ma teriale şi/sau daune morale, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii. (1) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați(ANESFB) este instituţia responsabilă cu asigurarea informării Comisi ei cu privire la aplicarea principiului egalităţii de tratament în domeniul accesului la bunuri şi servicii şi furnizării de bunuri şi servicii şi la derogările pe care Republica Moldova le aplică în domeniul reglementat de prezenta hotărâre. (2) Informaţiile disponibile referitoare la aplica rea prezentei hotărâri sunt comunicate de către (3) Cererea prevăzută la alin.(2) poate fi formu lată într-un interval de 3 ani de la data săvârşirii faptei. Art. 11. (1) Instanţa judecătorească competentă sesi zată cu un litigiu poate, din oficiu, să dispună ca persoanele responsabile să pună capăt si tuaţiei discriminatorii într-un termen pe care îl stabileşte. 35

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (2) Instanţa de judecată competentă potrivit legii va dispune ca persoana vinovată să plă tească despăgubiri persoanei discriminate după criteriul de sex într-un cuantum ce reflectă în mod corespunzător prejudiciul pe care aceasta l-a suferit. (3) Prejudiciul suferit de persoana vătămată tre buie să fie în mod real, efectiv şi proporţional reparat sau compensat. (4) Valoarea despăgubirilor va fi stabilită de către instanţă, potrivit legii. tratament în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii este interzis. CAPITOLUL V Sancţiuni Art. 16. (1) Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea contravenţională a persoa nelor vinovate. Art. 12. Art. 17. Asociaţiile, organizaţiile neguvernamentale care urmăresc protecţia drepturilor omului sau alte persoane juridice care au, conform criteriilor stabilite de legislaţia în vigoare, interes legitim să vegheze la respectarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii pot, în numele sau în sprijinul reclamantului, cu acordul acestuia, să se angajeze în orice procedură ad ministrativă şi/sau judiciară, în scopul respectării obligaţiilor decurgând din prezenta hotărâre. Art. 13. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pre văzute de prezenta hotărâre se fac de către CE, conform procedurii reglementate de lege. CAPITOLUL VI Dispoziţii finale Art. 18. Prezenta hotărâre nu aduce atingere dispoziţii lor mai favorabile referitoare la protecţia femeilor în ceea ce priveşte sarcina şi maternitatea. (1) Persoana care se consideră lezată prin neres pectarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii trebuie să probe ze în faţa unei instanţe sau a unei autorităţi com petente fapte pe care se întemeiază pretinsa discriminare, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea/reclamaţia sau, după caz, ce rerea de chemare în judecată îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. Art. 19. (1) Dispoziţiile contrare principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la furniza rea de bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii din contracte sau din regulamentele interne ale întreprinderilor, cu sau fără scop lu crativ, ori ale societăţilor de asigurare, reasigu rare vor fi modificate, în caz contrar prevederile respective devenind inaplicabile. (2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cadrul pro cedurilor penale. (3) Dispoziţiile alin.(1) se aplică şi în cazul asoci aţiilor, organizaţiilor sau altor persoane juridice prevăzute la art. 12. Art. 14. (2) Autorităţile care au responsabilităţi de autori zare, supraveghere şi reglementare în domeniul asigurărilor şi pensiilor private se asigură că la elaborarea, după data intrării în vigoare a pre zentei hotărâri, a oricăror reglementări legisla tive şi/sau administrative vor lua în considerare respectarea principiului egalităţii de tratament. Cererile persoanelor care se consideră discrimi nate pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bu nuri şi servicii, adresate instanţelor judecătoreşti competente, sunt scutite de taxa de stat. Art. 15. Orice tratament sau consecinţă nefavorabilă ca reacţie la o plângere ori acţiune în justiţie referitoare la aplicarea principiului egalităţii de PRIM-MINISTRU Contrasemnează: Ministrul muncii și protecției sociale Ministrul finanțelor 36

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ANEXA 2. Prevederile legislației naționale care urmează aduse în concordanță cu prevederile Directivei 2004/113/UE Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Articolul 2 Definiții (a)„discriminare directă”: situația în care o persoană este tratată, din rațiuni de sex, într-un mod mai puțin favorabil decât este, a fost sau va fi tratată o altă persoană, într-o situație comparabilă; (b)„discriminare indirectă”: situația în care o dispo ziție, un criteriu sau o practică aparent neutre ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex, în raport cu persoanele de alt sex, cu excepția cazului în care această dispoziție, acest criteriu sau această practică sunt obiectiv justificate de un scop legitim și în care mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt corespunzătoare și necesare; (c)„hărțuire”: situația în care survine un comporta ment nedorit legat de sexul unei persoane, având ca obiect sau ca efect atingerea demnității unei persoane și crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator; (d)„hărțuire sexuală”: situația în care survine un comportament nedorit cu conotație sexuală, cu manifestări fizice, verbale sau nonverbale, având ca obiect sau ca efect atingerea demnității unei per soane și, în special, crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. Prevederile actului normativ național Legea Nr. 5 din 09-02-2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi * Art.2 discriminare directă după criteriul de sex – orice acţiune care, în si tuaţii similare, discriminează o per soană în comparaţie cu o altă per soană de alt sex, inclusiv din cauza sarcinii, maternităţii sau paternităţii; discriminare indirectă după criteriul de sex – orice acţiune, regulă, cri teriu sau practică identică pentru femei şi bărbaţi, dar cu efect ori re zultat inegal pentru unul dintre sexe, cu excepţia acţiunilor afirmative; hărțuire sexuală – manifestare a unui comportament fizic, verbal, nonverbal sau a altor acțiuni de natură sexuală care conduc la cre area unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane; * https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136677&lang=ro# Propuneri de conformare prin modificarea legislației În art.2 din Legea nr. 5/2006 la no țiunea termenului hărțuire sexuală, după cuvântul„comportament” se completează cu cuvântul„nedo rit”; textul„având drept scop sau efect lezarea” se va substitui cu textul„având ca obiect sau efect atingerea”, iar la noțiunea termenu lui hărțuire se substituie cuvântul „lezarea” cu cuvântul„atingerea”; textul„având drept scop” se va substitui cu textul„având ca obiect sau efect”. Argumentare Preluarea acestor prevederi are ca scop atribuirea unei precizii exac te și totale transpunerii normelor directivei. 37

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Prevederile actului normativ național Legea Nr. 121 din 25-05-2012 cu privire la asigurarea egalităţii ** Articolul 3 Domeniul de aplicare (1) În limitele competențelor conferite Comunității, prezenta directivă se aplică tuturor persoanelor ce furnizează bunuri și servicii care sunt la dispoziția publicului independent de persoana implicată, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, inclu siv organismele publice, și care sunt oferite în afara sferei vieții private și familiale, precum și tranzacțiilor care se desfășoară în acest cadru. (2) Prezenta directivă nu aduce atingere libertății individuale de a alege un cocontractant, cu condiția ca alegerea cocontractantului să nu se bazeze pe sexul celui interesat/celei interesate. (3) Prezenta directivă nu se aplică nici conținutului mijloacelor de informare și al publicității, nici educației. (4) Prezenta directivă nu se aplică problemelor pri vind ocuparea forței de muncă și munca. Directiva nu se aplică problemelor referitoare la activitatea independentă, în măsura în care acestea sunt regle mentate de alte acte legislative comunitare. hărţuire – orice comportament ne dorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnităţii unei persoane pe baza criteriilor protejate, reale sau presupuse. Legea Nr. 5 din 09-02-2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi *** Articolul 12 1 . Accesul egal la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii (1) Persoanele care furnizează bu nuri şi servicii pentru sectorul public şi cel privat, inclusiv instituţiile publi ce şi serviciile oferite în afara sferei vieţii private şi familiale, asigură ac cesul la bunuri şi servicii şi furniza rea acestora respectînd principiul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi. (2) Diferenţele de tratament se ad mit în cazul în care furnizarea bu nurilor şi serviciilor destinate unui anumit sex este justificată de un interes legitim. Propuneri de conformare prin modificarea legislației În eventualitatea adoptării unei ho tărâri de Guvern care să transpună total prevederile directivei, art. 12 1 din Legea nr. 5/2006 se va expune în următoarea redacție: „Articolul 12 1 . Accesul egal la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii (1) Persoanele care furnizează bu nuri şi servicii pentru sectorul public şi cel privat, inclusiv instituţiile publi ce şi serviciile oferite în afara sferei vieţii private şi familiale, asigură ac cesul la bunuri şi servicii şi furniza rea acestora respectînd principiul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi. (2) Prevederi detaliate referitoare la accesul egal la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii se regăsesc în Hotărârea Guvernului nr.___” Argumentare Preluarea acestor prevederi are ca scop atribuirea unei precizii exac te și transpuneri totale a normelor directivei. ** https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=135522&lang=ro# *** https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136677&lang=ro# 38

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Articolul 4 Principiul egalității de tratament (1) În sensul prezentei directive, principiul egalității de tratament între bărbați și femei înseamnă: (a) că nu poate exista o discriminare directă pe criterii de sex, inclusiv un tratament mai puțin favorabil al femeii pe motive de sarcină și maternitate; (b) că nu poate exista o discriminare indirectă bazată pe sex. Prevederile actului normativ național (3) Se interzice discriminarea per soanei asigurate pe criteriu de sex prin stabilirea diferenţiată a primelor, tarifelor şi beneficiilor în cadrul acti vităţii de asigurare(reasigurare) şi al serviciilor financiare conexe. (4) Menţinerea în contracte a oricăror clauze care să determine pentru per soana asigurată diferenţe în materie de prime şi beneficii ca urmare a costurilor legate de sarcină şi mater nitate este interzisă. Prevederea dată nu afectează condiţiile mai favorabile stabilite pentru femei în ceea ce pri veşte sarcina şi maternitatea. (5) Prevederile prezentului articol nu se referă la domeniul ocupării forţei de muncă şi muncii, la activitatea individuală de întreprinzător, la pro fesiile conexe justiţiei, educaţiei, la conţinutul mijloacelor de informa re şi publicitate, în măsura în care acestea sunt reglementate de alte acte legislative. Propuneri de conformare prin modificarea legislației În cazul adoptării hotărârii de Gu vern, în art.2 din Legea nr. 5/2006 textul „ principiul egalităţii între femei şi bărbaţi – principiu ce prevede ega litatea între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte drepturile, oportunităţile şi responsabilităţile în toate dome niile vieţii;” Argumentare Preluarea acestor prevederi are ca scop atribuirea unei precizii exac te și totale transpunerii normelor directivei. 39

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) (2) Prezenta directivă nu aduce atingere dispozițiilor mai favorabile referitoare la protecția femeilor în ceea ce privește sarcina și maternitatea. (3) Hărțuirea și hărțuirea sexuală în sensul prezentei directive sunt considerate discriminări pe criterii de sex și sunt, prin urmare, interzise. Respingerea unor astfel de comportamente de către o persoană sau supunerea ei acestor comportamente nu poate fi folosită pentru a fundamenta o decizie care afectează această persoană. (4) Orice comportament constând în a-i impune cuiva să practice o discriminare directă sau indirectă pe criterii de sex este considerată discriminare în sensul prezentei directive. (5) Prezenta directivă nu exclude diferențele de tra tament în cazul în care furnizarea bunurilor și servici ilor destinate exclusiv sau în mod esențial membrilor unuia dintre sexe se justifică printr-un scop legitim și dacă mijloacele de atingere ale acestui scop sunt corespunzătoare și necesare. Prevederile actului normativ național Propuneri de conformare prin modificarea legislației se va substitui cu textul „principiul egalității de tratament în tre bărbați și femei înseamnă: (a) că nu poate exista o discrimina re directă pe criterii de sex, inclu siv un tratament mai puțin favorabil al femeii pe motive de sarcină și maternitate; (b) că nu poate exista o discrimina re indirectă bazată pe sex.” În cazul neadoptării hotărârii de Gu vern, a se completa art.5 din Legea nr.5/2006 cu alin.(7) și(8) cu urmă torul cuprins: „(7) Hărțuirea și hărțuirea sexuală în sensul prezentei prevederi sunt considerate discriminări pe criterii de sex și sunt, prin urmare, inter zise. Respingerea unor astfel de comportamente de către o per soană sau supunerea ei acestor comportamente nu poate fi folosită pentru a fundamenta o decizie care afectează această persoană. (8) Orice comportament constând în a-i impune cuiva să practice o discriminare directă sau indirectă pe criterii de sex este considera tă discriminare în sensul prezentei prevederi.” 40 Argumentare

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Articolul 5 Factori actuariali (1) Statele membre veghează pentru ca, în toate noile contracte încheiate după 21 decembrie 2007, utilizarea sexului ca factor în calculul primelor și prestărilor în do meniul serviciilor de asigurare și al serviciilor financiare conexe să nu ducă la crearea, pentru cei asigurați, a unor diferențe în materie de prime și prestații. (3) În orice caz, cheltuielile legate de sarcină și mater nitate nu determină, pentru cei asigurați, diferențe în materie de prime și prestații. Articolul 12 (1) Statele membre desemnează unul sau mai multe organisme însărcinate cu promovarea, analiza, suprave gherea și susținerea egalității de tratament între toate persoanele fără discriminare pe criterii de sex și iau măsurile necesare în acest sens. Prevederile actului normativ național Legea Nr. 92 din 07-04-2022 pri vind activitatea de asigurare sau de reasigurare Articolul 7. Prima de asigurare (4) Societăților de asigurare, la cal cularea primelor, tarifelor și bene ficiilor de asigurare, li se interzice stabilirea diferențiată a primelor, ta rifelor și beneficiilor în baza criteriilor discriminatorii Legea Nr. 156 din 14-10-1998 privind sistemul unic de pensii Prevederile referitoare la crearea ANESFB se sugerează a fi introduse în hotărârea de guvern. Alternativ se poate modifica Legea nr. 5 art. 19 Propuneri de conformare prin modificarea legislației A se prelua textul directivei și anume: În Legea nr. 92/2022 în art.7 după alin.(4) se va completa cu alin.(4 1 ) și (4 2 ) cu următorul cuprins: „(4 1 ) Societăţile care oferă servicii de asigurare, servicii financiare conexe şi pensii private au obligaţia să anali zeze existenţa în cadrul contractelor pe care le încheie a oricăror cos turi legate de sarcină şi maternitate, pentru persoanele asigurate, care determină diferenţe în materie de pri me şi beneficii, în vederea eliminării acestora. (4 2 )Menţinerea în cadrul contractelor, a oricăror clauze care să determine, pentru persoana asigurată, diferenţe în materie de prime şi beneficii ca urmare a costurilor legate de sarcină şi maternitate este interzisă.” A se completa Articolul 1, alineatul (2) cu textul„inclusiv prin reduce rea diferențelor de gen în privința pensiilor”. În cazul neadoptării hotărârii de gu vern, Legea nr.5/2006 la art.19 alin. (2) se expune în redacție nouă, cu următorul cuprins: „(2) Agenția Națională pentru Ega litate de Șanse între Femei și Bărbați(ANESFB) este instituţia Argumentare Mecanismele existente cu com petențe în domeniu nu vor putea face față volumului mare de atri buții care vor deriva din procesul de armonizare a legislației, creare de politici, monitorizare, implemen tare, raportare Comisiei Europene, 41

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Aceste organisme pot face parte din organele însărci nate cu apărarea la nivel național a drepturilor omului, cu protecția drepturilor persoanelor sau cu punerea în aplicare a principiului egalității de tratament. (2) Statele membre asigură ca organismele menționate la alineatul(1) să fie autorizate: (a) fără a aduce atingere drepturilor victimelor și asoci ațiilor, ale organizațiilor și altor persoane juridice menți onate la articolul 8 alineatul(3), să aducă persoanelor victime ale unei discriminări un ajutor independent pen tru a iniția o procedură vizând discriminarea; (b) să efectueze studii independente referitoare la discriminări; (c) să publice rapoarte independente și să formuleze recomandări privind toate problemele legate de aceste discriminări. Prevederile actului normativ național 42 Propuneri de conformare prin modificarea legislației responsabilă cu asigurarea informării Comisiei Europene cu privire la apli carea principiului egalităţii de trata ment în domeniul accesului la bunuri şi servicii şi furnizării de bunuri şi ser vicii şi la derogările pe care Republica Moldova le aplică în domeniul regle mentat de prezenta hotărâre/lege. (3) Informaţiile disponibile referitoare la aplicarea prezentei legi sunt co municate de către ANESFB Comisiei Europene până la data de__ şi la fiecare 5 ani după această dată. (4) ANESFB comunică neîntârziat Co misiei Europene că termenul pentru implementarea măsurilor de confor mare cu acestei prevederi este__. (5) Pentru exercitarea prevederilor prevăzute de prezenta lege se man datează Consiliul pentru Egalitate, denumit în continuare CE, şi ANE SFB vor colabora, pe bază de acor duri, cu autorităţile de supraveghere competente în domeniul asigurărilor, pensiilor private, serviciilor financiare conexe şi al prestării de servicii. (6) După intrarea în vigoare a prezentei legi, ANESFB, CE, Co misia Națională a Pieței Finan ciare, Casa Națională a Asigu rărilor Sociale, au obligaţia de a asigura informarea corespunzătoare Argumentare reprezentare în forumuri internațio nale de profil. CNPF și CNAS își au mandatul propriu, fără atribuții de im plementare/monitorizare a politicilor referitoare la egalitatea de gen. CE urmează să examineze plângerile referitoare la inegalitate de gen con form mecanismului din Legea 121

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Articolul 8 Apărarea drepturilor (1) Statele membre veghează ca proceduri judiciare și/ sau administrative, inclusiv, atunci când se conside ră adecvat, proceduri de conciliere, menite să ducă la respectarea obligațiilor care rezultă din prezenta directivă, să fie accesibile tuturor persoanelor care se consideră lezate de nerespectarea, în ceea ce le privește, a principiului egalității de tratament, chiar după ce relațiile în care se presupune că s-a produs discriminarea au luat sfârșit. (2) Statele membre introduc în ordinea lor juridică na țională măsurile necesare pentru a asigura ca preju diciul suferit de o persoană lezată ca urmare a unei discriminări în sensul prezentei directive să fie real mente și efectiv reparat sau despăgubit, în funcție de modalitățile pe care le stabilesc în mod disuasiv și proporțional în raport cu prejudiciul suferit. O astfel de reparație sau despăgubire nu este în mod aprioric limitată de un plafon maxim. Prevederile actului normativ național Legea Nr. 121 din 25-05-2012 cu privire la asigurarea egalităţii preve de în articolele 13-15 modul de de punere a unei plângeri la Consiliu, criteriile de inadmisibilitate și modul de examinare. Prevederea directivei stipulează în mod nemijlocit despre dreptul persoanei discriminate pe baza criteriului de sex în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii. Propuneri de conformare prin modificarea legislației a tuturor persoanelor interesate şi de a încuraja dialogul cu organisme le interesate cu privire la prevederile acesteia. (7) Prevederile prezentei legi vor fi publicate pe site-urile acestor insti tuţii şi vor face obiectul unor campa nii de informare organizate de către ANESFB.” Prevederile existente în alin.(2) ur mează a fi incorporate într-un regu lament de activitate al ANESFB. În Legea nr. 121/2012 în art. 12 la lit. i) după textul„examinează plângerile privind discriminarea” se va comple ta cu textul:„inclusiv a discriminării pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii”. În cazul neadoptării hotărârii de gu vern, Legea nr. 121 se va comple ta cu Articolul 13 1 în următoarea redacție: „(1) Orice persoană are dreptul ca, în cazul în care se consideră discri minată pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi ser vicii, să formuleze sesizări/reclamaţii către furnizorul de bunuri şi servicii sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat. 43 Argumentare

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) (3) Statele membre asigură ca asociațiile, organizații le sau persoanele juridice care au, în conformitate cu criteriile stabilite de legislația lor națională, un interes legitim în garantarea respectării dispozițiilor prezentei directive pot, în numele sau în sprijinul reclamantului, cu aprobarea acestuia, să inițieze orice fel de procedură juridică și/sau administrativă prevăzută, pentru a face să fie respectate obligațiile care rezultă din prezenta directivă. (4) Alineatele(1) și(3) nu aduc atingere normelor na ționale privind termenele acordate pentru a introdu ce o acțiune în ceea ce privește principiul egalității de tratament. Prevederile actului normativ național Propuneri de conformare prin modificarea legislației (2) În cazul în care această sesizare/ reclamaţie nu a fost rezolvată la ni velul furnizorului de bunuri şi servicii prin conciliere, persoana care pre zintă elemente de fapt, ce conduc la prezumţia existenţei unei discri minări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, are dreptul să se sizeze Consiliul pentru Egalitate şi să introducă la instanţa judecătorească competentă, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşe dinţa, potrivit dreptului comun, cerere împotriva autorului discriminării pentru despăgubiri materiale şi/sau daune morale, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii. (3) Cererea prevăzută la alin.(2) poa te fi formulată într-un interval de 3 ani de la data săvârşirii faptei.” În Codul de procedură civilă după art. 9 se va completa cu articolul 9 1 cu următorul cuprins: „Articolul 9 1 . Competența instanței de judecată în situații discriminatorii (1) Instanţa judecătorească compe tentă sesizată cu un litigiu poate, din oficiu, să dispună ca persoanele responsabile să pună capăt situaţiei discriminatorii într-un termen pe care îl stabileşte. 44 Argumentare

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Articolul 9 Sarcina probei (1) Statele membre iau măsurile necesare, în confor mitate cu sistemul lor juridic, pentru ca, îndată ce o persoană se consideră lezată prin nerespectarea, în ceea ce o privește, a principiului egalității de tra tament și aduce în fața unui organ jurisdicțional de drept sau a unei alte instanțe competente fapte care permit presupunerea existenței unei discriminări di recte sau indirecte, să-i revină pârâtului sarcina de a proba că nu a fost vorba despre încălcarea principiu lui egalității de tratament între bărbați și femei. (2) Alineatul(1) nu se opune adoptării de către statele membre a unor norme privind sarcina probei mai fa vorabile pentru reclamant. (3) Alineatul(1) nu se aplică în cazul procedurilor penale. (4) Alineatele(1),(2) și(3) se aplică și altor proceduri inițiate în conformitate cu articolul 8 alineatul(3). Prevederile actului normativ național Legea nr. 121 Articolul 19. Sarcina probaţiunii (1) Persoana care înaintează o acţi une în instanţa de judecată trebuie să prezinte fapte și, după caz, date statistice care permit prezumţia existenţei unui fapt de discriminare. (2) Sarcina de a proba că faptele nu constituie discriminare revine pârâ tului, cu excepția faptelor ce atrag răspundere penală. Propuneri de conformare prin modificarea legislației (2) Instanţa de judecată competentă potrivit legii va dispune ca persoana vinovată să plătească despăgubiri persoanei discriminate după criteriul de sex într-un cuantum ce reflectă în mod corespunzător prejudiciul pe care aceasta l-a suferit. (3) Prejudiciul suferit de persoana vătămată trebuie să fie în mod real, efectiv şi proporţional reparat sau compensat. (4) Valoarea despăgubirilor va fi sta bilită de către instanţă, potrivit legii.” Am propus textul în anexa A. Legea 121 poate rămâne neschimbată. Argumentare Unica prevedere care poate tre zi controverse este necesitatea prezentării datelor statistice, motiv pentru care este recomandabil ca Biroul Național de Statistica că co lecteze date statistice dezagregate pe gen(a se modifica nomencla toarele și clasificatoarele de colec tare și dezagregare a datelor). 45

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) (5) Statele membre au libertatea de a nu aplica alineatul(1) procedurilor în care cercetarea fapte lor revine instanței judecătorești sal altei autorități competente Articolul 10 Protecția contra represaliilor Statele membre introduc în sistemul lor juridic intern măsurile necesare pentru protecția persoanelor îm potriva oricărui tratament sau a oricărei consecințe defavorabile ca reacție la o plângere sau la o acțiune în justiție având drept scop respectarea principiului egalității de tratament. Articolul 14 Sancțiuni Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplica bile în cazul încălcării legislației naționale adoptate în conformitate cu prezenta directivă și iau toate mă surile necesare pentru a asigura aplicarea acesteia. Sancțiunile, care pot include plata unor despăgubiri către victimă, trebuie să fie efective, proporționale și disuasive. Statele membre notifică aceste dispozi ții Comisiei până la 21 decembrie 2007 și orice altă modificare ulterioară referitoare la acestea în cel mai scurt termen. Prevederile actului normativ național Legea nr. 121 Articolul 17. Răspunderea pentru faptele de discriminare Faptele de discriminare sînt pasibile de răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi penală, conform legislaţiei în vigoare. Propuneri de conformare prin modificarea legislației Am propus ca protecția contra re presaliilor să fie inclusă în Anexa A. În cazul în care nu se adoptă o ho tărâre de guvern, se poate introdu ce un articol suplimentar 19 1 care să aibă cuprinsul de mai jos: „Articolul 19 1 . Orice tratament sau consecinţă nefavorabilă ca reacţie la o plângere ori acţiune în justiţie referitoare la aplicarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servi cii şi furnizarea de bunuri şi servicii este interzis.” Considerăm oportun mărirea amen zilor contravenționale de la 78 la 150 și de la 150 la 1000 persoanei cu funcție de raspundere. Considerăm oportun modificarea art. 346 din Codul Penal prin com pletarea cu cuvântul„discriminare” după textul„instigarea la ură”. Argumentare România a introdus cuantumuri, după cum este prevăzut mai jos, în caz contrar, normele generale nu răspund necesității ca despăgubi rea să fie efectivă, proporțională și disuasivă: ( 2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 15.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin.(1)-(4), ale art. 7 alin.(1),(6) şi(7), precum şi ale art. 14. 46

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Prevederile actului normativ național Codul Contravențional al RM Articolul 70 2 . Hărțuirea Hărțuirea[...] se sancționează cu amendă de la 78 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, cu amendă de la 150 la 240 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere cu sau fără privarea, în ambele ca zuri, de dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfășu ra o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Cod Penal al RM Articolul 173. Hărțuirea sexuală (1) Hărțuirea sexuală,[...] se pedep sește cu amendă în mărime de la 500 la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în fo losul comunității de la 120 la 180 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.(2) Aceeași acțiune săvârșită cu bună știință asupra unui minor se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani. Propuneri de conformare prin modificarea legislației Argumentare Sumele amenzilor contravenționa le în România sunt cuprinse între 6.000 MDL și 60.000 MDL. În Re publica Moldova sumele amenzilor contravenționale sunt cuprinse între 3.900 MDL și 12.000 MDL. Cod Penal România Articolul 223 Hărțuirea sexuală (1) Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare, se pedep sește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.(2) Acțiu nea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În Republica Moldova sumele amenzilor penale sunt cuprinse în tre 25.000 MDL și 32.500 MDL. Articolul 369 Cod Penal România Incitarea la ură sau discriminare In citarea publicului, prin orice mijloa ce, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pe depsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. 47

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Introducerea expert în egalitate de șanse și de tehnici an în egalitatea de șanse Prevederile actului normativ național Exemplul României- Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002(**republicată**) privind egalitatea de șanse și de tra tament între femei și bărbați: (3) Prezenta lege reglementează re gimul general al ocupației de expert în egalitate de șanse și de tehnician în egalitatea de șanse, așa cum sunt prevăzute acestea în Clasificarea ocupațiilor din România.(la 22-072018, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publi cată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018) (4) Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, cu un număr de peste 50 de angajați, precum și companiile private cu un număr de peste 50 de angajați au posibilitatea să identifice un anga jat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați. În limita bugetului existent pentru cheltuieli salariale, angajatorul poate opta pentru angajarea unui ex pert/tehnician în egalitate de șanse. (la 22-07-2018, Articolul 2 din Capi tolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICI AL nr. 627 din 19 iulie 2018) Propuneri de conformare prin modificarea legislației A se completa în Clasificatorul ocu pațiilor funcția/ocupația de expert/ specialist în egalitate de șanse, cu remunerare corespunzătoare prevă zută de bugetul de stat. A se completa în Legea nr. 5/2006 cu articolul 20 1 cu următorul conținut: „A rticolul 20 1 . Competența instituțio nală pentru egalitatea de șanse (1) Prezenta lege reglementează re gimul general al ocupației de expert în egalitate de șanse, așa cum sunt prevăzute acestea în Clasificarea ocupațiilor din Republica Moldova. (2) Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, cu un număr de peste 50 de angajați, precum și companiile private cu un număr de peste 50 de angajați au posibilitatea să identifice un anga jat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați. În limita bugetului existent pentru cheltuieli salariale, angajatorul poate opta pentru angajarea unui ex pert în egalitate de șanse. Argumentare Diferențele dintre unitatea gender și expert în egalitatea de șanse este că în Republica Moldova, la moment, unitățile gender funcționează în ca drul autorităţilor administraţiei publice locale. Iar în cadrul autorităţilor admi nistraţiei publice locale de nivelul întîi, funcţiile unităţii gender sunt exercita te de către secretarul consiliului lo cal. Un expert în egalitatea de șanse în România s-ar regăsi în autorități publice centrale(nu doar MMPS), lo cale, civile și militare, precum și pri vate cu un număr mai mare de 50 de angajați. O altă diferență este că în România această persoană nu e automat secretarul consiliului local, ci este identificat sau se poate opta pentru angajarea unuia. De asemenea, este interesant că în România această persoană analizea ză contextul de apariție și evoluție a fenomenului de discriminare de gen, precum și nerespectarea principiului egalității de șanse între femei și băr bați și recomandă soluții, de aseme nea formulează recomandări /obser vații/propuneri în vederea prevenirii/ gestionării/remedierii contextului de risc. Ar fi util ca aceste atribuții să le regăsim și în legislația RM. 48

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Prevederile actului normativ național (5) La nivelul instituției/companiei, din perspectiva domeniului specific al fiecărei entități în care își desfă șoară activitatea, expertul/tehnicianul în egalitatea de șanse sau persoana desemnată cu atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament în tre femei și bărbați are următoarele atribuții principale: a) analizează contextul de apariție și evoluție a fenomenului de discrimina re de gen, precum și nerespectarea principiului egalității de șanse între fe mei și bărbați și recomandă soluții în vederea respectării acestui principiu, conform legii; b) formulează recomandări /observa ții/propuneri în vederea prevenirii/ges tionării/remedierii contextului de risc care ar putea conduce la încălcarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați cu res pectarea principiului confidențialității; c) propune măsuri privind asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, evaluează im pactul acestora asupra femeilor și bărbaților; d) elaborează planuri de acțiune privind implementarea principiu lui egalității de șanse între femei și bărbați în care să fie cuprinse cel Propuneri de conformare prin modificarea legislației (3) La nivelul instituției/companiei, din perspectiva domeniului specific al fi ecărei entități în care își desfășoară activitatea, expertul în egalitatea de șanse sau persoana desemnată cu atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați are următoarele atribuții principale: a) analizează contextul de apariție și evoluție a fenomenului de discrimina re de gen, precum și nerespectarea principiului egalității de șanse între fe mei și bărbați și recomandă soluții în vederea respectării acestui principiu, conform legii; b) formulează recomandări /observa ții/propuneri în vederea prevenirii/ges tionării/remedierii contextului de risc care ar putea conduce la încălcarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați cu res pectarea principiului confidențialității; c) propune măsuri privind asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, evaluează im pactul acestora asupra femeilor și bărbaților; d) elaborează planuri de acțiune privind implementarea principiu lui egalității de șanse între femei și bărbați în care să fie cuprinse cel Argumentare Maniera în care este gândit în Ro mânia pune accent pe crearea de competențe sau formarea de spe cialiști în domeniul gender care pot să contribuie la eradicarea inegalității prin observarea riscurilor, propunerea de recomandări. Modul în care este prevăzut acest mecanism la noi, mai degrabă suplimentează volumul de lucru al secretarului consiliului local, Este oportun a fi introdusă în Clasifi catorul ocupațiilor funcția de expert/ specialist în egalitate de șanse, cu re munerare corespunzătoare prevăzută de bugetul de stat. 49

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Prevederile actului normativ național puțin: măsuri active de promovare a egalității de șanse și de tratament în tre femei și bărbați și eliminarea discri minării directe și indirecte după crite riul de gen, măsuri privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce privește politica de remunerare, promovare în funcții și ocuparea funcțiilor de decizie; e) elaborează, fundamentează, eva luează și implementează programe și proiecte în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați; f) acordă consultanță de spe cialitate pentru aplicarea prevederilor legislației naționale și comunitare în domeniul egalității de șanse între fe mei și bărbați.(la 22-07-2018, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITO RUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018) Propuneri de conformare prin modificarea legislației puțin: măsuri active de promovare a egalității de șanse și de tratament în tre femei și bărbați și eliminarea discri minării directe și indirecte după crite riul de gen, măsuri privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce privește politica de remunerare, promovare în funcții și ocuparea funcțiilor de decizie; e) elaborează, fundamentează, eva luează și implementează programe și proiecte în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați; f) acordă consultanță de specialitate pentru aplicarea prevederilor legisla ției naționale și comunitare în dome niul egalității de șanse între femei și bărbați.” A se completa în Legea nr. 5/2006 cu articolul. 19 1 și articolul 19 2 cu următorul conținut: „A rticolul 19 1 . Competența autorită ților publice centrale pentru egalita tea de șanse(1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale asigură respec tarea și exercită controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, prin: Argumentare Autorităților publice centrale trebuie să li se ofere competență în dome niul egalității de șanse pentru a aplica acest principiu în diferitele sfere de activitate ale acestora. 50

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Prevederile actului normativ național Propuneri de conformare prin modificarea legislației instituțiile aflate în structura, subordi nea, sub autoritatea sau în coordo narea sa, care au în responsabilitate aplicarea de măsuri de promovare a egalității de șanse și de tratament în tre femei și bărbați și de eliminare a discriminării pe criteriul de sex, după cum urmează a) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură respecta rea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul aplicării măsurilor pentru sti mularea ocupării forței de muncă, pre cum și în domeniul protecției sociale a persoanelor neîncadrate în muncă; b) Casa Națională de Asigurări Sociale asigură aplicarea măsurilor de respec tare a egalității de șanse și de trata ment între femei și bărbați în domeniul administrării și gestionării sistemului public de pensii și alte drepturi de asi gurări sociale; c) Inspecția Muncii asigură controlul aplicării măsurilor de respectare a egalității de șanse și de tratament în tre femei și bărbați în domeniul său de competență; f) Inspectoratul Social de Stat asigu ră aplicarea măsurilor de egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați în elaborarea și aplicarea poli ticilor și strategiilor din domeniul asis tenței sociale. 51 Argumentare

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Prevederile actului normativ național Propuneri de conformare prin modificarea legislației (2) Instituțiile prevăzute la alin.(1) și pun la dispoziția ANESFB, trimestrial, informațiile rezultate din exercitarea atribuțiilor lor în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, precum și al eliminării discri minării pe criteriul de sex. Articolul 19 2 Competența Confedera țiilor sindicale (1) Confederațiile sindicale desem nează, în cadrul organizațiilor sindica le din unități, reprezentanți cu atribuții pentru asigurarea respectării egali tății de șanse și de tratament între femei și bărbați la locul de muncă. 2) Reprezentanții sindicali desem nați primesc de la persoanele care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex sesizări/reclamații, aplică procedurile de soluționare a acestora și solicită angajatorului re zolvarea cererilor angajaților. (3) În unitățile în care nu există orga nizație sindicală unul dintre reprezen tanții aleși ai salariaților are atribuții pentru asigurarea respectării egali tății de șanse și de tratament între femei și bărbați la locul de muncă. (4) Opinia reprezentanților sindicali din unități, cu atribuții pentru asigu rarea respectării egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați la locul de muncă.” 52 Argumentare

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii Prevederile și cerințele reglementărilor comunitare (textul Directivei 2004/113/UE) Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene(versi une consolidată) din 26.12.2012 Art. 57 În înțelesul tratatelor, sunt considerate servicii presta țiile furnizate în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, în măsura în care nu sunt reglementate de dispozițiile privind libera circulație a mărfu rilor, a capitalurilor și a persoanelor. Serviciile cuprind în special: (a) activități cu caracter industrial; (b) activități cu caracter comercial; (c) activități artizanale; (d) activitățile prestate în cadrul profesiunilor liberale. Prevederile actului normativ național În Legea cu privire la politica fiscală și vamală pentru 2024 Propuneri de conformare prin modificarea legislației Se propune ca în art.5 alin.(17) din Codul fiscal după textul„şi alte lu crări.” Să fie completat cu textul„ În înțelesul tratatelor, sunt considerate servicii prestațiile furnizate în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, în măsura în care nu sunt reglementate de dispozițiile privind libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor. Serviciile cuprind în special: (a) activități cu caracter industrial; (b) activități cu caracter comercial; (c) activități artizanale; (d) activitățile prestate în cadrul pro fesiunilor liberale.” Se introduce: „accizarea bunurilor de igienă per sonală sunt scutite de TVA” Argumentare Această modificare este necesară în scopul uniformizării cadrului nor mative intern la prevederile Uniunii Europene. Parlamentul European regretă faptul că produsele de igienă pentru femei și produsele și serviciile de îngrijire [...] nu sunt încă considerate bunuri de bază în toate statele membre; invită toate statele membre să eli mine așa-numita„taxă de îngrijire și tampon” utilizând flexibilitatea introdusă în Directiva TVA și apli când scutiri sau cote de TVA de 0 % acestor bunuri de bază esențiale.. 53

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ANEXA 3 1. Hotărârea Curții din 4 februarie 2010 – Comisia Europeană v. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord(Cauza C-186/09) cu privire la netranspunerea în termenul stabilit în ceea ce privește Gibraltarul 53 Obiectul: Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru; neadoptarea, în termenul stabilit, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2004/113/CE de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ac cesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii. Dispozitivul: Prin neadoptarea, în termenul prescris, a tuturor actelor cu putere de lege şi a actelor administra tive necesare pentru a se conforma Directivei 2004/113/CE de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind ac cesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul acestei directive. Curtea obligă Re gatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la plata cheltuielilor de judecată. Raționamentul CJUE: 3. Întrucât nu a fost informată cu privire la dis pozițiile adoptate de Regatul Unit pentru a asigura transpunerea integrală a Directivei 2004/113 în termenul prevăzut de Directivă, Comisia a inițiat procedura de încălcare pre văzută la articolul 226 CE. Prin scrisoarea din 29 ianuarie 2008, aceasta a solicitat Regatului Unit să își prezinte observațiile. 4. În răspunsul lor din 1 aprilie 2008, autoritățile Regatului Unit au indicat, în primul rând, că procedura legislativă privind transpunerea Directivei 2004/113 în sensul aplicării Directi vei menționate în Marea Britanie și Irlanda de Nord era aproape finalizată și, în al doi lea rând, că proiectul de lege de transpunere aplicabil Gibraltarului așteaptă aprobarea ministerială. 6. Întrucât nu avea la dispoziție alte informații cu privire la procesul de transpunere din Gi braltar, Comisia a emis un aviz motivat la 23 septembrie 2008 prin care a solicitat Regatu lui Unit să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma Directivei 2004/113 în termen de două luni de la data notificării avizului respectiv. 7. Autoritățile Regatului Unit au răspuns la acest aviz la 18 noiembrie 2008, reiterând în această privință doar informațiile deja furnizate cu privire la stadiul transpunerii în Gibraltar și afirmând că guvernul din Gibraltar se aștepta să fie adoptată legislația necesară înainte de sfârșitul anului 2008. 8. Întrucât nu a primit ulterior nicio informație cu privire la măsurile necesare transpunerii Directivei 2004/113 în Gibraltar, Comisia a de cis să introducă prezenta acțiune. 9. În apărare, Regatul Unit admite că nu a transpus decât parțial dispozițiile Directivei 2004/113 în dreptul intern. Se precizează că proiectul de lege de transpunere aplicabil Gibraltarului așteaptă aprobarea pentru pu blicare și ar trebui să intre în vigoare înainte de sfârșitul anului 2009. 10. În această privință, trebuie subliniat că, po trivit jurisprudenței, problema dacă un stat membru și-a îndeplinit obligațiile trebuie să fie stabilită în funcție de situația existentă în statul membru la sfârșitul termenului prevă zut în avizul motivat, iar Curtea nu poate ține seama de modificările ulterioare[...]. 11. În speță, este cert că, la sfârșitul termenului prevăzut în avizul motivat, nu fuseseră adop tate măsuri care să asigure transpunerea integrală a Directivei 2004/113 în ordinea juri dică internă a Regatului Unit. 53 https://bit.ly/3QRzZlP 54

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 2. Hotărârea Curții din 1 martie 2011 – Association Belge des Consommateurs Test-Achats ASBL și alții împotriva Consiliului de Miniștri(Cauza C-236/09) 54 Obiectul: Instanța de trimitere(belgiană) solicită, să se sta bilească dacă articolul 5 alineatul(2) din Directi va 2004/113 este valid din perspectiva principiului egalității de tratament între femei și bărbați. Dispozitivul: Începând cu 21 decembrie 2012, articolul 5 ali neatul(2)(care permite statelor membre în ca uză să mențină, nelimitat în timp, o derogare de la regula primelor și prestațiilor unisex) din Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decem brie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și ser vicii este nevalid. Articolul 5 alineatul(2) prevede următoarele: (2) Sub rezerva alineatului(1), statele membre pot decide, înainte de 21 decembrie 2007, să autorizeze diferențe proporționale în materie de prime și prestații pentru cei asigurați, în cazul în care sexul reprezintă un factor de terminant în evaluarea riscurilor, pe baza datelor actuariale și statistice pertinente și precise. Statele membre în cauză informează Comisia cu privire la acestea și veghează ca datele precise privind utilizarea sexului ca factor actuarial determinant să fie colectate, publicate și actualizate periodic. Aceste state membre reexaminează decizia lor în termen de cinci ani după 21 decembrie 2007, ținând seama de raportul Comisiei menționat la arti colul 16, și transmit Comisiei rezultatele acestei reexaminări. Raționamentul CJUE: 16. Articolul 6 UE, la care se referă instanța de trimitere în întrebările sale și care este menți onat în considerentul(1) al Directivei 2004/113, prevedea la alineatul(2) că Uniunea respectă drepturile fundamentale astfel cum sunt ga rantate de Convenția europeană pentru apă rarea drepturilor omului și a libertăților fun damentale și astfel cum rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, ca principii generale ale dreptului comunitar.[…] 17. Articolele 21 și 23 din cartă prevăd că, pe de o parte, se interzice discriminarea de orice fel bazată pe motive de sex și, pe de altă parte, egalitatea între femei și bărbați trebuie asigu rată în toate domeniile. Întrucât considerentul (4) al Directivei 2004/113 se referă în mod ex plicit la aceste articole, validitatea articolului 5 alineatul(2) din această Directivă trebuie apreciată din perspectiva acestor dispoziții ale cartei(a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 noiembrie 2010, Volker und Markus Schecke și Eifert, C92/09 și C93/09, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 46). 18. Dreptul la egalitate de tratament între femei și bărbați face obiectul dispozițiilor Tratatului FUE. Pe de o parte, potrivit articolului 157 ali neatul(1) TFUE, fiecare stat membru trebuie să asigure aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Pe de altă parte, articolul 19 alineatul(1) TFUE preve de că Consiliul, cu aprobarea Parlamentului, poate lua măsurile necesare în vederea com baterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. 19. În timp ce articolul 157 alineatul(1) TFUE sta bilește principiul egalității de tratament între femei și bărbați întrun domeniu specific, ar ticolul 19 alineatul(1) TFUE instituie, la rândul său, o competență pe care Consiliul trebuie să o exercite, conformânduse în special arti colului 3 alineatul(3) al doilea paragraf TUE, care prevede că Uniunea combate excluziu nea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între genera ții și protecția drepturilor copilului, precum și articolului 8 TFUE, potrivit căruia, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei. 20. La realizarea progresivă a acestei egalități, legiuitorul Uniunii este acela care, luând în considerare misiunea pe care articolul 3 ali neatul(3) al doilea paragraf TUE și articolul 8 TFUE au conferito Uniunii, stabilește momen 54 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:62009CJ0236 55

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii tul intervenției sale ținând seama de evoluția condițiilor economice și sociale din Uniune. 21. Cu toate acestea, atunci când se ia decizia unei astfel de intervenții, aceasta trebuie să contribuie, în mod coerent, la realizarea obiec tivului vizat, ceea ce nu exclude posibilitatea de a prevedea perioade tranzitorii sau dero gări cu domeniu de aplicare limitat. 22 Astfel cum se constată în considerentul(18) al Directivei 2004/113, la momentul adoptării acestei directive, utilizarea factorilor actuariali în ceea ce privește sexul era foarte răspândită în furnizarea serviciilor de asigurare. 23. Prin urmare, era oportun ca legiuitorul Uni unii să pună în aplicare principiul egalității între femei și bărbați, mai precis aplicarea regulii primelor și prestațiilor unisex, în mod gradat și cu perioade de tranziție adecvate. 24. Tocmai în acest sens a prevăzut legiuitorul Uniunii la articolul 5 alineatul(1) din Directiva 2004/113 că diferențele în materie de prime și prestații rezultate din utilizarea sexului ca factor în calculul acestora trebuiau să fie su primate până cel târziu la 21 decembrie 2007. 25. Prin derogare de la norma generală a pri melor și prestațiilor unisex, instituită prin dis pozițiile acestui articol 5 alineatul(1), alineatul (2) al aceluiași articol a acordat, la rândul său, statelor membre al căror drept național nu aplica deja această normă la momentul adoptării Directivei 2004/113 posibilitatea de a decide până la 21 decembrie 2007 să autorize ze diferențe proporționale în materie de prime și prestații pentru cei asigurați în cazul în care sexul reprezintă un factor determinant în eva luarea riscurilor, pe baza datelor actuariale și a statisticilor pertinente și precise. ale asigurării private, pot fi considerate com parabile, având în vedere că, din punctul de vedere al tehnicii asigurătorilor, care pe baza statisticilor clasează riscurile în categorii, ni velurile de risc asigurat pot fi diferite pen tru femei și pentru bărbați. Acesta susține că opțiunea reținută la articolul 5 alineatul(2) din Directiva 2004/113 nu urmărește decât să permită ca situații diferite să nu fie tratate în același mod. 28. Potrivit jurisprudenței constante a Curții, principiul egalității de tratament impune ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv(a se vedea Hotărârea din 16 decem brie 2008, Arcelor Atlantique et Lorraine și alții, C127/07, Rep., p. I9895, punctul 23).[...] 30. Este cert că scopul urmărit de Directiva 2004/113 în sectorul serviciilor de asigurări este, astfel cum îl reflectă articolul 5 alineatul (1), aplicarea regulii primelor și prestațiilor uni sex. Considerentul(18) al acestei directive pre vede în mod explicit că, în vederea garantării egalității de tratament între bărbați și femei, utilizarea sexului ca factor actuarial nu ar trebui să creeze, pentru cei asigurați, diferențe în materie de prime și prestații. Consideren tul(19) al Directivei menționate prevede, ca o„derogare”, posibilitatea acordată statelor membre de a nu aplica regula primelor și prestațiilor unisex. Astfel, Directiva 2004/113 se bazează pe premisa potrivit căreia, pentru aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați consacrat la articolele 21 și 23 din cartă, situația femeilor și, respectiv, a bărbaților în ceea privește primele și presta țiile de asigurări contractate de aceștia este comparabilă. 26. Această posibilitate, potrivit aceluiași para graf, va fi reexaminată după cinci ani de la data de 21 decembrie 2007, ținând seama de un raport al Comisiei, însă, în lipsa, din cadrul Directivei 2004/113, a unei dispoziții cu privire la durata aplicării acestor diferențe, statele membre care au utilizat posibilitatea mențio nată sunt autorizate să permită asigurătorilor să aplice acest tratament inegal pe o perioa dă nelimitată. 27. Consiliul exprimă îndoieli cu privire la aspec tul dacă situațiile asiguraților de sex feminin și de sex masculin, în cadrul anumitor ramuri 31. În aceste împrejurări, există un risc ca dero garea de la egalitatea de tratament între femei și bărbați prevăzută la articolul 5 ali neatul(2) din Directiva 2004/113 să fie permisă de dreptul Uniunii pe o perioadă nelimitată. 32. O astfel de dispoziție, care permite state lor membre în cauză să mențină, nelimitat în timp, o derogare de la regula primelor și pre stațiilor unisex, este contrară realizării obiec tivului egalității de tratament între femei și bărbați, obiectiv pe care îl urmărește Directiva 2004/113, și incompatibilă cu articolele 21 și 23 din cartă. 56

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 3. Hotărârea Curții din 17 martie 2011 – Comisia Europeană v. Republica Polonă(Cauza C-326/09) – Netranspunere în termenul prevăzut 55 Obiectul: Dispozitivul: Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat mem bru, neadoptarea sau necomunicarea în termenul prevăzut a dispoziţiilor necesare pentru a se conforma Directivei 2004/113/CE de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii. Prin neadoptarea în termenul prevăzut a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ne cesare pentru a se conforma Directivei 2004/113/ CE de aplicare a principiului egalității de trata ment între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul acestei directive. Curtea obligă Republica Polonă la plata cheltuielilor de judecată. 4. Hotărârea Curții din 3 septembrie 2014(cerere de decizie preliminară formulată de Finlanda) – procedura inițiată de X(Cauza C-318/13) privind calculul actuarial întemeiat pe speranța medie de viață în funcție de sexul beneficiarului indemnizației respective 56 Dispozitivul: Articolul 4 alineatul(1) din Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplica rea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității soci ale trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede că, pentru calcularea unei prestaţii legale de securitate socială care urmează să se plătească în urma unui accident de muncă, se aplică drept criteriu actuarial diferenţa de speranţă de viaţă dintre bărbaţi și femei, în cazul în care prin aplicarea acestui criteriu despăgubirea unică ce urmează să se plătească în temeiul prestației menționate unui bărbat este mai redusă decât despăgubirea de care ar beneficia o femeie de aceeaşi vârstă, care se află într-o situaţie similară. Incumbă instanței de trimitere sarcina de a aprecia dacă sunt îndeplinite condițiile pen tru angajarea răspunderii statului membru. De asemenea, în ceea ce privește problema dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal constituie o încălcare„suficient de gra vă” a dreptului Uniunii, această instanță va trebui să țină seama printre altele de faptul că până în prezent Curtea nu s-a pronunțat cu privire la legalitatea luării în considerare a unui criteriu întemeiat pe speranța medie de viață în funcție de sex pentru stabilirea unei prestații plătite în temeiul unui regim legal de securitate socială care intră în domeniul de aplicare al Directivei 79/7. Instanța de trimitere va trebui totodată să țină seama de posibilitatea acordată statelor membre de legiuitorul Uniunii, care s-a ma nifestat la articolul 5 alineatul(2) din Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, precum și la articolul 9 alineatul(1) litera(h) din Directi va 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în 55 https://bit.ly/47qmO2p 56 https://bit.ly/3MVFxKS 57

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii materie de încadrare în muncă și de muncă. Instanța menționată va trebui, în plus, să ia în considerare faptul că, la 1 martie 2011, Curtea a statuat(C-236/09, EU:C:2011:100) că prima dintre dispozițiile menționate este nevalidă, întrucât încalcă principiul egalității de tratament între bărbați și femei. Raționamentul CJUE: 12. X, născut în anul 1953, a fost rănit în cadrul unui accident de muncă survenit la 27 au gust 1991. Printr ‑ o hotărâre pronunțată la 18 octombrie 2005, Tribunalul pentru Asigurări Sociale a constatat că acesta avea dreptul la o indemnizație forfetară pentru invaliditate permanentă, în temeiul Legii privind asigura rea pentru accidente. 13. În urma acestei hotărâri, prin deciziile din 16 decembrie 2005, compania de asigurări competentă a stabilit valoarea forfetară care trebuie plătită lui X cu acest titlu la 4 197,98 euro, cu toate majorările incluse. 14. X a formulat o contestație împotriva acestor decizii, invocând faptul că indemnizația unică pentru invaliditate permanentă ar trebui cal culată pe baza acelorași criterii precum cele prevăzute în cazul femeilor. Contestația a fost respinsă la 31 august 2006 de comisia pentru contestații privind accidentele de muncă. 15. Într ‑ o scrisoare adresată ministerului la 13 oc tombrie 2008, X a susținut că suma forfetară care i ‑ a fost plătită cu titlu de indemnizație pentru invaliditate permanentă fusese sta bilită cu nerespectarea dispozițiilor dreptului Uniunii referitoare la egalitatea de tratament între bărbați și femei. Prin urmare, X a solicitat suma de 278,89 euro, majorată cu dobânzi de întârziere. Această sumă reprezintă diferența dintre indemnizația percepută de X și cea care i s ‑ ar fi plătit unei femei de aceeași vâr stă, care s ‑ ar fi aflat într ‑ o situație similară. La 27 mai 2009, ministerul a refuzat plata sumei solicitate. 16. La 17 iunie 2009, X a introdus o acțiune la Tribunalul Administrativ Helsinki solicitând obligarea statului finlandez la plata sumei în discuție. Prin hotărârea din 2 decembrie 2010, Tribunalul a declarat această acțiune inad misibilă, pentru motivul că nu era competent. 17. În aceste împrejurări, X a formulat o cale de atac împotriva acestei hotărâri în fața Curții Administrative Supreme, care, la 28 noiembrie 2012, a anulat decizia Tribunalului. 18. Cu privire la fond, instanța de trimitere ridică problema dacă dispozițiile dreptului Uniunii privind egalitatea de tratament între bărbați și femei și în special articolul 4 alineatul(1) din Directiva 79/7 se opun unei reglementări naționale în temeiul căreia cuantumul unei prestații sociale legale plătite ca urmare a unui accident de muncă este diferit, din cauza aplicării unor factori actuariali întemeiați pe sex, în funcție dacă beneficiarul este un băr bat sau o femeie. 19. Instanța de trimitere arată de asemenea că, dacă articolul 4 alineatul(1) din Directiva 79/7 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în cauză în litigiul din fața sa, se pune problema dacă sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii statului membru în cauză pentru încălcarea dreptului Uniunii. 20. În aceste condiții instanța a hotărât să sus pende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: 1) Articolul 4 alineatul(1) din Directiva[79/7] trebuie interpretat în sensul că se opune unei norme naționale care prevede că, pentru cal cularea prestațiilor legale de securitate so cială care urmează să se plătească în urma unui accident de muncă, se aplică drept cri teriu actuarial diferența de speranță de viață dintre bărbați și femei, în cazul în care prin utilizarea acestui criteriu despăgubirea unică ce urmează să se plătească unui bărbat este mai redusă decât despăgubirea de care ar beneficia o femeie de aceeași vârstă, care s ‑ ar afla în rest într ‑ o situație similară? 2) În cazul unui răspuns afirmativ la prima în trebare: există în speță o încălcare suficient de gravă a dreptului Uniunii pentru a angaja răspunderea statului membru, dacă se ia în considerare în special faptul că: – Curtea nu s ‑ a pronunțat în mod expres în jurisprudența sa cu privire la aspectul dacă la calcularea prestațiilor din cadrul sisteme lor legale de securitate socială, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 79/7, pot fi luați în considerare factori actuariali înteme iați pe sex; – Curtea a declarat în Hotărârea Association belge des Consommateurs Test ‑ Achats și alții (C ‑ 236/09, EU:C:2011:100) că articolul 5 alinea tul(2) din Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a princi piului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, care admite lu area în considerare a unor asemenea factori, 58

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii este nevalid, dar a dispus o perioadă de tran ziție până la producerea efectelor constatării privind nevaliditatea, și – legiuitorul Uniunii a admis în anumite condiții, în Directivele[2004/113] și 2006/54/CE a Parla mentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, luarea în considerare a factorilor actuariali întemeiați pe sex la calcula rea prestațiilor în sensul acestor directive, motiv pentru care legiuitorul național a presupus că factorii respectivi pot fi luați în considerare și în cadrul sistemului legal de securitate socială în discuție în prezenta cauză?” […] 29. Guvernul finlandez invocă însă faptul că o astfel de femeie și X nu se găsesc într ‑ o situație comparabilă. El arată, în această privin ță, că modalitățile de calcul al despăgubirii unice plătite cu titlu de indemnizație pentru invaliditate permanentă, prevăzută de regle mentarea națională, sunt menite să permită stabilirea cuantumului acesteia la un nivel echivalent cu valoarea globală a aceleiași in demnizații în cazul în care aceasta ar fi plătită sub forma unei pensii viagere. Ținând seama de existența unei durate diferite a speranței de viață a bărbaților față de cea a femeilor, aplicarea unui coeficient de mortalitate iden tic pentru ambele sexe ar conduce la situația în care despăgubirea unică plătită unui lucră tor accidentat de sex feminin nu ar mai cores punde cu speranța de viață medie rămasă beneficiarului acesteia. 25. Pentru a răspunde la prima întrebare, tre buie să se observe cu titlu introductiv că, deși este adevărat că indemnizația în discuție în litigiul principal se plătește de către o com panie privată de asigurări, asigurarea pentru accidente a lucrătorilor salariați din Finlanda și criteriile de acordare a acesteia fac parte din regimurile„juridice” care asigură protecția împotriva riscurilor de accidente de muncă, în sensul articolului 3 alineatul(1) litera(a) din Directiva 79/7. În consecință, indemnizația în discuție în litigiul principal intră în domeniul de aplicare al acestei directive. 26. Trebuie amintit că articolul 4 alineatul(1) din Directiva 79/7 interzice printre altele orice discriminare directă sau indirectă pe criterii de sex în ceea ce privește calculul prestațiilor pe care le vizează. 27. Din decizia de trimitere reiese că litigiul principal privește modalitățile de calcul al cuantumului unei indemnizații datorate pentru prejudiciul rezultat dintr ‑ un accident de muncă, plătită o singură dată, sub forma unei indemnizații forfetare. Calculul respectiv trebuie efectuat printre altele în funcție de vârsta lucrătorului, precum și de speranța de viață medie rămasă acestuia. Pentru stabili rea acestui din urmă criteriu, se ține seama de sexul lucrătorului. 30. Guvernul finlandez precizează că diferen țierea în funcție de sex este necesară pentru a evita defavorizarea femeilor în raport cu bărbații. Astfel, întrucât femeile au, statistic, o speranță de viață mai ridicată decât băr bații, indemnizația care vizează repararea forfetară a prejudiciului suferit pentru restul vieții persoanei vătămate ar trebui să fie mai ridicată pentru femei decât pentru bărbați. În consecință, nu ar exista o discriminare între bărbați și femei. 31. În această privință, astfel cum a remarcat avocatul general la punctul 29 din concluzii, trebuie să se arate că o astfel de argumentare ar putea cel mult să justifice inegalitatea de tratament dintre bărbați și femei cu ocazia acordării unei indemnizații precum cea în discuție în litigiul principal, iar nu, astfel cum a recunoscut guvernul finlandez în ședință, să nege realitatea unei inegalități de tratament generate de dispozițiile dreptului național prin faptul că, în circumstanțe identice, ele conduc la indemnizații diferite. 32. Prin urmare, trebuie să se constate că dispo zițiile regimului de asigurări pentru accidente în discuție în litigiul principal comportă o in egalitate de tratament care poate constitui o discriminare contrară articolului 4 alineatul(1) din Directiva 79/7. 28. Este cert că, pe baza modalităților de cal cul al indemnizației forfetare în discuție în litigiul principal, o femeie de aceeași vârstă cu X care a suferit, în aceeași zi cu acesta, un accident de muncă identic și prin care au fost provocate aceleași prejudicii are dreptul la o indemnizație forfetară superioară celei de care beneficiază X. 33. În aceste condiții, este necesar să se stabi lească dacă această inegalitate de tratament poate fi justificată.[…] 37. Este important să se arate în această pri vință că, în pofida faptului că indemnizația forfetară în discuție în litigiul principal este prevăzută de un regim care stabilește și pre stațiile pentru prejudiciul rezultat dintr ‑ un 59

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii accident de muncă plătite pentru tot restul vieții persoanei vătămate, calculul acestei indemnizații nu poate fi efectuat pe baza unei generalizări în privința speranței de viață medii a bărbaților și a femeilor. 38. Astfel, o asemenea generalizare poate con duce la un tratament discriminatoriu al asigu raților de sex masculin în raport cu cei de sex feminin. În plus, luarea în considerare a unor date statistice generale, în funcție de sex, se lovește de lipsa certitudinii că un asigurat de sex feminin are întotdeauna o speranță de viață superioară celei a unui asigurat de sex masculin de aceeași vârstă aflat într ‑ o situație comparabilă. 39. Din aceste considerații rezultă că regimul național în discuție în litigiul principal nu poa te fi justificat. 40. Prin urmare, trebuie să se răspundă la pri ma întrebare că articolul 4 alineatul(1) din Directiva 79/7 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede că, pentru calcularea unei prestații legale de securitate socială care urmează să se plătească în urma unui accident de mun că, se aplică drept criteriu actuarial diferența de speranță de viață dintre bărbați și femei, în cazul în care prin aplicarea acestui criteriu despăgubirea unică ce urmează să se plă tească în temeiul prestației menționate unui bărbat este mai redusă decât despăgubirea de care ar beneficia o femeie de aceeași vâr stă care se află într ‑ o situație similară.[...] 48. Trebuie remarcat, în al treilea rând, că, în ceea ce privește actele adoptate de legiuito rul Uniunii care vizează punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei, prin articolul 5 alineatul(2) din Directiva 2004/113 s ‑ a acordat statelor membre posibilitatea de a autoriza, înainte de 21 decembrie 2007, diferențe proporționale în materie de prime și de prestații pentru cei asigurați în cazul în care sexul reprezintă un factor determinant în evaluarea riscurilor, pe baza unor date actuariale și statistice perti nente și precise. În plus, la articolul 9 alineatul (1) litera(h) din Directiva 2006/54, deși a decis că anumite norme din domeniul regimurilor profesionale de securitate socială care au la bază criteriul sexului sunt contrare principiului egalității de tratament, legiuitorul Uniunii a prevăzut totuși printre derogările de la princi piul respectiv, în anumite cazuri, utilizarea de factori actuariali diferiți în funcție de sex. 49. În ceea ce privește prima dintre aceste dis poziții, Curtea a statuat, la 1 martie 2011, la punctul 32 din Hotărârea Association bel ge des Consommateurs Test ‑ Achats și alții (EU:C:2011:100), că a permite statelor mem bre să mențină, nelimitat în timp, o derogare de la regula primelor și a prestațiilor unisex contravine realizării obiectivului egalității de tratament între femei și bărbați, obiectiv pe care îl urmărește Directiva 2004/113, precizând că dispoziția respectivă, ca urmare a caracte rului său discriminatoriu, trebuie considerată nevalidă. 50. Având în vedere elementele care precedă, revine instanței naționale sarcina de a stabili dacă, în speță, încălcarea dreptului Uniunii trebuie considerată„suficient de gravă”. 51. În consecință, trebuie să se răspundă la cea de a doua întrebare că incumbă instanței de trimitere sarcina de a aprecia dacă sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răs punderii statului membru. De asemenea, în ceea ce privește problema dacă reglemen tarea națională în discuție în litigiul principal constituie o încălcare„suficient de gravă” a dreptului Uniunii, această instanță va trebui să țină seama printre altele de faptul că, până în prezent, Curtea nu s ‑ a pronunțat cu privire la legalitatea luării în considerare a unui cri teriu întemeiat pe speranța medie de viață în funcție de sex pentru stabilirea unei prestații plătite în temeiul unui regim legal de securita te socială care intră în domeniul de aplicare al Directivei 79/7. Instanța de trimitere va trebui totodată să țină seama de posibilitatea acor dată statelor membre de legiuitorul Uniunii, care s ‑ a manifestat la articolul 5 alineatul(2) din Directiva 2004/113, precum și la articolul 9 alineatul(1) litera(h) din Directiva 2006/54. Instanța menționată va trebui, în plus, să ia în considerare faptul că, la 1 martie 2011, Curtea a statuat(C ‑ 236/09, EU:C:2011:100) că prima dintre dispozițiile menționate este nevalidă, întrucât încalcă principiul egalității de trata ment între bărbați și femei. 52. Întrucât, în privința părților din litigiul prin cipal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de com petența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele de cât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări. 60

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ANEXA 4 Lista instituțiilor reprezentanții care ar putea face parte din Comisia Națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați/vizate în implementarea măsurilor referitoare la egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați. 1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale 2. Ministerul Finanțelor 3. Ministerul Justiției 4. Ministerul Culturii 5. Ministerul Educației și Cercetării 6. Ministerul Sănătății 7. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale 8. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării 9. Inspecția Muncii 10. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 11. Casa Națională de Asigurări Sociale 12. Compania Naţională de Asigurări în Medicină 13. Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței 14. Consiliul pentru Egalitate 15. Avocatul Poporului 16. Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat 17. Consiliul Concurenței 18. Institutul Național al Justiției 19. Comisia Națională a Pieței Financiare 20. Reprezentanți ai sindicatelor 21. Reprezentanți ai patronatelor 22. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului 23. Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova 24. Platforma Națională a Femeilor din Moldova 25. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare 61

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ANEXA 5 Extras din Legea României nr. 202 din 19 aprilie 2002 (**republicată**) privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați 57 Capitolul V Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (la 10-10-2015, Titlul capitolului V a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octom brie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015.) Articolul 23 (1) Se înființează Agenția Națională pentru Egali tatea de Șanse între Femei și Bărbați, denumită în continuare ANES, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Familiei, Ti neretului și Egalității de Șanse, care promovează principiul egalității de șanse și de tratament în tre femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale.(la 03-05-2022, Alineatul(1) din Articolul 23, Capito lul V a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 28 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 03 mai 2022). (2) ANES îndeplinește următoarele funcții: a) de strategie, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea și aplicarea strategiei și politicilor Gu vernului în domeniul egalității de șanse și de tra tament între femei și bărbați; b) de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate; c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniul său de activitate; d) de au toritate de stat, prin care se asigură integrarea activă și vizibilă a perspectivei de gen în toate politicile și programele naționale, controlul apli cării și respectării reglementărilor din domeniul său de activitate și funcționarea organismelor din subordinea și coordonarea sa. (3) Atribuțiile ANES se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.(la 03-05-2022, Alineatul(3) din Articolul 23, Capitolul V a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDO NANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 28 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 03 mai 2022). (4) În exercitarea funcției de strategie în dome niul egalității de șanse între femei și bărbați, ANES finanțează sau, după caz, cofinanțează proiecte specifice și proiecte din cadrul progra melor de interes național în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați și al prevenirii și combaterii violenței în familie și împotriva femeii. (5) În exercitarea funcției de autoritate în do meniul egalității de șanse între femei și bărbați, ANES primește reclamații/plângeri privind în călcarea dispozițiilor normative referitoare la principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și al nediscriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, instituții publice și private, și le trans mite instituțiilor competente în vederea soluți onării și aplicării sancțiunii și asigură consilierea victimelor în condițiile legii.(la 10-10-2015, Art. 23 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITO RUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). Articolul 23^1 (1) ANES este condusă de un secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propu nerea ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, ajutat de un subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.(la 03-05-2022, Alineatul(1) din Articolul 23^1, Capitolul V a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 28 aprilie 2022, publicată în MONITORUL 57 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/35778 62

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii OFICIAL nr. 431 din 03 mai 2022) (2) Secretarul de stat reprezintă ANES în rapor turile cu ministerele, cu alte autorități ale admi nistrației publice, cu organizații, precum și în raporturile cu persoane fizice și juridice, române sau străine. modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDO NANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 28 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 03 mai 2022). (2) Secretarul de stat al ANES este ordonator terțiar de credite. (3) În îndeplinirea atribuțiilor sale, secretarul de stat al ANES poate consulta experți/experte în domeniul egalității de șanse și de tratament, cu recunoaștere la nivel național și internațional. (4) În scopul îndeplinirii atribuțiilor sale, ANES poate solicita informații de la autorități ale admi nistrației publice centrale și locale, alte instituții și autorități publice, societăți la care statul este acționar sau asociat, organizații patronale și sin dicale reprezentative la nivel național, acestea având obligația de a furniza datele solicitate. (la 10-10-2015, Art. 23^1 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015.) Articolul 23^2 (1) Instituțiile și autoritățile prevăzute la art. 20 alin.(1): a) elaborează anual planuri de acțiune pentru aplicarea prevederilor legale privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați atât în politicile interne de gestionare a resur selor umane, cât și în politicile, programele și proiectele specifice domeniului de activitate; b) raportează ANES, anual, progresele obținute. (2) Instituțiile, autoritățile și organizațiile pre văzute la art. 22 alin.(1) și(2) raportează ANES, anual, stadiul privind reprezentarea femeilor și bărbaților la nivel decizional, precum și măsurile propuse și realizate pentru îmbunătățirea situ ațiilor care nu respectă principiul reprezentării echilibrate. (3) Planurile de acțiune prevăzute la alin.(1) sunt evaluate și avizate de ANES, care urmărește apli carea lor.(la 10-10-2015, Art. 23^2 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octom brie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (3) În exercitarea atribuțiilor sale, secretarul de stat al ANES emite ordine și instrucțiuni.(la 0305-2022, Alineatul(3) din Articolul 23^3, Capitolul V a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 28 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 03 mai 2022) Articolul 23^4 (1) Organizarea și funcționarea ANES se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare al ANES, aprobat prin ordin al ministrului famili ei, tineretului și egalității de șanse. (2) Numărul maxim de posturi și structura or ganizatorică a ANES se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.(la 03-05-2022, Articolul 23^4 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 28 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 03 mai 2022). Articolul 23^5 (1) ANES va prelua personalul Departamentului pentru Egalitate de Șanse între Femei și Băr bați pe bază de protocol de predare/primire, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, fără afectarea drepturilor salariale ale acestora. (2) Patrimoniul Departamentului pentru Egalita te de Șanse între Femei și Bărbați va fi preluat de ANES pe bază de protocol de predare-primire, în condițiile legii.(la 10-10-2015, Art. 23^5 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFI CIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). Articolul 23^6 (1) ANES poate beneficia de donații și sponsori zări în condițiile legii. Articolul 23^3 (1) ANES elaborează și propune proiectul de bu get propriu, pe care îl înaintează Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, spre aprobare, în condițiile legii.(la 03-05-2022, Ali neatul(1) din Articolul 23^3, Capitolul V a fost (2) Pentru finanțarea activității ANES pot fi uti lizate și fonduri externe rambursabile și neram bursabile.(la 10-10-2015, Art. 23^6 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octom brie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015.) Capitolul V^1Abor darea integrată de gen în politicile naționale(la 63

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii 10-10-2015, Capitolul V^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). Articolul 24 (1) Se înființează Comisia națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, denu mită în continuare CONES, care își desfășoară activitatea în coordonarea ANES.(la 10-10-2015, Alin.(1) al art. 24 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (2) Secretarul de stat al ANES este președintele CONES.(la 10-10-2015, Alin.(2) al art. 24 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (3) CONES este alcătuită din reprezentanți ai ministerelor și ai altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autorităților administrative autonome, ai organizațiilor sindicale și ai asoci ațiilor patronale reprezentative la nivel național, precum și din reprezentanți ai organizațiilor ne guvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnați prin consens de acestea. (4) Componența CONES este propusă de pre ședintele acesteia, cu consultarea autorită ților publice, organizațiilor și asociațiilor pre văzute la alin.(3), și se aprobă prin decizie a prim-ministrului. (5) Atribuțiile CONES, inclusiv cele prevăzute de prezenta lege, sunt prevăzute în regulamentul propriu de organizare și funcționare, elaborat de către ANES, avizat de membrii CONES și aprobat prin hotărâre a Guvernului.(la 10-10-2015, Alin.(5) al art. 24 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (6) CONES asigură coordonarea activității co misiilor județene și a municipiului București în domeniul egalității de șanse între femei și băr bați(COJES). (7) Reuniunile CONES se desfășoară semestrial la sediul ANES. Secretariatul CONES este asigurat de un compartiment desemnat în acest sens din cadrul ANES, prin decizie a secretarului de stat. (la 10-10-2015, Alin.(7) al art. 24 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octom brie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (8) În cadrul reuniunilor, CONES analizează ra poartele periodice transmise de comisiile jude țene, respectiv a municipiului București, în do meniul egalității de șanse între femei și bărbați (COJES) și decide asupra măsurilor necesare pentru eliminarea deficiențelor în asigurarea egalității de șanse între sexe, constatate în teri toriu, în anumite domenii de activitate. (9) ANES prezintă, anual, comisiilor parlamen tare pentru egalitatea de șanse raportul privind activitatea desfășurată și utilizarea fondurilor bu getare și extrabugetare, precum și planul anual de măsuri adoptat de fiecare instituție membră a CONES pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați în domeniul sectorial de activitate.(la 10-10-2015, Alin.(9) al art. 24 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). Articolul 25 (1) În fiecare județ și în municipiul București funcționează comisia județeană, respectiv a mu nicipiului București, în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați(COJES). (2) COJES este alcătuită din reprezentanți ai au torităților administrației publice locale, ai struc turilor subordonate autorităților administrației publice locale, ai structurilor deconcentrate ale autorităților administrației publice centrale, ai confederațiilor sindicale, ai confederațiilor pa tronale, precum și din reprezentanți ai orga nizațiilor neguvernamentale reprezentative la nivel local, desemnați de acestea.(la 22-07-2018, Alineatul(2) din Articolul 25, Capitolul V^1 a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). (2^1) Nu pot fi membri ai COJES persoanele care: a) au fost condamnate definitiv pentru săvâr șirea unei infracțiuni sau sancționate pentru fapte de discriminare de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin hotărâre rămasă definitivă; b) au fost revocate anterior din calitatea de membru al COJES.(la 22-07-2018, Articolul 25 din Capitolul V^1 a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). (3) Atribuțiile COJES sunt prevăzute în regula mentul de organizare și funcționare al comisiilor județene, respectiv al municipiului București, în domeniul egalității de șanse între femei și băr bați, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea CONES.(la 10-10-2015, Alin.(3) al art. 25 a fost modificat de pct. 14 al art. I din 64

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (4) COJES-urile colectează date relevante în ve derea elaborării și publicării, trimestrial, a rapoar telor privind condiția femeilor și bărbaților în diferite domenii de activitate. (5) Rapoartele COJES sunt înaintate de către președintele COJES secretarului de stat al ANES pentru a fi dezbătute și aprobate în ședințele CONES, urmând a fi date publicității.(la 10-102015, Alin.(5) al art. 25 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (6) Președintele COJES este reprezentantul în teritoriu al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, fiind persoa na desemnată din cadrul agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială și, respectiv, a municipiului București, cu atribuții în domeniul egalității de șanse.(la 22-07-2018, Alineatul(6) din Articolul 25, Capitolul V^1 a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). (7) Vicepreședintele COJES este persoana de semnată din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București.(la 22-07-2018, Articolul 25 din Capito lul V^1 a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). (8) Structura de conducere a COJES este consti tuită din președinte, vicepreședinte și secretar executiv.(la 22-07-2018, Articolul 25 din Capitolul V^1 a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MO NITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). (9) Secretarul executiv este reprezentantul con siliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București.(la 22-07-2018, Articolul 25 din Capitolul V^1 a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). (10) Activitățile de pregătire și organizare a șe dințelor COJES sunt asigurate de un secretariat tehnic.(la 22-07-2018, Articolul 25 din Capitolul V^1 a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MO NITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). Articolul 26 (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice asigură respectarea și exercită controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, prin instituțiile aflate în structura, subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea sa, care au în responsabilitate aplicarea de măsuri de promo vare a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și de eliminare a discriminării pe criteriul de sex, după cum urmează:(la 10-102015, Partea introductivă a alin.(1) al art. 26 a fost modificată de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). a) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură respectarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul aplicării măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă, precum și în domeniul protecției sociale a persoanelor neîncadrate în muncă; b) Casa Națională de Pensii Publice asigură apli carea măsurilor de respectare a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul administrării și gestionării sistemu lui public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale; c) Inspecția Muncii asigură controlul aplicării măsurilor de respectare a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul său de competență; d) abrogată;(la 10-10-2015, Lit. d) a alin.(1) al art. 26 a fost abrogată de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015.) e) Institutul Național de Cercetare Științifi că în Domeniul Muncii și Protecției Sociale – I.N.C.S.M.P.S. este responsabil cu promovarea și asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul specific de ac tivitate și pune la dispoziție datele și informațiile pe care le deține, necesare elaborării strategiilor și politicilor în domeniu;(la 22-07-2018, Litera e) din Alineatul(1), Articolul 26, Capitolul V^1 a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018); f) Agenția Na țională pentru Plăți și Inspecție Socială asigură aplicarea măsurilor de egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați în elaborarea și aplicarea politicilor și strategiilor din dome niul asistenței sociale.(1^1) Ministerul Cercetării și Inovării asigură respectarea și exercită con trolul asupra aplicării prevederilor prezentei legi prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare 65

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii pentru Protecția Muncii«Alexandru Darabont» – INCDPM București, care este responsabil cu promovarea și asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul specific de activitate și pune la dispoziție datele și informațiile pe care le deține, necesare ela borării strategiilor și politicilor în domeniu.(la 22-07-2018, Articolul 26 din Capitolul V^1 a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). Articolul 28 Consiliul Economic și Social, prin comisia de spe cialitate, sprijină, în conformitate cu atribuțiile sale, integrarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în actele normative cu implicații asupra vieții economi co-sociale.(la 10-10-2015, Art. 28 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octom brie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (2) Instituțiile prevăzute la alin.(1) și(1^1) pun la dispoziția ANES, trimestrial, informațiile rezul tate din exercitarea atribuțiilor lor în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, precum și al eliminării discriminării pe criteriul de sex.(la 22-07-2018, Alineatul(2) din Articolul 26, Capitolul V^1 a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 178 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 19 iulie 2018). Articolul 27 (1) Institutul Național de Statistică sprijină activi tatea și colaborează cu ANES pentru dezvoltarea statisticii de gen și pentru implementarea în România a indicatorilor de gen promovați de Comisia Europeană.(la 10-10-2015, Alin.(1) al art. 27 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 229 din 6 octombrie 2015, publicată în MO NITORUL OFICIAL nr. 749 din 7 octombrie 2015). (2) Institutul Național de Statistică introduce indicatorul de sex în toate documentele și lu crările privind viața economică, socială, politică și culturală și publică periodic date statistice, se gregate pe sexe, referitoare la condiția femeilor și bărbaților în societatea românească. Articolul 29 (1) Confederațiile sindicale desemnează, în ca drul organizațiilor sindicale din unități, reprezen tanți cu atribuții pentru asigurarea respectării egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați la locul de muncă. 2) Reprezentanții sindicali desemnați primesc de la persoanele care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex sesizări/reclamații, aplică procedurile de soluționare a acestora și solicită angajatorului rezolvarea cererilor angajaților, în conformitate cu prevederile art. 30 alin.(1). (3) În unitățile în care nu există organizație sin dicală unul dintre reprezentanții aleși ai salari aților are atribuții pentru asigurarea respectării egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați la locul de muncă. (4) Opinia reprezentanților sindicali din unități, cu atribuții pentru asigurarea respectării egalită ții de șanse și de tratament între femei și bărbați la locul de muncă, se menționează în mod obli gatoriu în raportul de control privind respectarea prevederilor prezentei legi. 66

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ANEXA 6 Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii 58 În vigoare de la 21 mai 2008 Consolidarea din data de 14 aprilie 2021 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 385 din 21 mai 2008 şi include modificările aduse prin următoarele acte: L 62/2009; L 128/2013; Ultimul amendament în 03 mai 2013. Având în vedere că România a trecut de la sta tutul de stat asociat la cel de membru cu drepturi şi obligaţii depline şi că s-a alăturat astfel unei uniuni de state europene care împărtă şesc aceleaşi valori, având în centru respectul pentru demnitatea umană, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, că obiectivul princi pal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare, precum şi faptul că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are, conform legislaţiei comunitare, obligaţia de a transpune în totalitate acquis-ul comuni tar începând cu data de 1 ianuarie 2007, ţinând cont de cerinţele Uniunii Europene privind ne cesitatea implementării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru a asigu ra dezvoltarea unei societăţi democratice, se impune adoptarea unor măsuri imediate prin care să se poată realiza aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii. Adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă se impune şi pentru a respecta termenele stabilite pentru România în vederea preluării normelor comu nitare europene. Astfel, se evită posibilitatea declanşării procedurii de infringement de că tre Comisie împotriva României sau a iniţierii unor acţiuni în justiţie de către persoanele discriminate, Curtea Europeană de Justiţie având posibilitatea de a impune României aplicarea retroactivă a principiului egalităţii de tratament. Prin Scrisoarea de punere în întârziere nr. C(2008)382 din 28 ianuarie 2008, comunicată prin Infograma nr. 934 din 30 ia nuarie 2008 a Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a atras atenţia autorităţilor române asupra necomunicării măsurilor de transpune re a Directivei europene, declanşând cu privire la România acţiunea în constatarea neînde plinirii obligaţiilor ca stat membru. Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să îi comunice, în termen de două luni de la data comunicării scrisorii, adică până la 28 martie 2008, măsurile privind transpunerea completă a Directivei. Luând în considerare că toate aceste elemente vizează interesul pu blic şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin.(4) din Constituţia României, repu blicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsurile pentru aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, denumit în 58 https://asfromania.ro/uploads/articole/attachments/6076df9911ad4986688074.pdf 67

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii continuare principiul egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii. Art. 2. Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul pentru combaterea discriminării bazate pe crite riul de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, în ve derea punerii în practică a principiului egalităţii de tratament. Art. 3. (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică tu turor persoanelor fizice şi juridice din sectorul public sau privat, inclusiv organismelor publice, care furnizează bunuri şi servicii aflate la dispo ziţia publicului, independent de persoana în cauză, atât în ceea ce priveşte sectorul public, cât şi cel privat, şi care sunt oferite în afara vieţii private şi familiale şi privesc tranzacţiile care se derulează în acest cadru. Art. 6. (1) Orice formă de discriminare bazată pe crite riul de sex este interzisă. (2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, hărţuirea, hărţuirea sexuală şi dispoziţia de a discrimina o persoană pe baza criteriului de sex constituie discriminare. (3) Orice măsură sau decizie de discriminare directă ori indirectă împotriva unor persoane pe criterii de sex este considerată discriminatorie. (4) Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce ţine de hărţuirea ori de hărţuirea sexuală a acesteia. (5) Nu sunt considerate discriminări: a) măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecţia maternităţii, naşterii şi alăptării; (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică în domeniul: a) mass-mediei şi publicităţii; b) educaţiei; b) diferenţele de tratament bazate pe o caracte ristică de sex, dacă furnizarea de bunuri şi servicii destinată în exclusivitate sau cu precădere per soanelor de un anumit sex este justificată de un scop legitim, iar mijloacele de realizare a acestui scop sunt potrivite şi necesare. c) ocupării forţei de muncă, al muncii şi al activi tăţilor independente. CAPITOLUL III Art. 4. În cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii discriminare directă, discriminare in directă, hărţuire şi hărţuire sexuală au înţelesul definit la art. 4 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată. CAPITOLUL II Principiul egalităţii de tratament Calculul actuarial, cooperarea administrativă şi diseminarea informaţiilor Art. 7. (1) Utilizarea elementului sex ca factor în calcu larea primelor şi beneficiilor, în cadrul serviciilor de asigurare şi a serviciilor financiare conexe, nu trebuie să determine diferenţe în materie de prime şi beneficii pentru persoana asigurată, în toate contractele noi încheiate după data de 21 decembrie 2007. Art. 5. În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin principiul egalităţii de tratament se înţelege: a) că nu va exista nicio discriminare directă ba zată pe criteriul de sex, inclusiv aplicarea unui tratament mai puţin favorabil femeilor pe moti ve de sarcină şi maternitate; b) că nu va exista nicio discriminare indirectă bazată pe criteriul de sex. (5) Societăţile care oferă servicii de asigurare, ser vicii financiare conexe şi pensii private au obliga ţia să analizeze existenţa în cadrul contractelor pe care le încheie a oricăror costuri legate de sar cină şi maternitate, pentru persoanele asigurate, care determină diferenţe în materie de prime şi beneficii, în vederea eliminării acestora până la data de 21 decembrie 2009. (6) Menţinerea în cadrul contractelor, după data de 21 decembrie 2009, a oricăror clauze care să determine, pentru persoana asigurată, diferen ţe în materie de prime şi beneficii ca urmare a 68

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind ccesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii costurilor legate de sarcină şi maternitate este interzisă. (7) ANES este instituţia responsabilă cu asigu rarea informării Comisiei cu privire la aplicarea principiului egalităţii de tratament în domeniul accesului la bunuri şi servicii şi furnizării de bu nuri şi servicii şi la derogările pe care România le aplică în domeniul reglementat de prezenta ordonanţă de urgenţă. (8) Informaţiile disponibile referitoare la aplica rea prezentei ordonanţe de urgenţă sunt comu nicate de către ANES Comisiei Europene până la data de 21 decembrie 2009 şi la fiecare 5 ani după această dată. (9) ANES comunică neîntârziat Comisiei Europe ne că termenul pentru implementarea măsuri lor de conformare cu prevederile alin.(5) este 21 decembrie 2009. Art. 8. (1) Pentru exercitarea prevederilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, Consiliul Naţi onal pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare CNCD, şi ANES vor colabora, pe bază de protocoale, cu autorităţile de supra veghere competente în domeniul asigurărilor, pensiilor private, serviciilor financiare conexe şi al prestării de servicii. (2) În cazul în care această sesizare/reclamaţie nu a fost rezolvată la nivelul furnizorului de bu nuri şi servicii prin conciliere, persoana care pre zintă elemente de fapt, ce conduc la prezumţia existenţei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex privind accesul la bu nuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, are dreptul să sesizeze CNCD şi să introducă la instanţa judecătorească competentă, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau re şedinţa, potrivit dreptului comun, cerere împo triva autorului discriminării pentru despăgubiri materiale şi/sau daune morale, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii. (3) Cererea prevăzută la alin.(2) poate fi formu lată într-un interval de 3 ani de la data săvârşirii faptei. Art. 10. (1) Instanţa judecătorească competentă sesizată cu un litigiu poate, din oficiu, să dispună ca per soanele responsabile să pună capăt situaţiei dis criminatorii într-un termen pe care îl stabileşte. (2) Instanţa de judecată competentă potrivit legii va dispune ca persoana vinovată să plă tească despăgubiri persoanei discriminate după criteriul de sex într-un cuantum ce reflectă în mod corespunzător prejudiciul pe care aceasta l-a suferit. (2) După intrarea în vigoare a prezentei ordonan ţe de urgenţă, ANES, CNCD, Comisia de Supra veghere a Asigurărilor, denumită CSA, şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită CSSPP, au obligaţia de a asigura in formarea corespunzătoare a tuturor persoanelor interesate şi de a încuraja dialogul cu organis mele interesate cu privire la prevederile acesteia. (3) Prejudiciul suferit de persoana vătămată tre buie să fie în mod real, efectiv şi proporţional reparat sau compensat. (4) Valoarea despăgubirilor va fi stabilită de către instanţă, potrivit legii. Art. 11. (3) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi publicate pe site-urile acestor instituţii şi vor face obiectul unor campanii de informare organizate de către ANES. CAPITOLUL IV Apărarea drepturilor Art. 9. (1) Orice persoană are dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminată pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servi cii şi furnizarea de bunuri şi servicii, să formuleze sesizări/reclamaţii către furnizorul de bunuri şi servicii sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat. Asociaţiile, organizaţiile neguvernamentale care urmăresc protecţia drepturilor omului sau alte persoane juridice care au, conform criteriilor stabilite de legislaţia în vigoare, interes legitim să vegheze la respectarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la bu nuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii pot, în numele sau în sprijinul reclamantului, cu acordul acestuia, să se angajeze în orice pro cedură administrativă şi/sau judiciară, în scopul respectării obligaţiilor decurgând din prezenta ordonanţă de urgenţă. Art. 12. (1) Persoana care se consideră lezată prin neres pectarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii trebuie să probe 69

Notă analitică privind mecanismele de transpunere în legislația Republicii Moldova a Directivei 2004/113/UE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii ze în faţa unei instanţe sau a unei autorităţi com petente fapte pe care se întemeiază pretinsa discriminare, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea/reclamaţia sau, după caz, ce rerea de chemare în judecată îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. formelor de discriminare, republicată, cu modi ficările şi completările ulterioare. CAPITOLUL VI Dispoziţii finale (2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cadrul pro cedurilor penale. (3) Dispoziţiile alin.(1) se aplică şi în cazul asoci aţiilor, organizaţiilor sau altor persoane juridice prevăzute la art. 11. Art. 13. Cererile persoanelor care se consideră discrimi nate pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bu nuri şi servicii, adresate instanţelor judecătoreşti competente, sunt scutite de taxa de timbru. Art. 17. Prezenta ordonanţă de urgenţă nu aduce atin gere libertăţii individului de a-şi alege parte nerii contractuali, cu condiţia ca această ale gere să nu fie determinată de sexul persoanei respective. Art. 18. Prezenta ordonanţă de urgenţă nu aduce atin gere dispoziţiilor mai favorabile referitoare la protecţia femeilor în ceea ce priveşte sarcina şi maternitatea. Art. 14. Art. 19. Orice tratament sau consecinţă nefavorabilă ca reacţie la o plângere ori acţiune în justiţie referitoare la aplicarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii este interzis. CAPITOLUL V (1) Dispoziţiile contrare principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la furniza rea de bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii din contracte sau din regulamentele interne ale întreprinderilor, cu sau fără scop lu crativ, ori ale societăţilor de asigurare, reasigu rare vor fi modificate, în caz contrar prevederile respective devenind inaplicabile. Sancţiuni Art. 15. (1) Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea contravenţiona lă a persoanelor vinovate. (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 15.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin.(1)-(4), ale art. 7 alin.(1),(6) şi(7), precum şi ale art. 14. (3) Discriminarea bazată pe două sau mai mul te criterii se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 8 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Le gea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 16. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pre văzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se fac de către CNCD, conform procedurii regle mentate de Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 referitoare la prevenirea şi sancţionarea tuturor (2) Autorităţile care au responsabilităţi de autori zare, supraveghere şi reglementare în domeniul asigurărilor şi pensiilor private se asigură că la elaborarea, după data intrării în vigoare a pre zentei ordonanţe de urgenţă, a oricăror regle mentări legislative şi/sau administrative vor lua în considerare respectarea principiului egalităţii de tratament. Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Di rectiva Consiliului 2004/113/CE din 13 decembrie 2004 privind implementarea principiului egali tăţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bu nuri şi servicii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene(JOCE) nr. L 373/37 din 21 decembrie 2004. PRIM-MINISTRU Contrasemnează: Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministrul economiei şi finanţelor, Bucureşti, 14 mai 2008. Nr. 61. 70

DESPRE AUTOARE DUMITRIȚA BOLOGAN dumitritabologan@yahoo.com IMPRESSUM Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova Website: moldova.fes.de Facebook: Friedrich Ebert Stiftung Moldova Email: fes.moldova@fes.de AO„Institutum Virtutes Civilis” Website: ivcmoldova.org Facebook: @InstitutumVirtutesCivilis Email: ivc.moldova@gmail.com Acest produs a fost elaborat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare” , implementat de Fundația„Friedrich Ebert” Moldova și AO„Institutum Virtutes Civilis” cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației„Friedrich Ebert”. Opiniile exprimate în analiză sunt cele ale autorului și nu reflectă neapărat viziunile donatorilor. Acest material poate fi preluat, utilizat și/sau citat doar cu indicarea sursei. septembrie 2023

NOTĂ ANALITICĂ PRIVIND MECANISMELE DE TRANSPUNERE ÎN LEGISLAȚIA REPUBLICII MOLDOVA A DIRECTIVEI 2004/113/UE A CONSILIULUI DIN 13 DECEMBRIE 2004 DE APLICARE A PRINCIPIULUI EGALITĂȚII DE TRATAMENT ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI PRIVIND ACCESUL LA BUNURI ȘI SERVICII ȘI FURNIZAREA DE BUNURI ȘI SERVICII moldova.fes.de ivcmoldova.org