București PERSPECTIVE Educa ț ie pentru democra ț ie în școlile din România GABRIEL BĂDESCU CLAUDIU IVAN DANIELA ANGI OANA NEGRU-SUB Ț IRICĂ Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare. Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății. C el puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic. Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ. Ș colile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional. Recomandăm includerea în pregătirea profesorilor a unui modul de formare care să adreseze în mod explicit aspecte legate de educația în medii caracterizate de diversitate etnică și socio-economică.

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 1. Context Pentru cei mai mulți dintre observatori, intrarea României în Uniunea Europeană în 2007 a fost unul dintre momentele importante ale unui proces ezitant dar ireversibil de consolidare democratică. Un pas însemnat și pozitiv atât pentru România cât și pentru comunitatea de țări ale Uniunii, aflate la acea vreme într-un proces de extindere și integrare. Timothy Garton Ash, un cunoscător atent al schimbărilor politice și sociale a țărilor din Est, descrie astfel starea de spirit ce domina la nivelul continentului acum mai mult de un deceniu:“Dacă aș fi fost conservat prin înghețare în ianuarie 2005, m-aș fi scufundat în odihna provizorie ca un european fericit. Odată cu extinderea Uniunii Europene prin includerea multor democrații foste comuniste, visul”întoarcerii la Europa” din 1989 al prietenilor mei Central Europeni era împlinit.[…] Madrid, Varșovia, Atena, Lisabona și Dublin se simțeau ca și cum erau scăldate în soare prin ferestrele proaspăt deschise ale unor vechi palate întunecate. Periferia Europei convergea înspre centrul istoric al continentului în jurul Germaniei, țărilor Benelux, Franței și nordului Italiei”. Diferențele între evaluările de acum zece ani și cele din prezent sunt dramatice. Criza economică majoră din 2009-2011, cu efecte economice profunde și în prezent, Brexitul și, mai ales, succesul fără precendent al actorilor politici cu agende iliberale, sunt câteva dintre aspectele notabile ale unui val de schimbări. Ash le rezumă, subliniind și lipsa totală a anticipării:”Dacă aș fi fost reanimat din criogenie în ianuarie 2017, aș fi murit imediat din cauza șocului. Acum sunt crize și dezintegrare oriunde mă uit: zona Euro este disfuncțională cronic, Atena însorită este afundată în mizerie, tinerii spanioli cu doctorate sunt nevoiți să fie chelneri în Londra și Berlin, copiii prietenilor portughezi își caută de lucru în Brazilia și Angola, iar periferia Europei se îndepărtează de centrul său.[…] Tânărul erou liberal din 1989, Viktor Orbán, este acum un lider populist naționalist ce conduce Ungaria înspre un regim autoritar și laudă pe față exemplele ”iliberale” ale lui Xi Jinping în China și Vladimir Putin în Russia.” La o privire retrospectivă atentă, o parte a trendurilor îngrijorătoare pentru calitatea guvernării democratice își au originea cu mult peste un deceniu în urmă. Astfel, încrederea în instituții politice, precum și ratele de participare la vot și apartenența la partide, au început să scadă în Europa de Vest și în nordul Americii în urmă cu peste trei decenii,(Foa și Mounk 2016: 6). Mai mult, trendurile au fost în tot acest timp mai accentuate în rândul cetațenilor tineri(Foa și Mounk 2017). Urmărind toate aceste schimbări are sens să ne întrebăm dacă democrația este într-o criză profundă, cu riscul real al unui declin accelerat la nivel global, sau dacă transformările sunt doar reașezări ale jocului democratic, urmare în principal a unor provocări sociale, economice și tehnologice. Mai mulți experți în democratizare, printre care Ronald Inglehart, Pippa Norris, și Russell J. Dalton, consideră aceste schimbări drept semne benigne ale faptului că cetățenii devin progresiv mai puțin dispuși să fie deferenți față de elitele tradiționale, mai critici și mai activi în a-și exprima nemulțumirea. Sunt însă câteva argumente puternice împotriva acestei perspective optimiste, având în comun ideea că democrațiile pot fi robuste în fața neîncrederii și criticii cetățenilor față de instituții și actori politici, fiind însă în pericol atunci când legitimitatea regimului politic ajunge la cote scăzute. Într-o analiză recentă, Roberto Stefan Foa și Yascha Mounk au evaluat schimbările din peste 30 de țări din perspectiva a patru tipuri de indicatori ai nivelului de legitimitate a regimului, folosind datele sondajelor World Values Survey (WVS), culese în valuri succesive între 1995 și 2014:(1) măsura în care cetățenii își exprimă susținerea pentru ansamblul sistemului politic, (2) gradul de susținere pentru instituții centrale ale democrației liberale, precum drepturile civile, (3) disponibilitatea cetățenilor de a urmări scopuri politice prin mecanismele sistemului existent, și(4) deschiderea față de regimuri politice alternative, precum conducerea militară sau teocratică(Foa și Mounk 2017). Concluzia lor de ansamblu este că declinul democratic observat în multe ţări are o bază 2

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA profundă, și că extinderea și accelerarea lui nu este nicidecum imposibilă. Atât datele sondajelor WVS cât și alte surse de date susțin faptul că România nu face excep ț ie de la aceste tendin ț e negative. Astfel, România este una dintre țările cu cea mai mare creștere între 1998 și 2012 a proporției celor care consideră că”țara ar trebui să fie condusă de un lider puternic, care nu își bate capul cu alegerile și cu parlamentul”, iar proporția celor care susțin acest lucru o plasează pe poziția a doua(după Rusia) dintre cele 30 de țări incluse în comparația în timp în WVS. Tot în datele WVS, România confirmă trendul conform căruia tinerii consideră în mai mică măsură democrația drept un regim legitim decât cetățenii mai în vârstă. Studiul nostru pornește de la două premise dezbătute intens în literatura de specialitate. Prima este aceea că educa ț ia școlară contează pentru formarea unei culturi politice propice democra ț iei. Este adevărat că unii cercetători au afirmat că factorii economici, designul instituțional și factorii istorici sunt determinanți pentru apariția și menținerea democrației, în timp ce factorii culturali au cel mult un rol de mediere a efectului celor dintâi(Verba 2015). Studiile recente, însă, aduc argumente convingătoare privind faptul că anumite atitudini, valori și norme sunt propice implicării civice, participării politice și susținerii de politici incluzive, și că educația școlară poate contribui la învățarea lor. A doua premisă este că atitudinile și valorile profesorilor fa ț ă de societate și sistem politic, precum și fa ț ă de profesie, au un rol substan ț ial în educarea elevilor pentru democra ț ie. Teoriile predării și învățării susțin că profesorii au un rol important în susținerea dezvoltării elevilor în domenii mult mai largi decât cele care cuprind curricula de bază. Modul de interacțiune al 1. Eșantionul a cuprins 1427 de profesori, aleși aleator dintr-un eșantion aleator de 140 de școli. Metoda de intervievare a fost CAPI, iar durata media a interviurilor a fost 35 de minute. Datele au fost culese de către CC SAS în perioada 10-24 noiembrie 2017. 2. Partea calitativă a studiul a constat în patru focus grupuri cu profesori, dintre care două realizate în rural(sat sărac și sat dezvoltat) și în urban (oraș sărac și oraș dezvoltat). Interviurile au fost realizate în martie 2018 de către CC SAS. profesorilor cu elevii prezic competențele lor sociale, implicarea și comportamentul lor în societate(Blazar și Kraft 2016, Hamre, Hatfield,Pianta,& Jamil, 2014). În ultimii ani, agenda de cercetare a relației dintre școală și democrație a fost extinsă, incluzând pe lângă evaluarea curriculei educaționale, a climatului în clasă, a modului de predare și a calificării profesorilor, și măsura în care aceștia susțin valori și norme democratice. Rezultatele susțin nu doar existența unui efect însemnat al profilului profesorilor asupra formării civice a elevilor, ci și persistența lui și după terminarea școlii(Feșnic 2015; Dassonneville et al., 2012; Hooghe and Wilkenfeld, 2008). Pornind de la datele unui sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ pentru profesorii claselor 5-12 din România 1 , precum și de la o serie de interviuri de grup 2 , studiul nostru își propune să ofere răspunsuri următoarelor categorii de întrebări: 1. Care sunt atitudinile, valorile și orientările profesorilor în ceea ce privește sistemul politic din România? 2. Care sunt nivelele de implicare civică, de toleranță socială și de încredere interpersonală? În ce măsură se raportează profesorii față de minoritățile etnice, religioase sau culturale? Sunt profesorii pregătiți să contribuie la diminuarea excluziunii sociale, atât de pronunțate în societate românească, sau dimpotrivă, sunt unul dintre factorii care contribuie la menținerea și amplificarea ei, inclusiv prin susținerea segregării școlare a romilor? 3. Care este pespectiva profesorilor asupra unor personalități și mișcări politice din trecutul țării, ce au promovat perspective autoritare și discriminare etnică? 4. Cum evaluează profesorii școlile în care predau? Cum văd sistemul educațional din România, într-o perspectivă comparată în timp și față de alte țări? 5. Care sunt valorile personale ale profesorilor, convingerile lor privind predarea și identitatea lor profesională, precum și relațiile dintre acestea? 3

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA În plus, datele cercetării ne permit să evaluăm cine sunt profesorii descriși din perspectiva celor patru categorii de atribute atunci când îi comparăm în funcție de vârstă, de nivelul de calificare, de tipul de specializare de predare, și de tipul de localitate în care se află școala în care predau. De asemenea, pentru o parte dintre dimensiunile analizate studiu, am realizat comparații cu rezultatele din sondajul World Values Surveys, realizat în România în 2012. Datorită acestor rezultate vom putea stabili dacă există disparități în modul de distribuire a profesorilor cu potențial înalt pentru dezvoltarea de însușiri prodemocratice, și care este perspectiva evoluției lor în timp. 2. Atitudini civice ale profesorilor și educația pentru democrație Această secțiune oferă o analiză a orientărilor civice ale profesorilor, acordând o atenție particulară formelor de implicare civică a acestora și atitudinilor față de diversitatea socială. A doua parte a textului plasează discuția despre normele civice în contextul specific al activității didactice, urmărind modul în care profesorii își autoevaluează nivelul de pregătire pentru abordarea unor tematici relevante pentru cetățenia democratică și felul în care percep rolul școlii în formarea de buni cetățeni. Evaluări ale modurilor de guvernare și ale instituțiilor politice O primă dimensiune importantă a legitimității regimului politic vizează modalitatea în care profesorii evaluează modul de guvernare și funcționarea democrației în România. Tabelul 1. Opinia profesorilor despre afirmații referitoare la modul în care ar fi bine să fie guvernată România Cât de bine crede ț i că ar fi pentru România?... Foarte Foarte bine Bine Prost prost NS/NR Total Să aibă un conducător puternic, care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile 21.8 23.3 19.4 24.9 10.5 100% Să aibă un guvern de specialiști, care conduc țara după cum cred ei că este mai bine pentru ţară 29.7 32 18 11 9.3 100% Să aibă la conducere un regim militar 4.1 9.7 21.4 52.9 12 100% Să aibă un sistem politic democratic Să aibă un sistem guvernat de legea religioasă, în care nu există partide politice și alegeri electorale Să iasă din Uniunea Europeană 59 28 5 2.8 5.2 100% 2.9 8.4 19.6 56 13.1 100% 5.9 8.3 23.1 48.5 14.2 100% 87% din totalul profesorilor cuprinși în eșantion apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, trebuie observat că 45% dintre profesori acordă aceleași calificative pozitive (foarte bine sau bine) scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor. Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind o proiecție pozitivă, același procent ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă(care ar presupune lipsa partidelor politice și absența mecanismelor electorale). Ce poate fi adăugat acestor rezultate este o observație legată de modul în care aceste orientări 4

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA de opinie sunt distribuite în cadrul categoriilor de vârstă(vezi Tabelul 2): în rândul profesorilor cu vârste până la 35 de ani(inclusiv) se regăsesc, comparativ, cele mai ridicate procente de respondenți care aderă la o poziție eurosceptică și care ar aprecia pozitiv scenariile nedemocratice descrise mai sus. Tabelul 2. Proporțiile de profesori care consideră că ar fi foarte bine sau bine pentru România..., în funcție de categoria de vârstă. Grupa vârstă Să aibă un conducător puternic... Să aibă la conducere un regim militar Să aibă un sistem Să iasă din guvernat de legea Uniunea Europeană religioasă... sub 35 ani 54.5 22.4 15.9 17.9 36-50 ani 40.9 11.4 51 și peste 48.1 11.2 10.6 12.6 8.8 15.4 Câteva indicii care asistă interpretarea rezultatelor descrise în Tabelul 1 pot fi localizate în poziționările profesorilor față de funcționarea actuală a democrației și instituțiilor în România. Astfel, aproximativ un sfert dintre profesori(26%) se declară deloc mulțumiți față de modul în care funcționează sistemul politic din România, iar 10% consideră că, în prezent, felul în care este guvernată țara este deloc democratic. Datele colectate prin intermediul interviurilor de grup permit nuanțarea acestor atitudini. Obiecțiile majore pe care profesorii le au față de funcționarea actuală a democrației în România sunt legate de percepția unei distanțe foarte mari între clasa politică și cetățeni, precum și de lipsa mecanis melor de verificare și penalizare a politicienilor care încalcă reguli și care nu își îndeplinesc promisiunile. În plus, răspunsurile profesorilor indică nivele reduse de încredere în instituții importante ale sistemului politic. Partidele politice în special se delimitează drept organizațiile pentru care mai mult de jumătate dintre respondenți indică absența încrederii sau un nivel foarte redus de încredere(Tabelul 3). Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19% în Guvern. 3 Pe de altă parte, instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt armata(79%), biserica(62%) și poliția(59%). Merită notat și faptul că peste două treimi dintre respondenți declară nivele modeste de interes pentru politică. 4 Tabelul 3. Încrederea în instituții(% după excluderea non-răspunsurilor) Biserică Armată Televiziune Sindicate Poliție Foarte multă 19.7 25.1 2.2 3.1 9.3 Destul de multă 42.6 54.1 15.2 24.5 49.7 Nu prea multă 25.7 17.6 51.6 49.5 35.4 Foarte pu ț ină/deloc 12.1 3.2 31 22.8 5.7 Nivel median Destul de multă Destul de multă Nu prea multă Nu prea multă Destul de multă 4. 67.5% dintre profesorii care au răspuns la întrebarea despre interesul pentru politică au ales variantele de răspuns nu prea interesat sau deloc interesat. În sub-eșantionul WVS 2012, interes redus sau absent pentru politică este declarat de 56% dintre respondenți. 5

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Tribunale Guvern Partide politice Parlament ONG-uri Uniunea Europeană Președinție Primăria localității NATO Foarte multă 5.9 2.9 1.8 2.7 4.7 11.6 10.6 8.8 15.7 Destul de multă 44.2 15.9 5.7 12.1 32.6 47.7 35.5 34.1 44.4 Nu prea multă 39.9 42.1 38.6 41.6 43.8 30.9 39.7 42 30.5 Foarte pu ț ină/deloc 10 Grupa vârstă Destul de multă 39.1 Nu prea multă 53.8 Foarte puțină/deloc 43.7 Nu prea multă 18.9 Nu prea multă 9.8 Destul de multă 14.2 Nu prea multă 15 Nu prea multă 9.4 Destul de multă Implicare voluntară în organizații Conform datelor sondajului, peste 60% dintre respondenți declară nivele reduse de încredere în organizațiile non-guvernamentale. Cum poate fi descrisă, în acest context, participarea și apartenența profesorilor la diferite organizații? Tabelul 4 include proporțiile de membri activi și inactivi, arătând că apartenența la sindicate este forma de implicare ce caracterizează procentul cel mai ridicat dintre respondenți(74.1%). Acest fapt este, foarte probabil, legat de prezența notabilă a mișcărilor sindicale din educație și poate constitui și o explicație pentru faptul că participarea la greve este declarată de 48.5% dintre respondenți. Rata de apartenență a profesorilor la sindicate este mult mai ridicată decât în rândul respondenților din subeșantionul WVS(16.5%) 5 . În același timp, o proporție mai ridicată dintre profesori sunt membri ai organizațiilor religioase/bisericești (21.8% față de 14% în WVS). Apartenența la partide politice caracterizează o proporție redusă și în cadrul subeșantionului WVS(8.4%). Tabelul 4. Încrederea în instituții(% după excluderea non-răspunsurilor) % membri Total ... activi ... in activi Sindicate 74.1 34.6 39.5 Educa ț ie, artă, cultură, mediu Asocia ț ii profesionale Alte asocia ț ii 47.2 30.8 16.7 33.5 17.9 8.5 13.7 12.9 8.2 Organiza ț ii religioase sau bisericești Sport sau recreere 21.8 19.7 12 11.5 9.8 8.2 Partide politice 10.5 2.6 7.9 În sensul acțiunilor de protest, participarea la greve, declarată de 48.5% dintre respondenți, este surclasată de semnarea de petiții, raportată de 60.8% dintre respondenți. De asemenea, 31.3% dintre respondenți au participat la demonstrații pașnice, pe când doar 8% au luat parte la un boicot (procente raportate la răspunsurile valide). Merită observat și faptul că datele colectate din interviurile de grup sugerează existența unei doze însemnate de scepticism în ceea ce privește eficiența protestului pentru generarea de schimbări ale deciziilor politice. 5. Pentru a spori relevanța comparației între profesori și populația cuprinsă în WVS, am selectat din eșantionul de respondenți din România (N=1503) un sub-eșantion care cuprinde doar persoanele cu educație superioară(n=372). 6

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA În ceea ce privește amploarea apartenenței active, 37.5% dintre profesori nu sunt membri activi în niciun tip de organizație, 30% se declară membri activi într-o singură organizație, pe când aproximativ o treime dintre profesori sunt membri activi în două sau mai multe tipuri de organizații. Încredere interpersonală și toleranță socială O altă dimensiune relevantă a vieții civice este legată de încrederea investită în diferite categorii de persoane. Încrederea socială se referă la persoanele din afara cercului imediat de proximitate la respondentului, despre care acesta nu are informații prealabile, și este o resursă importantă pentru cooperare și activism civic (Stolle 1998). Profesorii au fost rugați să indice cât de multă încredere au în câteva categorii de persoane, aflate la diferite grade de proximitate(Tabelul 5). Răspunsurile profesorilor se aliniază tendințelor regăsite și în alte studii, arătând nivele înalte de încredere în persoanele din cercurile apropiate (membrii familiei și cunoscuții) și atitudini mult mai rezervate față de persoanele întâlnite pentru prima dată. Merită observat că proporția celor care au multă sau foarte multă încredere în persoanele întâlnite pentru prima dată în eșantionul WVS este și mai redusă, de doar 7.4%. Tabelul 5. Nivelul de încredere în diferite categorii de persoane(% excluzând non-răspunsurile) % membri Familia dvs. Oamenii pe care îi cunoașteți personal Oamenii din cartierul dvs. Oamenii de altă naționalitate Oamenii de altă religie Oamenii pe care îi întâlniți pentru prima dată Foarte multă 88.6 11.7 3.5 3.9 3.8 1.7 % M ultă P u ț ină 10.5 0.6 63.6 22.7 35 47 40.9 43.3 41 44 13.7 45.3 Foarte pu ț ină 0.3 2 14.5 12 11.2 39.3 Nivel median Foarte multă Multă Puțină Puțină Puțină Puțină Alături de încredere, o resursă socială importantă pentru susținerea unui climat democratic este toleranța socială(Norris 2008). Aceasta desemnează disponibilitatea de a accepta diferențele(Weldon 2006), fiind în acest fel importantă pentru susținerea coeziunii sociale și a interacțiunilor neconflictuale în cadrul comunităților. Având o acoperire mai largă decât noțiunea de toleranță politică(ce accentuează preponderent permisivitatea indivizilor față de acordarea unor drepturi politice sau libertăți civile diverselor grupuri sociale), toleranța socială se referă la„acceptarea diferențelor socio-culturale și socio-economice din interiorul societății” (Kirchner et al 2011, 202). Pentru măsurarea toleranței sociale față de diverse grupuri, a fost folosită o abordare frecvent uzitată în studiile internaționale care examinează dimensiuni ale culturii politice(ex. World Values Survey), aceea de a întreba respondenții care sunt, dintr-o listă prestabilită, categoriile de persoane pe care nu le-ar dori drept vecini. Tabelul 6 prezintă, spre comparație, rezultatele pentru aceiași itemi din datele WVS 2012. 7

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Tabelul 6. Categoriile de persoane pe care respondenții nu le-ar dori ca vecini(procentele de respondenți care au menționat aceste grupuri;% din total eșantion) Persoane dependente de droguri FES WVS Persoane de rasă diferită FES WVS Imigranți/muncitori din străinătate FES WVS Homosexuali FES WVS Persoane de religie diferită FES WVS Alcoolici FES WVS Cupluri necăsătorite care trăiesc împreună FES WVS Persoane care vorbesc o altă limbă FES WVS Romi FES WVS 58.7 80.1 30.5 14 32.4 15.2 38.3 38.8 32.4 11.4 53.6 77 33.1 10.1 33.7 11 42.5 lipsă date Surse date: 1. Sondaj FES 2018, 1427 respondenți; 2. World Values Survey val 6(2010-2014). Date România 2012, sub-eșantion cuprinzând respondenții cu educație superioară(372 respondenți) Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool (53.6%). O tendință asemănătoare este reperabilă și în răspunsurile subiecților incluși în World Values Survey. Pentru cele două categorii menționate, acumularea unui număr mare de respondenți care nu și-ar dori proximitatea lor este explicabilă în măsura în care respondenții asociază consumul de substanțe cu delincvența sau comportamente anti-sociale; știm, în acest sens, din literatura de specialitate, că asocierea unui grup cu un potențial pericol este un predictor important al respingerii respectivului grup (Gibson 2006). În ordinea descrescătoare a proporției de res pondenți(în eșantionul de profesori), al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă(42.5%), alte categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii(38.3%), persoanele care vorbesc o altă limbă(33.7%) și cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33.1%). 6. Acord total: 5.2%; mai degrab ă acord: 12.1%; mai degrabă dezacord: 22.2%; dezacord total: 60.5%. Procente după excluderea nonrăspunsurilor. Profesorii sunt, comparativ cu respondenții din WVS, mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă diferită. Includerea homosexualilor în rândul vecinilor nedezirabili caracterizează o proporție similară de respondenți și în cadrul subeșantionului WVS. Deși datele WVS au fost colectate în 2012, studii ulterioare confirmă că, în context regional, toleranța față de homosexualitate a românilor este la unul dintre cele mai reduse nivele. Pew Center Research(2017) arată, pe baza datelor colectate în 2016, că 85% dintre respondenții din România consideră că homosexualitatea nu ar trebui acceptată de către societate. Alte țări din spațiul post comunist în care respingerea fermă a homosexualității caracterizează procente mai mari de respondenți comparativ cu România sunt Armenia, Georgia, Rusia și Ucraina. În chestionar a fost inclusă și o întrebare legată de opinia profesorilor în privința acordării în România a permisiunii ca persoanele de același sex să se căsătorească. Din rândul respondenților care au oferit un răspuns valid, 60.5% au exprimat un dezacord total față de această idee. 6 În privința imigranților/muncitorilor din străină tate, aproape o treime dintre profesori(32.4%) au 8

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA indicat această categorie drept vecini pe care nu și-ar dori să îi aibă(față de 15.2% în WVS). Referitor la migrație și imigranți, datele ne indică și faptul că 18.6% dintre profesori consideră că ar trebui ca oricui să îi fie permis să vină în România să muncească, iar 58.4% că accesul ar trebui să fie condiționat de existența locurilor de muncă disponibile. 7 Introducerea de limitări stricte în privința numărului de străini care să vină în România este indicată de 11.6% dintre profesori, pe când 2% s-au pronunțat în sensul interzicerii accesului acestora. 9.4% dintre profesori nu au oferit un răspuns explicit la această întrebare, alegând să nu răspundă. O observație legată de interpretarea răs punsurilor la întrebările despre imigranți și reglementarea migrației către România vizează lipsa de detalii care să permită nuanțarea acestor poziționări. Ar fi de folos date suplimentare(eventual calitative) cu ajutorul cărora să fie surprinse reprezentările pe care profesorii le au despre categoria generică „imigranți”, în sensul atributelor pe care le asociază acestora și eventualelor diferențieri pe care le operează în relație cu această categorie. Știm, în acest sens, din datele colectate de Eurobarometru 2017, că atitudinile respon denților români față de imigranți sunt dife rențiate, în funcție de țara lor de proveniență(din afara sau din interiorul Uniunii Europene), așa cum este ilustrat în Tabelul 7. Tabelul 7. Categoriile de persoane pe care respondenții nu le-ar dori ca vecini(procentele de respondenți care au menționat aceste grupuri;% din total eșantion) Părerea despre... Foarte pozitivă Destul de pozitivă Destul de negativă Foarte negativă NS/NR Sursa datelor: Comisia Europeană(Eurobarometer, noiembrie 2017) Imigran ț ii din afara Uniunii Europene + 6 28 36 21 9 Imigran ț ii din alte state ale Uniunii Europene ++ 13 40 25 11 9 Merită, de asemenea, observat că profesorii care predau în școli din mediul urban sunt mai toleranți decât cei care activează în zone rurale în ceea ce privește acceptarea în proximitate a imigranților, persoanelor cu religie diferită, rasă diferită sau care vorbesc o limbă diferită și a cuplurilor necăsătorite. Excepția de la acest tipar se înregistrează atunci când este vorba despre peroanele de etnie romă, în cazul cărora această diferență dispare. 7. Profesorilor le-a fost cerută opinia despre modalitatea cea mai potrivită pe care guvernul ar trebui să o adopte pentru a reglementa migrația de muncă în România. 8. Și această modalitate de măsurare se regăsește în abordarea metodologică utilizată de WVS. În studiul FES, respondenții au putut acorda scoruri de la 1 la 10, unde 1 înseamnă niciodată justificat, iar 10 înseamnă întotdeauna justificat. O abordare complementară pentru măsurarea toleranței sociale este aceea prin care respondenților le este cerut să atribuie unui set de practici scoruri numerice care desemnează justificabilitatea acestora. 8 Astfel, alături de surprinderea toleranței față de grupuri de persoane, este posibilă și creionarea nivelelor de acceptare față de diferite comportamente, statutul unora dintre acestea fiind deseori controversat la nivel societal. Tabelul 8 redă răspunsurile profesorilor din studiul FES și, ca reper comparativ, cele oferite de respondenții din subeșantionul World Values Survey 2012. 9

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Tabelul 8. Procentele de respondenți care consideră practicile de mai jos ca fiind niciodată justificate(% din total eșantion/subeșantion) Homosexualitatea Prostituția Avortul Divorțul Relațiile sexuale înaintea căsătoriei Sinuciderea Eutanasia Ca un bărbat să își bată soția Ca părinții să își bată copiii Pedeapsa cu moartea FES WVS FES WVS FES WVS FES WVS FES WVS FES WVS FES WVS FES WVS FES WVS FES WVS 37.6 45.8 42 54.8 27.2 37.3 9.9 20.9 10.4 17.8 66.9 79.1 45.8 lipsă date 85.6 89.6 68.4 72.5 59.1 lipsă date Surse date: 1. Sondaj FES 2018, 1427 respondenți; 2. World Values Survey val 6(2010-2014). Date România 2012, sub-eșantion cuprinzând respondenții cu educație superioară(372 respondenți) Majoritatea profesorilor condamnă practicile referitoare la forme de violență în contextul familiei, însă părerile sunt departe de a fi unanime. Astfel, 85.6% consideră că niciodată nu e justificat ca soțul să își lovească partenera, iar 68.4% sunt de părere că lovirea copiilor de către părinți este un comportament care nu își găsește niciodată justificare. Sinuciderea(66.9%) și pedeapsa cu moartea(59.1%) se remarcă, de asemenea, drept practici respinse de o mare parte dintre profesori. Au o acceptabilitate comparativ mult mai ridicată practici legate de viața de cuplu, precum divorțul(9.9% îl consi deră niciodată justificat) și relațiile sexuale premaritale(10.4%). Comparativ cu răspunsurile populației cuprinse în eșantionul WVS, poziționările profesorilor din studiul FES sugerează atitudini mai tolerante față de homosexualitate și avort, două dintre temele care generează în mod recurent controverse în dezbaterea publică din România. Însă dincolo de comparația cu WVS, merită observat că mai mult de o treime dintre profesori consideră că homosexualitatea nu este niciodată justificată și că această opinie este cel mai bine reprezentată în rândul profesorilor celor mai tineri. Școala și educația pentru bună cetățenie Secțiunea următoare readuce discuția în context didactic, cu referire la educația pentru bună cetățenie la care școala poate contribui. La nivel european, există un acord larg asupra rolului important pe care școlile îl au în dezvoltarea de abilități civice și deprinderi democratice în rândul elevilor.(European Comission 2017) Deși există destul de multă variabilitate în felul cum sis temele de educație abordează integrarea educației pentru cetățenie în curricula școlară(ca subiect separat, integrat în predarea altor discipline, sau o combinație între cele două strategii), toate sunt subsumate viziunii generale a importanței pe care o are această componentă educativă. Chestionarul utilizat în studiul cantitativ a inclus o baterie de întrebări referitoare la felul cum se raportează profesorii, în cadrul orelor de curs sau 10

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA la orele de dirigenție, la câteva tematici a căror dezbatere împreună cu elevii poate fi utilă acestora din urmă din perspectiva formării civice. Acest tip de metodologie a fost utilizat de International Civic and Citizenship Education Study pentru surprinderea măsurii în care profesorii care predau discipline asociate educației civice și educației pentru cetățenie democratică se simt pregătiți să acopere diferite conținuturi în cadrul predării. 9 Tabelul 9 arată proporții foarte ridicate de profesori care își auto-evaluează favorabil nivelul de pregătire pentru abordarea a nouă tematici relevante în contextul unei societăți democratice dinamice. Tabelul 9. Proporția de profesori care se declară destul de bine pregătiți sau foarte bine pregătiți pentru a aborda fiecare dintre cele nouă tematici, în cadrul orelor de curs sau al celor de dirigenție(% după excluderea non-răspunsurilor) Tematici 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Toți profesorii Specializarea Lb. străine Șt. sociale Lb. română Mate-info Șt. naturii Discipline tehnice Religie Arte Sport Înv. primar Sp. nenominalizată 82.6 67.9 85.8 52.1 81.2 86.5 82.6 86.7 87.2 83.3 63.2 82.6 52.7 81.6 84.2 82.8 87.9 87.4 92.1 80.7 90 70.6 86.1 92.8 88.3 92 92.1 79 59.6 81.4 49.7 78.3 82.6 81.4 87.4 86.8 76.7 67.8 82.9 46.6 82.9 84.8 84.1 87.7 87.7 80.9 62.7 92.5 41.6 79.9 87.6 81.3 86 84.4 85.4 79.5 90.8 50 82 89.1 86 83.7 88.2 92 73.1 92.3 65.4 88.5 98.1 88.5 92.3 94.2 77.4 64.5 79 45.2 69.4 88.7 80.6 79 82.3 69.8 61.2 83.5 43.4 73.2 80.2 76.5 84.9 84.7 85.1 61.5 83.6 41.5 79.1 76.1 70.1 77.6 79.1 79.7 63.5 78.4 50 84.7 83.6 76.4 81.9 79.1 Codul tematicilor: 1= drepturile omului 2= vot și alegeri 3= mediul înconjurător și sustenabilitatea acestuia 4= emigrație și imigrație 5= oportunități egale pentru bărbați și femei 6= drepturile și responsabilitățile cetățenilor 7= utilizarea responsabilă a internet-ului(exemplu: credibilitatea surselor, protejarea intimității) 8= gândire critică și autonomă 9= rezolvarea conflictelor Tematicile pe care proporții ridicate de profesori se simt confortabil să le abordeze la dirigenție sau la orele de curs sunt rezolvarea conflictelor (87.2%), gândirea critică și autonomă(86.7%), 9. Vezi mai multe aici: http://iccs.iea.nl/home.html și aici http://iccs.iea.nl/about-iccs/history.html. România nu a participat la studiul din 2016, însă a fost inclusă în ediția din 1999, în studiul CIVED. Detalii în Torney-Purta, J., Lehmann, R.. Oswald, H.& Schultz, W. 2001. Citizenship and education in twenty-eight countries. Civic knowledge and engagement at age fourteen(CIVED). Amsterdam: IEA. Pentru studiul din 2016, vezi Schultz, W., Ainley, J., Fraillon, J., Losito, B., Agrusti, G.& Friedman, T. 2016. Becoming citizens in a changing world. IEA International Civic and Citizenship Education Study. 2016 International Report. Amsterdam: IEA. drepturile și responsabilitățile cetățenilor(86.5%) și subiectele legate de mediu(85.8%). Subiectele care întrunesc procentele cele mai mici de autoevaluări pozitive sunt cele referitoare la migrație (52.1%), respectiv la vot și alegeri(67.9%). Peste o treime dintre profesori se simt confortabil pentru a aborda toate cele nouă tematici în discuție(35.9% la nivelul eșantionului)(Figura 1). 11

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Figura 1. Proporțiile de profesori care se declară destul de bine sau foarte bine pregătiți pentru a aborda toate tematicile, în funcție de specializarea de predare. Științe sociale Religie Discipline tehnice Toți profesorii Mate-info Învățământ primar Limbi străine Limbă română Specializare nenominalizată Științele naturii Arte Sport 50.0 44.4 37.9 35.9 35.6 33.8 33.2 32.5 31.6 29.8 28.1 26.7 Jumătate dintre profesorii de științe sociale au despre propria lor pregătire aprecieri pozitive sau foarte pozitive. Acest rezultat este încurajator din perspectiva faptului că o mare parte dintre tematicile în discuție sunt acoperite de discipline din aria științelor sociale. Interviurile de grup relevă că, în cazul subiectelor sensibile 10 , profesorii arată mai puțină siguranță de sine în a dezvolta discuții în cadrul orelor de dirigenție:„Nu poți ocoli subiectul pe care ei îl solicită... Nu știm dacă putem să le dăm răspunsuri suficiente, dar putem vorbi...”(focus grup, oraș dezvoltat). Deși profesorii au indicat disponibi litatea de a se documenta despre aceste subiecte, pentru a oferi informație elevilor(atunci când temele sunt pre-anunțate), a fost des invocată și nevoia invitării unor specialiști pentru a conduce și modera discuțiile. Sesiunile de focus group au acoperit și aspecte referitoare la modul în care școala poate contribui la formarea de buni cetățeni. Poziționarea generică a profesorilor participanți la studiul calitativ subliniază faptul că școala contribuie la formarea civică a elevilor construind pe o fundație deja furnizată de familie. Familia este, în această accepțiune, învestită cu datoria de transmite valori importante care să îi pregătească pe copii pentru a deveni buni cetățeni. Atribute esențiale ale bunei cetățenii, nomina lizate în cadrul interviurilor, includ: respect, disciplină, responsabilitate, seriozitate, empatie, onestitate, toleranță, respectarea legilor și a regulilor, loialitate și perseverență. De altfel, importanța unora dintre aceste dimensiuni este reliefată și în datele de sondaj, cu referire la valorile pe care școala le poate cultiva în rândul elevilor(Figura 2). 10. Exemplele de teme controversate discutate în cadrul focus groupurilor sunt căsătoriile între persoane de același sex și rolul Mareșalului Antonescu în istoria României. 12

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Figura 2. Proporțiile profesorilor care consideră ca importante o serie de valori pe care școala le poate transmite elevilor, în plus față de cunoștințe(% din total eșantion) Bunele maniere Lucrul in echipă și cooperarea cu semenii Sentimentul de responsabilitate Toleranța și respectul pentru alte persoane Perseverența Hărnicia Imaginația Spiritul de competiție Independența Altruismul Spiritul de economisire Credința religioasă Supunerea 97.3 96.9 96.8 96.1 89.7 89.5 89.1 85.8 82.6 82.1 72 62.2 39.1 În cadrul interviurilor, profesorii insistă asupra măsurii variabile în care familiile sunt preocupate de formarea civică a copiilor sau capabile să asigure acestora ghidarea necesară din punct de vedere civic(sunt punctate în acest sens situațiile în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate). În plus, profesorii subliniază multitudinea de factori care modelează caracterul în formare al elevilor(influența massmediei și a mediului online sunt evidențiate în mod particular). În acest context, „școala are această datorie să țină echilibrul, să fie liantul între aceste medii în care, în fiecare în parte, copilul învață să fie un bun cetățean” (focus grup, sat sărac). O opinie frecvent conturată în cadrul interviurilor indică faptul că potențialul școlii de a contribui activ la formarea elevilor ca buni cetățeni este limitat de constrângerile de timp generate de volumul mare de materie care trebuie acoperită: ”nu uitați că în școală este o oră de dirigenție pe săptămână, unde se pot discuta lucruri de felul acesta și să-l educi ca bun cetățean. Noi, fiecare, avem materiile noastre de predat, noi avem o specialitate și pe aia se insistă. Deci noi avem ca scop principal predarea materiei. Și la dirigenție se face acest lucru și, în plus, pe lângă, se fac tot felul de acțiuni care ar ajuta. Dar baza e în familie...” (focus grup, oraș dezvoltat) Pe de altă parte, sunt recunoscute valențele voluntariatului, ale proiectelor școlare în care sunt implicați elevii și ale activităților din cadrul Săptămânii Altfel. Însă eficiența acestor acțiuni depinde și de regularitatea cu care sunt organizate și de includerea lor și în ciclurile timpurii ale educației. Nu în ultimul rând, profesorii invocă, în cadrul interviurilor, importanța exemplului personal pe care cadrele didactice îl pot oferi elevilor, în formarea acestora ca cetățeni. Rolul modelator al școlii, în sensul formării civice 13

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA a elevilor, nu este disputat; dimpotrivă, relevanța acestei componente a educației, care suplimen tează partea strict didactică, este recunoscută și subliniată de către profesori. O parte dintre aceștia și-ar dori ca școala să poată face mai multe în această direcție, inclusiv în sensul educării părinților. Ce nu poate fi lăsat neobservat însă este faptul că, deși profesorii plasează toleranța între valorile esențiale ale bunei cetățenii(și consideră că e important ca școala să transmită această valoare elevilor), o bună parte dintre ei manifestă, în cadrul răspunsurilor, atitudini care se îndepărtează serios de o poziționare tolerantă față de diversitatea socială. Desigur, această observație poate fi combătută prin argumentul că este mai facilă promovarea la nivel abstract a unei norme decât atașamentul personal față de conținutul acesteia. În plus, poate fi adăugat și că opiniile personale ale profesorilor nu influențează în mod necesar calitatea actului didactic sau modul în care se raportează la elevi. Este însă întotdeauna util de reflectat asupra măsurii în care orientările cu încărcătură democratică îndoielnică pe care le regăsim la nivelul populației generale devin manifeste și la nivelul categoriilor profesionale care au, în societate, un rol formator pentru o nouă generație. 3. Cum văd cadrele didactice din România segregarea școlară pe criteriul etnic Segregarea este definită drept”o formă extremă de discriminare care se manifestă, în general, într-un context de separare constrângătoare/ forțată, respectiv limitarea unui set de drepturi sau accesului la servicii sau facilități pentru grupuri diferite de persoane”. 11 Politici anti-segregare școlară au fost deja inițiate în România 12 , în acord cu perspectiva dominantă și la nivel internațional 13 . Victimele predilecte ale segregării școlare sunt elevii cu status socioeconomic mai scăzut, elevii vulnerabili- printre care elevii romi se evidențiază ca un grup proeminent supus riscului segregării școlare 14 . La nivel internațional studiile privind practicile de segregare școlară și efectele lor are o tradiție vastă. Studiul din 1966 al lui James Coleman 15 a deschis calea unui angajament atât la nivel academic, pentru definirea fenomenului și evidențierea consecințelor acestei stări de fapt, cât și la nivelul politicilor publice creionate și asumate de policy-makers. Desegregarea școlară a fost văzută ca un mijloc de combatere a inegalităților școlare și de asigurare a oportunităților egale în educație. Chiar și astăzi, fenomenul segregării școlare pe criteriul etnic este un fenomen încă ne-eradicat 16 și care conduce frecvent la luările de poziție referitoare la drepturile omului și combaterea discriminării 17 . În această notă a fost interesant să evaluăm părerea profesorilor din școlile din România față de derularea educației în manieră segregată. Ne vom opri în această secțiune asupra poziționării profesorilor în raport cu o opțiune dihotomică: derularea procesului școlar prin organizarea de clase separate pentru romi, sau, dimpotrivă, organizarea procesului școlar în clase mixte, în care elevii romi să învețe împreună cu restul elevilor. Forma originală a întrebării adresate profesorilor în cadrul studiului a fost următoarea: 11. Interights, Non-Discrimination in International Law: A Handbook for Practitioners,(2011) in United Nations Human Rights – Regional Office for Europe. 2017. European Added Value. The EU Multi-Annual Financial Framework Post-2020: A Tool to Close Human Rights Gaps in Europe? P. 16. 12. Vezi Ordinul cadru privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preșcolar nr. 6134/21.12.2016 emis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. 13. Council of Europe Commissioner for Human Rights. 2017. Fighting school segregation in Europe through inclusive education: a position paper. 14. Crai, Eugen; Ivan, Claudiu; Bănică, Cerasela; Prisăcariu, Roxana. 2016. Segregare sau incluziune școlară? Raport de monitorizare privind segregarea/ incluziunea școlară a elevilor romi în regiunea Nord-Est. Centrul de Advocacy și Drepturile Omului: http://www.cado.org.ro/ uploads/Raport_monitorizare_segregare_CA.pdf(1.03.2018) 15. Karl Alexander& Stephen L. Morgan. 2016. The Coleman Report at Fifty: Its Legacy and Implications for Future Research on Equality of Opportunity. https://socweb.soc.jhu.edu/faculty/morgan/papers/Alexa nder_and_Morgan_2016.pdf(1.03.2018) 16. Reardon, Sean F. 2015. School Segregation and Racial Academic Achievement Gaps. Center for Education Policy Analysis, Stanford University. 17. United Nations Human Rights – Regional Office for Europe. 2017. European Added Value. The EU Multi-Annual Financial Framework Post2020: A Tool to Close Human Rights Gaps in Europe?; Council of Europe. 2017. Fighting school segregation in Europe through inclusive education: a position paper. 14

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Crede ț i că elevii romi ar trebui să înve ț e în clase separate de restul elevilor sau să înve ț e împreună cu restul elevilor? VARIANTE DE RĂSPUNS: 1. în clase separate 2. în aceleași clase 9. NȘ Întrebarea s-a referit la separarea la nivel de clase, nu de școală- caz în care am fi putut vorbi de un tip special de segregare, cea rezidențială/ geografică, datorită concentrării locuirii într-un anumit spațiu/loc 18 . Opțiunea pentru școli separate și-ar fi putut găsi rațiunea în aspecte practice, precum dificultățile de transport/navetă la o școală non-segregată etc. Însă, întrebând de modul oportun de distribuire a elevilor la nivel de clase, în interiorul aceleiași școli, motivația pentru opțiunea de separare a romilor în raport cu restul elevilor este mult mai probabil să fie urmarea unei atitudini discriminatorii. În acest context rezultatul înregistrat în studiul întreprins surprinde: 13.1% dintre profesorii respondenți în cadrul sondajului au declarat că, în opinia lor, elevii romi ar trebui să învețe mai degrabă în clase separate și nu în aceleași clase cu ceilalți elevi. Cu alte cuvinte cel pu ț in unul din opt profesori se pronun ț ă direct în sensul segregării școlare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor romi în clase separate. Dacă ținem cont și de cei care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar patru din cinci profesori au optat pentru varianta învă ț ării în aceleași clase(Figura 3). Figura 3. Distribuția răspunsurilor profesorilor privind învățarea în clase separate pentru elevii romi. Crede ț i că elevii romi ar trebui să înve ț e în clase separate de restul elevilor sau să înve ț e împreună cu restul elevilor? N=1427 NS, 8.3% în clase separate 13.1% în aceleași clase 78.6% În interpretarea acestor rezultate ar trebui să avem în vedere de faptul că răspunsurile au fost influențate, cel mai probabil, și de statutul de mit raționalizator al ideii că organizarea elevilor în clase trebuie realizată independent de etnia acestora, în manieră ne-segregată. Altfel spus există o normă încetățenită și acceptată în planul managementului educațional că segregarea școlară etnică nu este de dorit, că modelul corect politic de abordare este cel al diversității, toleranței și opțiunii pentru organizarea educației școlare în grupe constituite independent de etnia elevilor. Pentru a avea o imagine mai clară despre motivele celor care au optat pentru o educație segregată am încercat să identificăm profilul acestei categorii de respondenți. În baza literaturii de specialitate, am stabilit un set de jaloane care au ghidat interogațiile noastre. În primul rând ne-am așteptat ca distanța socială manifestată de cadrele didactice în raport cu romii, măsurată prin opțiunea de a-i accepta ca vecini pe aceștia, să influențeze și opțiunea pentru clase separate pe criteriul etnic. Segregarea școlară pe criteriul etnic este o formă de discriminare a unui grup social. Conform literaturii de specialitate”accentuarea categorială” – sublinierea apartenenței la o categorie socială – sunt facilitate de două procese complementare: asimilare și coerență. Asimilarea se referă la procesul prin care anumite categorii sociale sunt definite cultural și internalizate la nivelul individului(romi/ne-romi); pe de altă parte coerența se referă la faptul că oamenii au nevoie de a da un sens lumii în care trăiesc, căutând creionarea unei imaginii de sine pozitive în cadrul dinamicii in-group/ out-group 20 . 18. ROMANI CRISS.(2015). Ghid pentru documentarea și monitorizarea segregării școlare în România. DARE-Net project: Rețeaua Desegregare și Acțiune pentru Educația Romilor, implementat de Romani CRISS, în parteneriat cu Centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului din cadrul Universității Harvard, ANTIGONE, Centrul European pentru Drepturile Romilor(ERC), Asociația Life Together și Asociația Integro din Bulgaria. 2015. http://www.dare-net.eu/cms/upload/file/guide-for-monitoring-anddocumenting-schoolsegregation-romania-in-romanian.pdf (2.03.2018). 19. Meyer, John W. și Rowan, Brian.(1977). Institutionalized Organizations: Formal Structure as Myth and Ceremony. American Journal of Sociology, Vol. 83, No. 2(Sep., 1977). 20. Tajfel în Cernat, Vasile. 2005. Psihologia stereotipurilor. Iași: Editura Polirom, p. 75-76. 15

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Atunci când respondentul face dovada preferinței sale de a ține departe de vecinătatea sa persoane membre ale unei anumite categorii sociale, este evident că a asimilat această categorizare socială. Fenomenul complementar de coerență orientează individul către favorizarea in-group-ului și ținerea la distanță a out-groupului. Din alt punct de vedere contează și relația socială percepută dintre in-group și out-group. Luând în calcul motivația individuală, literatura de specialitate sugerează că stereotipurile se originează în anumite nevoi psihologice bazale precum păstrarea stimei de sine pozitive, autoritarism(Allport și Adorno) sau de dominare socială 21 . În acest cadru este mai probabil ca: 1. cei care nu ar prefera romii ca vecinii să considere în același timp și că ei ar trebui să învețe în clase separate și, 2. deschiderea mai largă către promovarea unor caracteristici de personalitate precum altruismul(asociat cu stimă de sine pozitivă, opus tendințelor autoritariste) ar putea diminua tendința de a opta pentru segregarea etnică pe clase. Un alt aspect relevant este modul în care apartenen ț a la un grup minoritar influențează modul de raportare la alte grupuri minoritare. Grupurile minoritare se pot percepe într-o situație de competiție sau de respingere. Au existat situații istorice în care grupurile minoritare, în cadrul aceleiași societăți, au intrat în competiție, dezvoltând sentimente de respingere, discriminându-se reciproc – vezi cazul imigranților irlandezi față de negri în America secolului 19 22 sau cazul evreilor etiopieni, de culoare (falasha,„evreii negri“) în Israel 23 , care au fost supuși mai multor forme de discriminare de către celelalte sub-grupuri de evrei cetățeni ai statului Israel(inclusiv refuzul de a accepta ca proprii copii să învețe alături de copii ai evreilor etiopieni) 24 . Ne așteptam, în acest cadru, ca profesorii de etnie maghiară sau care au altă etnie decât cea a majoritarilor să manifeste distanță în raport minoritatea roma, optând pentru o variantă discriminatorie la adresa acestora – un proces de învățare în clase separate. Contextul școlar sau confortul oferit de acesta în procesul școlar poate fi de asemenea o variabilă importantă care poate influența modul în care cadrele didactice percep distribuția optimă a elevilor în clase. Într-un spațiu școlar caracterizat de numeroase probleme care pot afecta procesul școlar, în care ambianța școlară este precară, cadrele didactice pot fi mai înclinate să opteze pentru o soluție discriminatorie ca răspuns la acest context. Am decis, în acest sens, să analizăm relația dintre poziția cadrelor didactice abordate în studiu vizavi de oportunitatea învățării elevilor romi în clase separate sau nu cu modul în care acestea percep ambianța școlară – pe coordonate precum gradul de siguranță din școală, rezultatele obținute de elevi la învățătură, tensiunile din școală, lipsa fondurilor sau managementul defectuos al școlii 25 . Profesorii care au optat pentru educația segregată a elevilor romi au fost rugați să își justifice preferința, indicând răspunsurile potrivite din următoarea listă: 1. Pentru că au nevoi educaționale speciale care pot fi adresate mai bine separat 2. Pentru că au un comportament care îngreunează predarea pentru restul elevilor 3. Pentru că li se poate preda în limba romani 4. Pentru că includerea lor cu restul elevilor crează nemulțumiri din partea părinților celorlalți elevi A fost posibilă alegerea mai multor răspunsuri. Figura 4 descrie distribuțiile lor. 2 1. Cernat, Vasile. 2005. Psihologia stereotipurilor. Iași: Editura Polirom, p. 90. 22. https://www.theroot.com/the-divide-between-blacks-and-the-irish1790878916(29.04.2018) 23. http://dilemaveche.ro/sectiune/la-singular-si-la-plural/articol/ israel-poporul-mozaic(29.04.2018) 24. https://www.quora.com/Are-black-Jews-in-Israel-discriminatedagainst(29.04.2018) 25. Modelele statistice multivariate au inclus următoarele variabile de control: bunăstarea subiectivă a respondenților, genul, vechimea didactică, deținerea unei funcții de conducere în cadrul școlii sau nivelul educației(preuniversitară, universitară sau post-universitară). 16

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Figura 4. Distribuțiile răspunsurilor la întrebarea privind motivele preferinței pentru o educație în clase separate pentru elevii romi. De ce ar fi bine să studieze în clase separate? Răspuns multiplu. N=1 87 Pentru ca au nevoi educaționale speciale care pot fi adresate mai bine separat Pentru ca au un comportament care îngreunează predarea pentru restul elevilor Pentru că li se poate preda în limba romani Pentru că includerea lor cu restul elevilor creează nemulțumiri din partea părinților celorlalți elevi 1.6% 0.0% 1.6% 3.2% 27.8% 48.7% 46.5% 70% 1.6% 3.2% 27.8% 67.4% 2.7% 3.7% 25.7% 67.9% 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% Menționat(DA) Nemenționat(NU) NS NR Cei mai mulți dintre profesorii care consideră că elevii romi ar trebui să învețe în clase separate își întemeiază această opțiune pe considerentul că elevii romi au nevoi educaționale speciale care pot fi adresate mai bine separat: 70.6% dintre cei care au indicat dezirabilitatea separării elevilor romi în clase au indicat acest motiv. Cu alte cuvinte, educația separată ar fi în favoarea acestor elevi. În același timp, aproape jumătate dintre profesori care preferă segregarea, 48,7%, invocă drept motiv un avantaj al majorității-comportamentul elevilor romi ar îngreuna predarea pentru restul elevilor--, iar peste un sfert, 25.7%, consideră că includerea elevilor romi cu restul ar crea nemulțumiri din partea părinților celorlalți elevi. Dincolo de aceste răspunsuri, este posibil ca una din cauzele sistemice care conduc la ponderea însemnată de profesori care ar opta pentru separarea elevilor romi în clase să derive din slaba capacitate de a gestiona la clasă situația elevilor proveniți din medii vulnerabile, care necesită atenție și sprijin sporit. Datele de ordin calitativ obținute în cadrul interviurilor de grup realizate cu profesori ne arată perspective extrem de diverse în privința educației elevilor romi: sunt cadre didactice care înțeleg și susțin măsurile afirmative dedicate elevilor romi(prin alocarea de locuri speciale romilor în licee, de exemplu), dar și alții care se poziționează împotriva acestor măsuri: ”(...) în ce măsură considerați că școlile din România oferă șanse egale tuturor copiilor? - Părerea mea – nu oferă suficient. În sensul că există categorii cu o discriminare.... Există şcoli în care e foarte greu să înscrii un copil de etnie romă. Şi să zicem că ai un copil foarte bun.[…] Am avut elevi care chiar au fost buni, de-a lungul anilor; nu în fiecare an, dar am avut elevi care sunt foarte buni. Ajung la o şcoală, ajung la liceu mai departe, însă există clar o presiune asupra lor de a renunţa, de a se transfera, de a se lăsa. Eu am predat... înainte de aici, am predat în Cluj. Şi am avut elevi în Cluj de etnie romă. Şi câţiva au vrut să meargă 17

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA la licee şi nu au avut şansa să meargă. Au fost direcţionaţi în alte părţi. -Dar probabil din cauza nivelului de cunoştinţe. -Şi nivelul de cunoştinţe, dar dacă nu îi sprijini un pic... -Eu am văzut cazuri în care prea multe le acordă, prea multe locuri le acordă romilor – şi la licee, şi la facultăţi, la buget şi aşa –, pe când românii sunt mult mai bine pregătiţi din toate punctele de vedere. Şi totuşi ei, romii, beneficiază de nişte facilităţi pe care nu le merită.” (Focus grup cadre didactice, localitate din mediul rural săracă, cu pondere ridicată de romi) Rezultatele analizei statistice 26 asupra datelor sondajului ne-au confirmat ipotezele de pornire, dar ne-a rezervat și unele revelații neașteptate. În primul rând, rezultatele arată că profesorii care consideră că altruismul este o însușire pe care elevii ar trebui să și-o dezvolte în școală sunt de asemenea și mai înclinați să considere că elevii romi ar trebui să învețe în aceleași clase cu restul mai degrabă decât în clase separate. De asemenea, profesorii care nu își doresc să aibă vecini romi sunt mai înclinați să considere că aceștia ar trebui să învețe mai degrabă în clase separate decât în aceleași clase în comparație cu ceilalți profesori. Rezultatele ne mai arată că atunci când condițiile din școală sunt dificile(din punct de vedere al siguranței, al rezultatelor elevilor, al numărului de elevi din medii vulnerabile, al calității manage 26. Am aprofundat analiza datelor obținute în studiu prin evidențierea variabilelor care se asociază semnificativ cu poziția profesorilor față de organizarea pe clase a elevilor romi. În acest sens am rulat o regresie logistică binară având în vedere că variabila dependentă(opțiunea pentru clase segregate pe criteriul apartenenței elevilor la grupul romilor sau pentru clase mixte) este una dihotomică. În Anexa 1 sunt prezentate rezultatele obținute în urma analizei statistice derulate. 27. Valoarea minimă a indicelului este 0(nicio problemă), iar cea maximă este 100(probleme grave pentru toate categoriile). Lista de probleme evaluate este următoarea: a. Siguranţa scăzută în şcoală, b. Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor, c. Atmosfera, relaţiile tensionate dintre elevi, d. Dotarea precară a laboratoarelor, e. Atitudinea necuviincioasă a elevilor faţă de profesori, f. Condiţiile nesatisfăcătoare din sălile de clasă, g. Lipsa curăţeniei în incinta şcolii, h. Atmosfera, relaţiile tensionate dintre profesori, i. Slaba pregătire profesională a cadrelor didactice, j. Atitudinea agresivă a profesorilor în relaţia cu elevii, k. Lipsa de profesori titulari, l. Managementul defectuos/ slab al şcolii/ liceului, m. Lipsa fondurilor, n. Numărul ridicat de elevi din familii foarte sărace, o. Situarea școlii într-o zonă periculoasă mentului școlii etc.) este mai probabil ca profesorii să considere că elevii romi trebuie să învețe în clase separate. Figura 5 reprezintă distribuția unui indice al problemelor percepute în școală, construit prin agregarea răspunsurilor la o serie de 15 tipuri de probleme 27 , în rândul profesorilor care afirmă că elevii romi ar trebui să învețe în clase separate, respectiv al celor care afirmă că ar trebui să învețe în aceleași clase. Figura 5. Distribuția unui indice al problemelor percepute în școală în rândul profesorilor care afirmă că elevii romi ar trebui să învețe în clase separate, respectiv al celor care afirmă că ar trebui să învețe în aceleași clase. E levii romi ar trebui să înve ț e în clase separate, sau să înve ț e î mpreun ă cu restul elevilor? în clase separate în aceleași clase 8 0 ,00 8 0 ,00 Index probleme în școală 7 0 ,00 6 0 ,00 6 0 ,00 5 0 ,00 4 0 ,00 4 0 ,00 3 0 ,00 2 0 ,00 2 0 ,00 1 0 ,00 Datele indică proporții mai ridicate de profesori care predau în școli cu dificultăți mari în rândul celor care preferă o educație segregată pentru romi, față de proporțiile din rândul celor care optează pentru o educație incluzivă. 18

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Analiza relației dintre apartenența etnică a profesorilor și opțiunea lor cu privire la organizarea claselor cu elevi romi a relevat o asociere substațială. A fost cea mai puternică corelație identificată în cadrul modelului statistic rulat, controlând efectul celorlalte variabile incluse în analiză. Astfel, profesorii de etnie maghiară s-au dovedit, mai înclinați să afirme că elevii romi ar trebui să învețe în clase separate mai degrabă decât în aceleași clase decât profesorii de alte etnii. Dintre cei 72 de profesori de naționalitate maghiară care au răspuns la întrebarea legată de modul în care trebuie distribuiți copiii romi în clase, 37(reprezentând 51.4%) au fost de părere că elevii romi trebuie să învețe în clase separate(față de o pondere de 12.1% în rândul profesorilor români) 28 . Datele disponibile nu ne permit să oferim explicații ferme pentru acest rezultat. Subeșantionul redus de respondenți de etnie maghiară(N=72) și faptul că aceștia provin dintr-un număr redus de școli constituie una dintre limitările importante. Una dintre explicațiile posibile ține de interesul crescut pentru păstrarea identității culturale prin promovarea educației în limba maternă. Organizarea de clase separate pentru elevii maghiari cu predare în limba maternă este considerată drept o situație dezirabilă de câtre aproape întreaga comunitatea maghiară și de către reprezentanții săi politici. De altfel, unul din focus grupurile realizate în cadrul studiului în cadrul unei comunități unde atât ponderea maghiarilor cât și cea a romilor este de peste 20% a relevat importanța acordată de profesorii maghiari păstrării identității culturale prin învățarea în limba maternă în clase omogene etnic: ”De ce credeţi că mai bine mixte decât...? - Vede şi partea cealaltă a lumii, că dacă sunt între ei... Deci ca şi persoanele cu handicap. În unele cazuri, ei trăiesc, aşa, în mediu închis; sunt în mediu închis.[...] închis. Trebuie să vezi şi lumea din afară, deci cum se comportă şi... şi atunci socializezi, nu? Deci aşa cred, că aşa e... De aceea poate ar fi fost mai bine să nu existe o separare pe bază de limbă, deci să nu existe clase cu predare în maghiară, clase cu predare în română, ci să fie clase comune, să aibă acces la cât mai multă cultură, să fie cât mai amestecate.(profesor de etnie română, A.C.). -E vorba de limba maternă(profesor de etnie maghiară, S.N). -Da. Să nu existe clase strict în limba maternă – maghiară sau română –, ci să...(A.C.) -Adică să îţi uiţi limba maternă sau mai ştiu eu ce (S.N). -Nu, nu să îţi uiţi. Să stea împreună. Să aibă o experienţă cât mai comună. Aşa văd eu lucrurile (A.C.) -Ai zis total altceva. Să îţi uiţi limba maternă.... (S.N).” (Focus grup profesori în localitate săracă, mixtă din punct de vedere etnic). Este plauzibil ca având în minte acceptarea opțiunii segregaționiste pentru elevii maghiari, respondenții maghiari au considerat că și pentru romi ar fi benefică separarea lor. În datele sondajului, dintre profesorii care optează pentru segregare, cei maghiari invocă mai frecvent existența unor nevoi educaționale speciale în cazul elevilor romi(85% dintre profesorii maghiari, față de 61% între cei români). Nu este clar ce se află în spatele acestei diferențe: poate fi preocuparea pentru îmbună tățirea rezultatelor școlare ale elevilor romi, însă poate fi și urmarea dorinței de a-i”proteja” pe elevii de alte etnii de efecte presupus negative ale învățării în clase mixte etnic care includ romi. Faptul că există relații strânse între comunitatea cetățenilor români de etnie maghiară din România cu locuitori din Ungaria unde, cel puțin în baza opțiunilor politice exprimate recent, pare să existe o afinitate ridicată pentru un discurs xenofob, ar putea să contribuie la explicarea frecvența mai ridicată a unor atitudini anti-roma în rândul profesorilor maghiari. Oricum, aceste rezultate ne atrag atenția că egalitatea de șanse educaționale ale copiilor vulnerabili(inclusiv romi) trebuie promovată nu doar în contexte de coexistență majoritari 28. Această asociere, semnificativă statistic(p< 0.001), se menține, așa cum putem vedea și în Anexa 1, și după ce controlăm efectul celorlalte variabile incluse în modelul de statistic multivariat. 19

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA români, dar și în contexte locale în care majoritatea etnică este constituită din elevi ai altor minorități din România. Analiza derulată ne-a mai arătat și faptul că vechimea didactică contează în poziționarea profesorilor față de modul de organizare a elevilor romi în clase. Cu cât vechimea în activitate este mai mare, cu atât mai mare șansa ca respondentul să opteze pentru organizarea de clase separate pentru romi mai degrabă decât în aceleași clase. Este, probabil, urmarea unei conectări mai anevoioase la evoluțiile moderne în domeniul științelor educației și la concepțiile actuale ale derulării adecvate a procesului de învățare. În același timp, diferențele în funcție de vechime sunt modeste(14% dintre cei cu vechime sub 10 ani optează pentru clase segregate, față de 18% dintre cei care au vechime peste 20 de ani) și nu oferă perspectiva unor îmbunătățiri notabile odată ce profesorii cu vechime ridicată se vor pensiona. O altă variabilă relevantă este deținerea unei funcții de conducere în școală. Cadrele didactice care dețin o funcție de conducere în cadrul școlii sunt mai înclinate să considere că elevii romi și ceilalți elevi trebuie să învețe în aceleași clase mai degrabă decât în clase separate, comparativ cu cadrele didactice care nu dețin o astfel de funcție de conducere: dintre cei cu funcții de conducere sunt 7,5% care preferă clase segregate, față de o proporție dublă în rândul celor fără funcții de conducere. Nivelul bunăstării subiective este un alt aspect asociat cu modul în care cadrele didactice văd organizarea pe clase a elevilor romi. Asocierea nu este însă una uniformă. Astfel, atât profesorii care declară că au un venit decent sau au un venit care le permite”să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii”, cât și cei care afirmă că venitul le ajunge numai pentru strictul necesar sunt mai înclinați să considere că educația elevilor romi trebuie organizată în aceleași clase cu ceilalți elevi mai degrabă decât în clase separate comparativ. Astfel, sunt mai înclinați să declare că romii trebuie să învețe în clase separate atât cadrele didactice care au un venit precar în gospodărie – cel mult strictul necesar este acoperit, dar și acele cadre didactice care se situează la cealaltă extremă, având un venit în gospodărie care le permite să aibă tot ce își doresc fără restricții. Și nivelul de educație contează. Astfel, pentru cadrele didactice cu educație preuniversitară(cel mai adesea este cazul cadrelor didactice de nivel primar), proporția celor care optează pentru clase separate este de 38%. Pentru cele cu studii de nivel licență proporția este de 16%, iar pentru cei cu studii post-universitare este de 9%. Tabloul creionat pe baza datelor cantitative este completat și cu date de ordin calitativ, rezultate din derularea interviurilor de grup. Astfel, profesorii au fost invitați să comenteze în ce măsură consideră că școlile din România oferă șanse egale tuturor copiilor, care sunt categoriile dezavantaje în procesul școlar și să se exprime asupra modalității adecvate de organizare a predării pentru copii romi. Interviurile indică faptul că miza echității educaționale la nivel social este conștientizată de către profesori, aceștia înțelegând conse cințele negative ale eșecului școlar: ”... Să spunem aşa, meritocraţia e întotdeauna bună, exceptând când lucrează împotriva ta. Să spunem aşa: avem un elev... avem elevi acum care abia ştiu să scrie şi să citească în clasa a V-a. Este o realitate. Bun. Nu îi sprijinim să ajungă să termine şcoala. Ajung, să spunem, să se lase undeva prin clasa a V-a, a VI-a, a VII-a. Nu vor şti să facă nimic, vor trăi din furat sau din ajutoare, vor avea copii cu grămada. Copiii lor ce şanse vor avea? Poate este mai bine să îl ţii cumva în şcoală până …, te asiguri că are un loc de muncă; nu că merge mai departe, dar că munceşte, pentru că poate. Copiii lui nu au să fie ca el, poate au să fie un pic mai. Îl mai ia de freză, îl duce la şcoală. Pentru că dacă îi laşi să fie ca în junglă, o să avem în continuare o populaţie ca în junglă…..” (Focus grup cadre didactice din localitate rurală săracă). 20

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Pe de altă parte a fost semnalată discriminarea etnică pe piața muncii și impactul acestui fenomen asupra demotivării în procesul școlar, un pattern interesant care merită a fi analizat mai în detaliu în viitor. Altfel spus, având în vedere că anii de educație nu pot fi valorificați pe piața muncii din cauza discriminării etnice la angajare, elevii și tinerii romi ajung la concluzia că nu merită investiția în educație, în acumularea educațională, câtă vreme oricum nu poate fi utilizată la finalul procesului. Este o ilustrare a teoriei acțiunii raționale conform căreia decizia de continuare a studiilor la nivelul familiei derivă dintr-o analiză cost/beneficiu în educație, fiind puse în balanță resursele angajate pentru continuarea educației cu beneficiile obținute. Atunci când proiecția conduce la convingerea că sunt mai mari costurile decât beneficiile, abandonul școlar are șanse mai ridicate să apară: ”- Discriminare nu în sensul să îi oferi discriminare pozitivă, nu în sensul că prin facultate şi aşa mai departe, ci te asiguri că omul care vrea să muncească este acceptat să muncească chiar dacă este rom. Pentru că, dacă eu, de exemplu, vă îmbrac în haine ţigăneşti şi vă duc undeva la un interviu, sunt convins că jumătate dintre angajatori nu vă iau în considerare dacă arătaţi ca un rom. Nu se uită la ce diplomă aveţi. Se uită că sunteţi ţigan. - Au facilităţi, au ceva dacă angajează romi. - Deci există o discriminare negativă. În 99% dintre cazuri e justificată, în 1% dintre cazuri nu este justificată şi acel 1% ….. se pierd. Şi atunci, cultura va fi„Degeaba înveţi, degeaba încerci, degeaba te trimit la şcoală, chiar dacă tu eşti bună, că oricum nu o să te bage nimeni în seamă. Însă mai bine te văd la un bărbat acum, în clasa a V-a şi, peste 3 ani, ai 7 copii din care trăieşti că i-ai născut prin Germania şi ai ajutoare de acolo, că asta este realitatea.” (Focus grup cadre didactice localitate rurală săracă). În ceea ce privește poziționarea cadrelor didactice față de existența sau nu a egalității de șanse în educație, am identificat, în discuțiile angajate, atât o înțelegere limitată a fenome nului, cât și o înțelegere elaborată. Astfel, o parte dintre respondenți consideră că șansele sunt egale între elevi, iar discrepanțele școlare derivă doar din înzestrările native. Consecința este că acești profesori consideră că dacă”noi(profe sorii, s.n) lucrăm la fel cu toţi copiii, şi dacă e sărac, şi dacă e bogat, şi dacă are pantofii rupţi, şi dacă are luxoşi…. deci dacă noi la fel vorbim, dacă noi la fel prezentăm.”(cadru didactic localitate rurală dezvoltată) atunci șansele egale sunt asigurate. Nu se iau în calcul, în acest caz, determinările familiale, precondițiile sociale care puteau stimula dezvoltarea înzestrărilor native sau, dimpotrivă, bloca acest proces. Această poziție este ilustrată în următorul fragment al unui interviu de grup: ”În general, credeţi că copiii din medii defavorizate au şanse egale în sistemul de învăţământ românesc în raport cu ceilalţi, cu alţi copii care au condiţii materiale, financiare mai mari? -Da. -Dacă mă întrebaţi pe mine, opinia personală e că nu. Un copil care nu are o situaţie materială bună clar e defavorizat. Economic. Din start. Şi social. Şi social, da. Şi aspectul pecuniar acum e extrem de important în societate, pentru că trăim în... Da, dar dacă privim şcoala, cu ce îl frustrez eu pe ăla care e mai sărac decât pe ăla care e mai bogat? Că nu îl frustrez cu nimic.(…) Să revenim la copiii cu şansele egale.(…) La sistemul de învăţământ. -Păi, la sistemul de învăţământ. Deci noi lucrăm la fel cu toţi copiii, şi dacă e sărac, şi dacă e bogat, şi dacă are pantofii rupţi, şi dacă are luxoşi. Deci noi la fel vorbim, noi la fel prezentăm. -Şcoala oferă şanse egale pentru absolut toţi copiii – şi săraci, şi bogaţi. Ba din contră, poate că mi se duc ochii la ăla pe care îl văd puţin mai necăjit.(…) Aş vrea să îl ajut mai mult ca intelect şi ca mod de predare, şi ca mod de înţelegere, să văd ce a spus, pentru că mai intervine şi un pic de milă acolo, că suntem oameni.” (Focus grup cadre didactice din localitate rurală dezvoltată). 21

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA În interviurile de grup, profesorii din școli aflate în mediul urban dezvoltat au avut un acord larg asupra faptului că șansele sunt egale, fără discriminare, fără condiționări ale mediului social de proveniență. ”În ce măsură considerați că școlile din România oferă șanse egale tuturor copiilor? -Oferă! -Da! În mare măsura, 95% eu consider că oferă șanse egale. Am predat în multe școli și am văzut că dacă un copil are ceva problemă, școala întreagă, profesorii, școala în sensul că direcțiunea, profesorii, administrația, toată lumea și-a dat concursul ca acel copil să fie școlarizat și să nu se simtă exclus. -Da, nu se fac discriminări. Nu, nu, eu personal nu am avut. -Eu am avut un copil rom, de etnie romă și s-a integrat foarte bine și totul a fost în regulă.(…) -Și șanse la o educație bună au toți cu sistemul de repartizare la liceu, șansa la educație este aceeași pentru toți, depinde doar de fiecare copil. -Da! Să beneficieze și să profite de ea. -Avem copii și din Huedin, din alte orașe, asta înseamnă că învață. -Din Maramureș. Borșa. Și de la sat. Din familii cu situații materiale diferite, șansele sunt aceleași.” (Focus grup cadre didactice din localitate urbană dezvoltată). O parte dintre respondenții interviurilor de grup au însă o înțelegere mai elaborată despre asigurarea șanselor școlare egale, luând în calcul atât posibilitățile elevului cât și startul inegal, și de aici necesitatea unei predări adaptate nevoilor elevului, ca mijloc de compensare a condițiilor sociale: ”Problema e că şanse egale nu înseamnă atitudine egală, nu înseamnă aceeaşi abordare. Eu, dacă intru la clasă şi am aceeaşi abordare şi cu cei din prima bancă şi cu cei din ultima bancă, nu înseamnă că i-am oferit şanse egale. Dacă unul prinde mai repede şi el poate să meargă la nu ştiu ce competiţii şi îi aloc un sfert de oră, nu înseamnă că, dacă îi aloc celui din ultima bancă un sfert de oră, are şanse egale. Şansele egale trebuie adaptate nevoilor personale. Asta e părerea mea.” (Focus grup cadre didactice din localitate rurală dezvoltată). ”-Deci nu numai între etnii e o discriminare, ci şi între elevii din mediul rural şi cei din urban. Elevii din mediul rural, mai ales acum, după Revoluţie, nu mai au nicio şansă aproape să îşi continue studiile, din cauza problemelor sociale şi... este un decalaj între ei... Nu au şanse egale cu cei din mediul urban... (…) -Celui care doreşte să înveţe îi oferă şanse. Îi oferă. Dar cel care nu, ce să... Îl iau cu forţa? Îl iau cu forţa?Dacă vezi că nu ai cu cine... Eu nu cred că nu au şanse. -Poate că în mediul rural sunt acei copii care sunt forţaţi să meargă... Cred că a fost cea mai mare greşeală să se desfiinţeze acele şcoli în care erau... -Da, da. 5 copii erau într-o localitate. Acelor 5 copii statul trebuia să le asigure educaţie. Era obligat. Era obligat, da. Un învăţător să facă ore şi cu cel care e în clasa I, în clasa a II-a. Cred că, într-adevăr, acolo acei copii nu au şanse egale. (Focus grup cu profesori din localitate rurală săracă). Câțiva dintre profesorii intervievați arată cum inegalitatea de șanse școlare în funcție de mediul de rezidență contribuie la un abandon școlar ridicat în rândul elevilor din mediul rural: -Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că niciun sistem din lume nu poate să asigure. Cred că nici America sau, mă rog, un stat foarte dezvoltat, sau ţările nordice... cred că nu pot să vină şi să spună„Domnule, este impecabil!”. -Da, dar la noi, la un moment dat, chiar aveau şansa toţi aceşti copii să studieze. Funcţiona. (...) -Şi dacă statul a desfiinţat aceste şcoli, chiar şi cu 5 copii în clasa respectivă... Copilul face naveta şi automat nu mai... Da. Şi el pierde din acea energie... vă daţi seama, chiar şi această navetă... lumea nu mai are posibilitatea să întreţină copiii în şcoli şi automat intervine abandonul şcolar. 22

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA -Mulţi se opresc după opt clase, pentru că nu au posibilitatea să vină în oraş. Da. Şi chiar şi mai devreme. Şi mai devreme.” (Focus grup, cadre didactice localitate urbană săracă). În același timp, o parte dintre profesorii intervievați observă că educația școlară implică costuri care sunt la îndemâna doar a anumitor elevi: ”-Aş vrea să vă mai spun că noi suntem în situaţia acum să organizăm săptămâna„Şcoala Altfel”, în care ne dorim foarte mult să îi scoatem un pic din mediul acesta şi să îi ducem să vadă şi ei cum este oraşul, că poate sunt unii care nu au fost în oraş niciodată, să meargă la un film ca să vadă cum ne comportăm acolo, cum ne comportăm într-un mijloc de transport în comun, pentru că e foarte important. Ei, toate aceste ieşiri presupun nişte cheltuieli. Şi atunci, nu pot participa toţi copiii. Cei care nu au venituri materiale acasă normal că nu pot participa. Iar noi fonduri nu avem, ci doar aceste activităţi să le... Deci eu zic că ar trebui ca pentru„Şcoala Altfel” să se aloce nişte fonduri pentru aceste ieşiri, ca să poată să participe toţi copiii. Părerea mea. -Da, ideea e bună. -Salutară. -Nu mai zic de auxiliare, care ne trebuie, că avem manualele care sunt gratuite, dar avem nevoie şi de auxiliare. Şi atunci, o parte cumpără, ceilalţi... Se uită.” (Focus grup cu profesori din localitate rurală dezvoltată). Modul de înțelegere a egalității de șanse în educație are un efect direct și asupra modului în care se consideră adecvat a organiza distribuirea elevilor în clase, în școli. În interviurile realizate în mediul rural sărac, opțiunea respondenților privind organizarea claselor este clară: mixtă, fără a lua în calcul etnia elevilor. În urbanul sărac opțiunea este, de asemenea, pentru organizarea cursurilor în clase mixte. ”-Credeţi că predarea pentru copiii romi ar trebui să fie în clase separate sau în clase mixte? -Nu există aşa ceva. -Nu, nu. -La noi sunt integraţi foarte bine. Nu, nu. -În clase împreună. Nu, nu. Sunt integraţi. Nu, nu, nu. Nu. (…) Şi sunt copii romi foarte bine educaţi şi cu bunsimţ, şi isteţi, şi... Nu. Bineînţeles. Nu, nu, nu. Nu. Nu, nu. Deci la noi nu se pune problema. Păi, eu cred că i-am discrimina dacă am face... Nu, nu este cazul, normal.” (Focus grup cadre didactice din localitate urbană săracă). Lucrurile stau puțin diferit în cazul cadrelor didactice care activează într-o localitate urbană mare, dezvoltată, în care interacțiunea cu elevi romi nu are loc foarte frecvent. În aceste situații, deși există conștiința faptului că norma legală este organizarea predării în clase mixte – prin ”incluziune”, sunt avansate totuși argumente în sensul separării copiilor romi, se exprimă dubii cu privire la modul în care lucrurile ar trebui să se întâmple, se invocă anumite auspicii în care participarea în aceleași clase ar trebui să se întâmple(dacă sunt cuminți, conștiincioși etc.), sunt evocate anumite stereotipuri negative la adresa romilor care ar putea afecta participarea școlară a acestora etc. Apare conturată o graniță între romi și neromi, vorbindu-se de obiceiuri specifice primilor, incompatibile cu o participare școlară adecvată. Merită observată și intervenția unui respondent care afirmă că segregarea elevilor romi trebuie evitată pentru că le-ar oferi acestora un avantaj competitiv nepotrivit, la fel ca în cazul maghiarilor: ”-Considerați că trebuie organizată predare separată pentru copiii romi față de ceilalți copii, sau în clase mixte e ok? -Atâta timp cât învață nu interesează pe nimeni că e rom. Nu interesează pe nimeni ce e. -Cred că mai de grabă problema este la părinți uneori. Nu ne sprijină atât de mult, îl trimit numai pentru alocație. Îi trimit ocazional, așa. Sau corn și lapte. (…) -Acum problema asta cu romii e foarte 23

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA complicată și în clasele cu romi la care am predat erau și clase cu romi cuminți și integrați și altele în care erau de nestăpânit într-un fel. Adică principala problemă eu o consider, având în vedere că am mai lucrat cu ei și în proiecte de voluntariat extra-școlar, principala lor problemă e că ei vin dintr-o altă lume, adică ei au obiceiurile lor, felul lor de a percepe viața și care nu este compatibil cu sistemul celălalt, adică acesta în care funcționează orașul, să zic. -Dar cu toate acestea nu credeți că e necesar învățământ separat? -Nu știu dacă e necesar sau nu. Problema este că în momentul când ai în clasă trei, patru copii din aceștia, care vin și cântă… Sau nu se spală. -Eu pot să accept că desenează ora asta. Nu că de spălat se spală, marea majoritate. Sau părinții lor chiar dacă lucrează în niște condiții groaznice, nu știu dacă ați fost, se străduiesc să-i trimită cât de cât curați la școală. Și acolo la ei e o anumită ierarhizare, adică unii îs mai curați, unii au grijă de copiii lor cât de cât, alții chiar deloc și aceia nu reușesc să termine școala. Deci e foarte important să fie susținuți. Dar în momentul când ai în clasă doi, trei dinăștia, foarte greu poți să-i duci până în clasa a 8-a. Și nu reușești să-ți faci materia ca profesor. Deci ai niște probleme de disciplină destul de grave. De aceea nu știu cum e mai bine. Nici să-i pui în clase separate nu e bine, pentru că se întâmplă ca și cu comunitatea maghiară, ei au locurile lor, au totul al lor ca și comunitatea romă și atunci sistemul concuren țial nu mai este concurențial, adică nu e firesc ce se întâmplă, asta e părerea mea. -Acuma vezi că ei au avut o istorie tragică, că au fost robi și cumva asta deja,(…), e o moștenire pe care foarte greu poți să o ștergi. Și au fost supuși, chinuiți mai rău decât negrii, dar nu sunt documente foarte multe care să ateste asta, dar puținele care îs… (…) -La noi se merge pe educația asta incluzivă. Dar acum sunt clase de romi acolo la …, sunt clase separate de romi, eu știu, așa am auzit. -Probabil unde numărul lor e foarte mare. Și sunt probleme serioase și de aceea. E mai bine așa -Eu cred că se exagerează cu integrarea tuturor în sistemul acesta. Deci integrarea începe, ți-am spus, din familie. Odată ce el concepe altfel viața, el crede că e fericit într-un fel chiar dacă diferit de-al nostru. Cultura lui, tradiția lui, toate-s diferite și atunci asta e problema de fapt. În momentul când tu te duci opt ore la școală și stai într-un mediu… -Nu tot timpul, dacă nu poți, nu vrea, nu merge. Dacă nu au reușit europenii să-i integreze… -Avem și exemplu pozitiv, baiatul din a 10-a C, care e pe locurile de romi venit, un copil extraordinar. E așa de conștiincios…. (Focus grup cadre didactice, localitate urbană dezvoltată). Luate împreună, datele cantitative și cele calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o parte însemnată dintre profesori nu sunt pregătiți suficient pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara unei istorii sociale nefavorabile, și că sistemul educațional amplifică aceste dificultăți. 4. Trecut istoric și democrație că-s același tip de probleme într-o clasă. "Dau drumul mulțimii să-i masacreze(pe evrei n.n.). Eu mă retrag în cetatea mea și, după ce-i masacrează, pun iarăși ordine." "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari... Să folosim acest moment istoric și să curățăm pământul românesc... Dacă este nevoie să trageți cu mitraliera... Îmi iau răspunderea în mod formal și spun că nu există lege... Două-trei săptămâni nu fac nici o lege pentru Basarabia și Bucovina... Deci fără forme, cu libertate completă" Ion Antonescu în ședința Consiliului de Miniștri din 8 iulie 1941 Măsura în care cetățenii își amintesc trecutul, dar, mai ales, modul în care evenimentele și personalitățile istorice sunt invocate în spațiul public, contează pentru calitatea democrației din prezent. Astfel, memoria colectivă este o resursă pentru democrație atunci când comunitatea adoptă perspective deschise și critice asupra trecutului, inclusiv asupra evenimentelor 24

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA negative. În același timp, trecutul are adesea interpretări diferite în funcție de apartenența la grupul majoritar sau la cele minoritare. Într-o analiză privind transformările democratice din Europa de Est, Sherrill Stroschein arată că țările care se autodefinesc formal pornind de la etnia majoritară, incluzând în această categorie Slovacia și România, și-au estompat în practică aceste identități pe durata tranziției democratice (Stroschein 2012). Aceste procese nu sunt însă ireversibile, așa cum se observă în ultimii ani în cazul tot mai multor țări în care politicile identității intră in conflict cu practicile democratice, cu exemple tot mai clare în Ungaria și Polonia, dar și în țări fără trecut comunist, cum este Israelul. În România, perioada cuprinsă între primul război mondial și instaurarea regimului comunist apare tot mai frecvent reflectată în dezbaterile publice cu miză în special pentru poziționarea majorității în raport cu minoritățile etnice și religioase, în special față de romi și evrei. Discuțiile sunt centrate cel mai frecvent în jurul re-evaluării rolurilor jucate de către mareșalul Ion Antonescu și de către membrii Mișcării Legionare. În privința mareșalului Antonescu, există un acord larg în rândul istoricilor în privința acțiunilor sale în timpul celui de-al doilea război mondial. Ion Antonescu a fost prim-ministru al României între 1940 și 1944, iar pe durata războiului a fost aliatul lui Adolf Hitler, comparabil ca importanță doar cu conducătorul Italiei, Benito Mussolini. România condusă de Antonescu a contribuit cu 585 000 de soldați în timpul invaziei naziste în Uniunea Sovietică, între iunie și octombrie 1941. Pe durata războiului, Antonescu a inițiat și organizat, conform ultimelor estimări, acțiuni care au condus la moartea a aproximativ 270 de mii de evrei și a 25 de mii de romi în nordul Bucovinei, Basarabia și Transnistria, teritorii aflate la acea vreme în afara granițelor României, în care trupele românești au ajuns în primele săptămâni ale invaziei din 1941 conduse de Germania(Deletant 2006, Ioanid 2000).”Aceste cifre”, afirmă Dennis Deletant, ”conferă regimului Antonescu distincția sinistră de a fi responsabil de numărul cel mai mare de ucideri ale unor evrei după Germania lui Hitler”. După război, Antonescu a fost judecat, condamnat la moarte și executat în 1946. Mișcarea Legionară a fost înființată în 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu ca o organizație paramilitară de orientare naționalistă-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit și antimasonic. Specificul Mișcării legionare față de alte mișcări fasciste europene din perioada interbelică constă în fundamentalismul religios creștin-ortodox(Payne 1996). Membrii Mișcării Legionare au realizat numeroase asasinate, incluzând uciderea a 64 de generali și politicieni aflați în arest preventiv la închisoarea Jilava, în noiembrie 1940, precum și cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, în ianuarie 1941, în care au fost uciși 120-140 de evrei. În 1940 Legiunea s-a aliat cu Ion Antonescu, participând la guvernare, însă în ianuarie 1941 au încercat o lovitură de stat ce a fost înfrântă de Antonescu, cu sprijinul lui Hitler. După 1989, atât Ion Antonescu cât și Mișcarea Legionară au avut parte de receptări puternic divergente. Din punct de vedere legislativ, Ordonanța de urgență nr. 31 din 2002 are ca scop prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni contra păcii și omenirii, și reglementează”interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob”, precum și”promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni contra păcii și omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârșită prin orice mijloace, în public”. Urmare a acestei ordonanțe, pozițiile favorabile lui Ion Antonescu și Mișcării Legionare au devenit mai rare, fiind limitate în mare măsură la dezbateri din zona organizațiilor de extremă dreaptă(Cinpoeș 2013). Sunt însă excepții frecvente, uneori cu impact public notabil. O serie de istorici, politicieni și lideri de opinie au adus argumente în favoarea reabilitării lor, insistând asupra caracterului anti-comunist, anti-sovietic, creștin-ortodox, și contestând datele privind crimele în masă. Chiar în perioada scrierii acestui raport, Academia Română a decis să îl accepte drept membru corespondent pe sociologul Ilie Bădescu, care, conform 25

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA semnatarilor unei scrisori deschise de protest adresate Academiei 29 , semnate de peste 30 de cercetători din științele sociale, promovează”un tip de naţionalism inspirat de discursurile cele mai retrograde ale perioadei interbelice, ce pune în pericol mecanismele democratice ale participării sociale egale indiferent de etnie, gen, origine socială, orientare sexuală, apartenenţă religioasă şi alte criterii cuprinse în Declaraţia Fundamentală a Drepturilor Omului, precum precizează Articolul 20 al Constituţiei României.” Pe de altă parte, tot în aceste zile a fost lansat filmul regizat de Radu Jude,"Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari", despre crimele regimului Antonescu, antisemitismul din acea perioadă și despre masacrarea evreilor de către români. După lansarea filmului, Jude declara într-un interviu:”Nu știu cum mai sînt manualele de istorie acum. Judecând după ce văd că învață fiul meu cel mare la școală, perspectiva pare să nu se fi schimbat prea mult: istoria românilor este, în mod inevitabil, glorioasă! Poate mai multă luciditate nu strică. Istoria noastră a avut, cu siguranță, momente glorioase, dar nu numai. Merită să ne amintim și de celelalte. E o invitație la modestie.” 30 Datele sondajului realizat în rândul profesorilor din România ne permit să aflăm câteva aspecte privind percepția lor asupra mareșalului Ion Antonescu și asupra Mișcării Legionare. Astfel, respondenții au fost rugați să aleagă dintre patru afirmații care descriu activitatea de ansamblu a mareșalul Antonescu: 1. A făcut foarte mult bine țării, 2. A făcut și bine și rău, dar în ansamblu rezultatele au fost bune, 3. A făcut și bine și rău, dar în ansamblu rezultatele au fost rele, 4. A făcut foarte mult rău țării. Răspunsurile, descrise în Figura 6, arată că aproape două treimi dintre subiec ț i au evitat evaluarea lui Ion Antonescu, preferând să afirme că nu au informa ț ii suficiente sau să nu răspundă deloc. Figura 6. Distribuția răspunsurilor respondenților la întrebarea” Care este părerea dvs. despre mareșalul Antonescu?” 50 4 7. 1% Procentaj 40 30 20 17.9% 16.8% 10 4. 4% 9.9% 4.0% 0 A făcut A făcut și bine A făcut și bine A făcut Nu am NR foarte și rău dar și rău dar foarte mult suficiente informații mult bine în ansamblu în ansamblu rău țării pentru țării rezultatele rezultatele a avea o părere au fost bune au fost rele 29. Textul scrisorii poate fi citit la adresa: www.romaniacurata.ro/ scrisoare-deschisa-ilie-badescu-academia-romana 30. Interviul, realizat de Luiza Vasiliu pentru Scena9, poate fi citit la adresa www.scena9.ro/article/interviu-radu-jude-tara-moarta Ne întrebăm dacă absența evaluării este urmarea lipsei de interes și cunoștințe față de una dintre personalitățile cheie ale perioadei interbelice, sau este un mod de a evita un răspuns pe care îl 26

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA percep drept problematic din perspectiva normelor sociale sau a legii. Dintre cei care au răspuns, majoritatea afirmă că Ion Antonescu a avut rezultatele de ansamblu care au fost bune sau foarte bune(22%, față de 14% care afirmă că au fost rele sau foarte rele). Datele ne permit să evaluăm variația acestor răspunsuri în funcție de câteva atribute ale profesorilor. Vârsta este un predictor important, profesorii mai tineri având proporții mai scăzute de aprecieri favorabile decât cei mai în vârstă (Figura 7). Chiar și în cazul celor sub 40 de ani, însă, evaluările pozitive sunt mai frecvente decât cele negative. Figura 7. Distribuția răspunsurilor respondenților la întrebarea” Care este părerea dvs. despre mareșalul Antonescu?” în funcție de categorie de vârstă din care face parte subiectul. 10 0.0% P ărerea despre 21 21 21 mareșalul Antonescu 21 8 0.0% 6 0.0% 18 18 16 A făcut foarte mult bine țării 9 9 10 21 A făcut și bine și rău, 6 3 3 dar în ansamblu rezultatele au fost bune 15 A făcut și bine și rău, dar în ansamblu 3 rezultatele au fost rele 40.0% 49 45 52 34 A făcut foarte mult rău țării 20.0% 0.0% Categoria de vârstă 16 20-39 21 40-49 13 50-65 Nu am suficiente informații pentru a avea o părere 14 NR 66De asemenea, părerea despre Ion Antonescu depinde de specializarea de predare a profesorului. Astfel, raportul dintre proporția părerilor pozitive și a celor negative este cel mai ridicat în cazul profesorilor de religie, urmați de cei de limba română, și cel mai scăzut în cazul celor care predau arte(desen, muzică), urmați de cei de științe sociale(Tabelul 10). Tabelul 10. Distribuția răspunsurilor respondenților la întrebarea” Care este părerea dvs. despre mareșalul Antonescu?” în funcție de disciplina de predare a profesorului. limbi străine A făcut foarte mult bine țării 3.4% știin ț e sociale 5.6% specializarea de predare limba mateștiin ț ele discipline română info naturii tehnice 3.4% 2.7% 5.6% 3.2% religie 2.4% arte 4.5% Total 4.0% A facut și bine și rău, dar în ansamblu rezultatele au fost bune 13.6% 23.1% 18.6% 21.7% 12.6% 24.1% 24.4% 4.5% 18.1% 27

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA specializarea de predare limbi știin ț e limba mateștiin ț ele discipline religie arte străine sociale română info naturii tehnice Total A făcut și bine și rău, dar în ansamblu rezultatele 7.5% au fost rele 19.8% 6.1% 11.5% 5.9% 8.9% 6.1% 12.4% 10.2% A făcut foarte mult rău țării 3.7% Nu am suficiente informații pentru a avea o părere 52.0% 4.0% 31.5% 4.2% 51.5% 3.1% 45.6% 3.7% 54.4% 5.1% 41.8% 1.2% 47.6% 5.6% 59.6% 3.9% 46.8% NR Total 19.7% 16.0% 16.3% 15.5% 17.8% 17.1% 18.3% 13.5% 17.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% Procentaj Procentaj Diferențele în funcție de gradul didactic și de tipul de localitate în care se află școala nu sunt semnificative statistic. Chestionarul a cuprins alte două întrebări care vizează evaluări ale perioadei interbelice. Astfel, profesorii au fost întrebați în ce măsură sunt sau nu de acord cu afirmația”Se discută prea puțin despre valorile pozitive promovate de către liderii legionari din perioada interbelică”, respectiv cu afirmația”Se discută prea puțin despre persecutarea evreilor de către statul Român în timpul celui de-al doilea război mondial”. Răspunsurile sunt reprezentate în Figurile 8 și 9. Figura 8. Măsura în care respondenții sunt de acord cu afirmația”Se discută prea puțin despre valorile pozitive promovate de către liderii legionari din perioada interbelică” 40 37 % 30 30 % 20 20 % 13 10 % 0 Acord Mai Mai Deza cord total de grabă de grabă total de acord nu sunt de acord 31. Coeficientul Gamma pentru corelația dintre cele două variabile este 0,57(p<0,001) Figura 9. Măsura în care respondenții sunt de acord cu afirmația”Se discută prea puțin despre persecutarea evreilor de către statul Român în timpul celui de-al doilea război mondial”. 40 37 3 7 % % 30 20 15 10 1 1 % % 0 Acord Mai Mai Deza cord total de grabă de grabă total de acord nu sunt de acord Ambele întrebări conduc la distribuții ale răspunsurilor asemănătoare: proporția celor care sunt de acord este aproximativ egală cu cea a celor care sunt în dezacord. În mod surprinzător, în condițiile în care acordul cu prima afirmație pare să indice simpatie pentru legionari, iar acordul cu a doua afirmație pare să surprindă acceptarea faptului că evreii au fost persecutați de către statul român, răspunsurile la cele două întrebări sunt puternic corelate pozitiv. 31 O explicație ar fi aceea că răspunsurile la ambele întrebări surprind în primul rând gradul de susținere pentru intensificarea dezbaterilor publice despre trecut, mai mult decât poziționarea în raport cu actorii principali din al doilea război mondial. 28

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5. Cum evaluează profesorii sistemul de educație din România? Sistemul educațional românesc nu este lipsit de probleme sau disfuncționalități. Din contră, o parte importantă a indicatorilor de calitate semnalează situații care îndepărtează profilul învățământului autohton de cel al sistemelor de educație performante din Europa. Rezultatele celei mai recente testări PISA(2015) au arătat performanțe modeste ale elevilor români la testele de științe, citire și matematică (OECD 2017). La fiecare dintre domeniile evaluate, mai mult de o treime dintre elevi s-au plasat sub nivelul de performanță corespunzător vârstei de 15 ani. Rezultatele slabe la această testare sunt asociate cu statutul socioeconomic defavorabil al elevilor. Inegalitățile de performanță generate de discrepanțele de natură economică sunt un fenomen ale cărui efecte sunt vizibile dincolo de ceea ce ne arată testările periodice internațio nale. Contextele economice nefavorabile sunt asociate unui risc ridicat de abandon școlar (Voicu 2010), cu consecințe negative pentru traiectoria ulterioară a celor care renunță prematur la studii. Trebuie amintit, în acest sens, dezavantajul asociat școlilor și elevilor din localitățile rurale. Există discrepanțe notabile între mediul rural și cel urban în privința ratei abandonului școlar la nivel primar și gimnazial și în ceea ce privește rata de absolvire în învățământul gimnazial(MEN 2016). Modalitatea de finanțare a școlilor nu reușește să corecteze decalajele existente între mediul rural și urban (Fartușnic et al 2014). În context european, abilitatea sistemului de educație românesc de a cuprinde și a menține 32. Procentele de elevi din România cu rezultate care s-au plasat sub nivelul 2 de performață(low-achievers) pentru domeniile testate: 38.6% la citire; 38.5% la științe; 39.9% la matematică. Cf. OECD 2017. 33. Procentele de„low achievers”(elevi cu rezultate sub nivelul 2) în categoria socio-economică cea mai modestă(„bottom quarter”) depășesc 50% pentru fiecare dintre cele trei domenii: 56.1% la testul de științe, 57.5% la testul de citire și 59% la cel de matematică. Vezi sursa citată mai sus. 34. Studiul a cuprins un eșantion de 1427 de profesori din învățământul preuniversitar, reprezentativ la nivel național. 35. Vezi Anexa pentru detalii referitoare la împărțirea pe regiuni. integrate în învățământ persoanele aflate la vârsta finalizării studiilor este deficitară, comparativ cu celelalte țări. În 2016, rata părăsirii timpurii a școlii în România era de 18.5%, a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană(Eurostat 2017). Cum este evaluată calitatea sistemului de educație din interior, de către profesori? Este întrebarea care ghidează această secțiune a studiului, în care sunt propuse, alături de descrierea opiniilor profesorilor, câteva explicații referitoare la factorii care influențează poziționarea cadrelor didactice față de această temă. Deoarece există variabilitate regională în privința multor aspecte ale sistemului de învățământ(INS 2016), rezultatele sunt prezentate indicând distribuția răspunsurilor în funcție de localizarea școlii(rural/urban și regiuni de dezvoltare). O primă dimensiune evaluativă se referă la aprecierea generală a sistemului educațional din România. Aproximativ 40% dintre respondenții care au oferit un calificativ din lista de opțiuni consideră că acesta este”foarte bun” sau”bun”. 18% dintre respondenți au bifat calificativele„prost” sau„foarte prost”, în timp ce 42% s-au plasat pe o poziție neutră(„nici bun, nici rău”). Tabelul 10 detaliază distribuția răspunsurilor care desemnează evaluări pozitive, în funcție de localizarea școlii(mediul rural sau urban și regiunea în care sunt plasate școlile de proveniență a respondenților). Tabelul 10. Aprecierea generală a sistemului de educație din România Procente cumulate răspunsuri”bun” și ”foarte bun”(excluzând non răspunsurile) + Toți profesorii(n=1381) 39, 8 Localizarea școlii Rural 40 ,4 Urban 39,6 Regiunea Nord Vest 38,3 Centru 25,3 Nord Est 45,7 Sud Est 37,1 Sud(Muntenia) 44,7 29

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA București- Ilfov 47,6 Sud Vest(Oltenia) 47,6 Vest 35,2 + rata de non răspuns pentru acest item este de 3.2%(46 respondenți) Plasarea în mediul rural/urban nu influențează aprecierea pozitivă a sistemului de educație. Diferențe notabile există însă între regiuni. Regiunea Centru se remarcă drept zona caracterizată de cel mai redus procent(25.3%) de evaluări pozitive oferite de către profesori, la polul opus aflându-se Oltenia și zona BucureștiIlfov. Următoarele componente evaluative au solicitat profesorilor compararea sistemului educațional din România cu învățământul din statele occidentale, respectiv cu situația de dinainte de 1989. Datele arată că jumătate dintre profesorii cuprinși în studiu consideră învățământul autohton ca fiind superior celui din țările vestice. Tabelul 11. Acordul profesorilor cu afirmația „Învățământul românesc este mai bun decât învățământul din Occident” Procente cumulate răspunsuri”acord total” și ”mai degrabă de acord”(calcule după excluderea non-răspunsurilor + ) Toți profesorii(n=1354) 50,1 Localizarea școlii Rural 51,2 Urban 49,7 Regiunea Nord Vest 44,2 Centru 37,3 Nord Est 44,8 Sud Est 55,4 Sud(Muntenia) 56,3 București- Ilfov 53,6 Sud Vest(Oltenia) 60,8 Vest 46,4 + rata de non răspuns pentru acest item este de 5.1%(73 respondenți) Regiunea Centru se distinge din nou prin cumularea celui mai mic procent de respondenți cu evaluări pozitive(37.3%), la mare distanță de Oltenia, unde 60.8% dintre profesori plasează învățământul românesc pe o poziție superioară comparativ cu țările vestice. Desigur, așa cum va fi ulterior discutat, datele colectate prin chestionar implică deseori limite importante în sensul aprofundării tematicilor. În lipsa unor informații suplimentare despre motivațiile care fundamentează aceste răspunsuri, ne aflăm în situația de a nu știi cu certitudine la ce se raportează profesorii atunci când afirmă că educația din România este mai bună decât cea din Occident. Cu siguranță, există o distanță notabilă între aprecierile foarte pozitive discutate mai sus și plasarea relativă a elevilor din România în testările internaționale de tip PISA. Lipsa de calibrare dintre cele două dimensiuni poate sugera în schimb faptul că profesorii utilizează alte criterii de evaluare în plasarea educației autohtone pe o poziție superioară. În cadrul interviurilor de grup care au suplimentat studiul cantitativ, au fost emise o serie de opinii care ar putea constitui un punct de plecare în sensul clarificării acestor criterii. De pildă, unii profesori consideră că nivelul de predare din școlile românești este superior prin prisma gradului de dificultate a conținuturilor transmise(elevii din România învață conținuturi complexe la vârste mai fragede decât colegii lor din țările vestice). De asemenea, a apărut ideea nevoii de a renunța la copierea modelelor de educație din alte țări, a căror evaluare superlativă este pusă la îndoială de o parte dintre respondenți. Au fost însă și voci care direcționează discuția către componenta de educație civică, arie în care România este considerată a fi într-o poziție mai vulnerabilă, rezultat al unei slabe culturi a voluntariatului. Un demers ulterior de cercetare, care să examineze în profunzime resorturile atitudinale ale profesorilor, ar putea furniza răspunsuri suplimentare acestui tip de intero-gații. Revenind la datele de sondaj, al doilea aspect comparativ examinat relevă că 61% dintre respondenți consideră că sistemul de educație de dinainte de 1989 avea o calitate superioară celui actual. În mediul rural această poziționare este prezentă în rândul unei proporții mai ridicate de respondenți față de mediul rural(69.2% comparativ cu 58%)(Tabelul 12). 30

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Tabelul 12. Acordul profesorilor cu afirmația „Învățământul de dinainte de 1989 era mai bun decât cel de astăzi” Procente cumulate răspunsuri”acord total” și ”mai degrabă de acord”(calcule după excluderea non-răspunsurilor + ) Toți profesorii(n=1372) 61 Localizarea școlii Rural 69,2 Urban 52 Regiunea Nord Vest 57,7 Centru 51,3 Nord Est 60,3 Sud Est 60,7 Sud(Muntenia) 63,6 București- Ilfov 67 Sud Vest(Oltenia) 64,3 Vest 65,4 + rata de non răspuns pentru acest item este de 3,9%(55 respondenți) Discuția asupra celor trei dimensiuni evaluative prezentate mai sus este reluată în ultima secțiune a capitolului, care propune și câteva direcții explicative. În continuarea analizei sunt discutate elemente suplimentare referitoare la modul în care profesorii din România se raportează la calitatea sistemului de educație. Primul dintre acestea se referă la abilitatea școlilor din România de a oferi șanse egale tuturor copiilor. Trebuie reamintit că o parte importantă a indicatorilor referitori la participarea școlară sau la performanțele elevilor arată existența unor decalaje notabile între mediul rural și urban, precum și situația de dezavantaj a elevilor din familii sărace sau a copiilor de etnie romă (European Commission 2017). În plus, datele TALIS 2013 arată că în școlile în care mai mult de 30% din efectivul de elevi este reprezentat de copii din categorii socio-economice dezavantajate, este mai probabil să predea profesori aflați la debutul carierei didactice(cu mai puțin de 5 ani vechime)(CNEE 2014). În acest context, este oarecum surprinzător de observat că răspunsurile a circa 73% dintre profesorii incluși în studiu indică percepția unor situații pozitive: 14.2% au răspuns că școala asigură șanse egale pentru toți elevii”în foarte mare măsură”, iar 58.6%”în mare măsură”. Respondenții în opinia cărora școlile din România eșuează în această privință menționează frecvent copiii din familii sărace și/sau dezorganizate, copiii de etnie romă, elevii cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale și elevii din mediul rural ca reprezentând principalele categorii afectate de inegalitate. Percepția conform căreia școala furnizează un mediu caracterizat de inegalitate este asociată cu o apreciere generală neutră sau nefavorabilă a sistemului educațional românesc. Tabelul 13 arată distribuția profesorilor care apreciază sistemul de educație ca furnizând șanse egale tuturor elevilor, în funcție de localizarea școlii. Nu sunt diferențe semnificative statistic între profesorii din rural și cei din urban în privința acestei opinii. Diferența inter-regională cea mai consistentă este între zona Vest(în care 81% dintre profesori sugerează existența egalității de șanse) și zona București-Ilfov (63.5%). Tabelul 13. Opinia profesorilor privind egalitatea de șanse în contextul sistemului școlar din România Procente cumulate răspunsuri”în foarte mare măsură” și”în mare măsură” la întrebarea „ În ce măsură credeți că școlile din România oferă șanse egale tuturor copiilor?”(procente după excluderea non-răspunsurilor + ) Toți profesorii(n=1396) 72,8 Localizarea școlii Rural 70,7 Urban 73,6 Regiunea Nord Vest 77,4 Centru 69,5 Nord Est 69,8 Sud Est 71 Sud(Muntenia) 71,6 București- Ilfov 63,5 Sud Vest(Oltenia) 75 Vest 81 + rata de non răspuns pentru acest item este de 2,2%(31 respondenți) 31

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Componenta calitativă a studiului(interviurile de grup) oferă câteva indicii suplimentare legate de modalitatea în care profesorii înțeleg problematica șanselor egale în context educațional. Un aspect frecvent menționat se referă la dezavantajul relativ al elevilor din mediul rural. Între cauzele pe care profesorii le atribuie acestui dezavantaj primează următorii factori: resursele de care dispun familiile sunt deseori mai modeste, comparativ cu cele ale familiilor din mediul urban; desființarea școlilor în localitățile rurale cu puțini copii are un impact negativ asupra participării școlare; situațiile frecvente în care predarea este asigurată de către profesori suplinitori, deoarece costurile de transport sunt descurajante pentru cadrele didactice cu salarii de debutanți. În plus, din interviuri reies abordări nuanțate ale semnificațiilor pe care profesorii le atribuie ideii de egalitate de șanse în context școlar, ilustrate prin intermediul paragrafelor de mai jos: ”Am predat în multe școli și am văzut că, dacă un copil are ceva problemă, școala întreagă, pro fesorii, școala în sensul că direcțiunea, profesorii, administrația, toată lumea și-a dat concursul ca acel copil să fie școlarizat și să nu se simtă exclus”(focus grup, Cluj-Napoca, jud.Cluj); ”Șanse egale nu înseamnă atitudine egală, nu înseamnă aceeași abordare. Eu, dacă intru la clasă și am aceeași abordare și cu cei din prima bancă și cu cei din ultima bancă, nu înseamnă că i-am oferit șanse egale. Dacă unul prinde mai repede și el poate să meargă la nu știu ce competiții și îi aloc un sfert de oră, nu înseamnă că, dacă îi aloc celui din ultima bancă un sfert de oră, are șanse egale. Șansele egale trebuie adaptate nevoilor personale.” (Focus grup cadre didactice în localitate rurală săracă). Revenind la dimensiunea cantitativă a studiului, alături de itemii care acoperă evaluări generale ale calității sistemului de educație, sondajul a cuprins și întrebări care au solicitat profesorilor raportarea la contextul școlar specific în care sunt activi. Respondenții au fost rugați să aprecieze în ce măsură școala în care predau se confruntă cu cincisprezece probleme specifice, care acoperă o gamă largă de situații. Proble mele pe care proporții însemnate de profesori le consideră prezente în școlile lor includ numărul ridicat de elevi din familii foarte sărace(38,3%), rezultatele slabe ale elevilor(37,4%), lipsa fondurilor(36,5%) și dotarea precară a laboratoarelor(35,5). Tabelul 14. Percepția profesorilor asupra problemelor existente în școlile în care predau Procente cumulate răspunsuri”în foarte mare măsură” și”în mare măsură” la întrebarea„Î n școala în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme?”(după excluderea non-răspunsurilor), n variabil Siguranţa scăzută în şcoală(n=1419) 13,7 Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor(n=1417) 37,4 Atmosfera, relaţiile tensionate dintre elevi(n=1419) 17,4 Dotarea precară a laboratoarelor(n=1409) 35,5 Atitudinea necuviincioasă a elevilor faţă de profesori(n=1417) 24,1 Condiţiile nesatisfăcătoare din sălile de clasă(n=1417) 14,4 Lipsa curăţeniei în incinta şcolii(n=1416) 7,7 Atmosfera, relaţiile tensionate dintre profesori(n=1414) 5,1 Slaba pregătire profesională a cadrelor didactice(n=1402) 3,4 Atitudinea agresivă a profesorilor în relaţia cu elevii(n=1401) 2,5 Lipsa de profesori titulari(n=1399) 4,5 Managementul defectuos/ slab al şcolii/ liceului(n=1400) 4,6 Lipsa fondurilor(n=1388) 36,5 Numărul ridicat de elevi din familii foarte sărace(n=1398) 38,3 Situarea școlii într-o zonă periculoasă(n=1411) 6,3 Notă:„n” din paranteze reprezintă numărul respondenților care au indicat o opțiune de răspuns alta decât NS/NR. Valoarea lui„n” variază pentru fiecare item din tabel. 32

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Mediul rural este asociat cu mai multe probleme la nivelul școlii raportate de către profesori. Regiunile Centru, București-Ilfov și județele din sudul Munteniei sunt caracterizate de valorile cele mai ridicate ale indexului de probleme identificate în școală, calculat pe baza răspunsurilor oferite de către profesori la itemii de mai sus. În plus, așa cum este arătat în Tabelul 15, tipul de probleme indicate preponderent de către profesori diferă în funcție de regiunea de dezvoltare în care este plasată școala. Problema rezultatelor slabe la învățătură se remarcă în răspunsurile profesorilor din regiunile Nord Vest, și Vest. În zona de sud(Sud Est, Sud Vest Oltenia și Sud Muntenia) dar și în Nord-Est, numărul ridicat de elevi cu situație materială foarte dificilă este raportat de procente ridicate de profesori. Tabelul 15. Problemele care întrunesc cele mai ridicate procente cumulative de răspunsuri„în foarte mare măsură” și„în mare măsură” în fiecare regiune(sunt indicate primele 2 probleme) Nord Vest Centru Nord Est Sud Est Sud(Muntenia) București- Ilfov Sud Vest(Oltenia) Vest i Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor(27.1%) ii Dotarea precară a laboratoarelor(27%) i Dotarea precară a laboratoarelor(41.9%) ii Lipsa fondurilor(41.3%) i Lipsa fondurilor(35.9%) ii Numărul ridicat de elevi din familii foarte sărace(35.8%) i Numărul ridicat de elevi din familii foarte sărace(37.2%) ii Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor(33.8%) i Numărul ridicat de elevi din familii foarte sărace(48.7%) ii Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor(47.9%) i Lipsa fondurilor(49%) ii Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor(44.4%) i Numărul ridicat de elevi din familii foarte sărace(42.5%) ii Lipsa fondurilor(37.1%) i Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor(46.5%) ii Dotarea precară a laboratoarelor(45.9%) Ultima parte a acestei secțiuni readuce în discuție evaluările pe care profesorii le fac asupra calității sistemului educațional românesc, explorând posibilii factori care influențează opiniile profesorilor asupra acestei tematici. Cele trei opinii analizate se referă la evaluarea generală a sistemului de educație, la compararea educației din România cu cea din țările vestice, respectiv la compararea calității învățământului actual cu cea a sistemului de dinainte de 1989. (1) Aprecierea pozitivă a sistemului de educație românesc Factorii luați în considerare ca posibili predictori pentru aprecierea pozitivă a sistemului de educației sunt următorii:(1) nivelul de educație al profesorilor(ultima școală absolvită);(2) vechimea în sistemul de învățămînt 36 ;(3) statutul didactic al profesorilor în sensul deținerii calificării și titularizării;(4) indexul percepției problemelor din școală;(5) aprecierea măsurii în care sistemul de educație oferă șanse egale tuturor copiilor;(6) localizarea școlii în mediul rural sau urban;(7) regiunea istorică în care e plasată școala. Analiza de regresie arată că, din lista de factori de mai sus, 4 dintre predictori au putere explicativă. Astfel, probabilitatea ca un profesor să evalueze pozitiv calitatea generală a sistemului de educație scade în cazul respon denților în opinia cărora școala din care provin este afectată de multe probleme. De asemenea, este mai puțin probabil ca profesorii ce consideră că școala nu oferă un context caracterizat de șanse egale pentru toți elevii să aibă o evaluare pozitivă a sistemului de educație. Profesorii din mediul urban și cei din regiunea 36. Valoarea medie a vechimii în rândul profesorilor din studiu este de 17.7 ani, iar cea mediană 18 ani. 33

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Transilvania sunt mai critici față de calitatea generală a sistemului de învățământ. (2) Sistemul de educație din România este mai bun decât cel din Occident Și în acest caz, variabilele care descriu pregătirea (nivelul de educație) și poziția profesorilor în sistemul didactic(vechimea, respectiv calitatea de titular) se dovedesc a fi lipsite de influență semnificativă statistic. În schimb, proveniența respondenților din zona Muntenia crește șansele aprecierii sistemului românesc de educație ca fiind superior celor din țările vestice. Pe de altă parte, aprecierea că școala eșuează în a oferi șanse egale tuturor elevilor și perceperea a numeroase probleme în școala de proveniență scad probabilitatea ca profesorii să evalueze educația din România ca fiind superioară celei occidentale. Nu în ultimul rând, este mai puțin probabil ca profesorii din mediul urban să fie de acord cu această afirmație. (3) Învățământul de dinainte de 1989 era mai bun decât cel de astăzi Probabilitatea ca profesorii să considere învățământul de dinainte de 1989 mai bun decât cel din prezent este mai mare în cazul respondenților care reclamă un număr mare de probleme în școala de proveniență Pe de altă parte, probabilitatea aderării la această opinie scade atunci când respondenții profesează în școli din mediul urban. De această dată și conform așteptărilor, vechimea în meseria de profesor are o influență semnificativă: o vechime mai mare în activitatea de predare sporește șansa unei poziționări„nostalgice” conform căreia înainte de 1989 învățământul din România era mai bun. Din datele colectate se poate observa că în evaluarea calității sistemului de educație, pentru toate cele trei dimensiuni analizate în detaliu (evaluarea generală a sistemului de educație, comparația cu sistemele educaționale ale statelor vestice și comparația cu învățământul de dinainte de 1989), un rol importat îl are modul în care profesorii se raportează la contextul școlar imediat, cel în care sunt integrați și ale cărui deficiențe le pot observa în activitatea lor cotidiană. O observație generală însă semnalează aparenta lipsă de suprapunere dintre profilul sistemului de educație din România conturat de indicatorii obiectivi și măsurabili de calitate a educației și proiecțiile comparativ mult mai pozitive sugerate de răspunsurile profesorilor. În acest sens, revin la observațiile punctate într-o secțiune anterioară privind limitările inerente pe care datele de sondaj le presupun, reflectate în special de posibilitatea redusă de a surprinde motivații de profunzime și justificări ale opiniilor. Ar fi util, în acest sens, de aprofundat care anume sunt dimensiunile care justifică, în opinia cadrelor didactice, calificativele pozitive oferite siste mului de educație. Care sunt dimensiunile care funcționează bine și foarte bine? Ce funcționează cel mai bine, în termeni absoluți și relativ la alte țări din Europa? Ce nu funcționează și ar trebui îmbunătățit? Răspunsurile la acest tip de întrebări sunt utile atât pentru a înțelege mai bine poziționarea profesorilor față de sistemul de educație, cât și ca exercițiu de onestitate și acceptare a unei stări de fapt imperfecte, pentru care se pot identifica măsuri corective. 6. Valori personale ale profesorilor și predare În cadrul acestei secțiuni ne vom centra asupra valorilor personale ale cadrelor didactice, a convingerilor lor privind predarea și a identității lor profesionale. Pentru aceste dimensiuni vom analiza și diferențe în funcție de genul și gradul didactic al profesorilor. De asemenea, vom realiza și o analiză a relației dintre modul în care profesorii abordează predarea și valorile lor, și a relației dintre identitatea lor profesionala și valori. Din perspectiva modelului valorilor propus de Shalom Schwartz(2001, 2004), valorile sunt constructe motivaționale care integrează scopuri pe care oamenii caută să le îndeplinească. Aceste scopuri au un nivel mare de generalitate și sunt un fel de scopuri de viață, care conturează modul în care persoana dorește să își trăiască propria viață. Astfel, aceste scopuri ghidează la nivel global tipul de activități, 34

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA persoane sau lucruri cu care cineva dorește să interacționeze. Nu toate valorile au aceeași importanță pentru o persoană. Unele valori au rol central în definirea sinelui, adică persoana nu ar putea renunța la ele fără să simtă că face o concesie majoră, pe când altele au un rol periferic în modul în care oamenii se definesc. Astfel, valorile cu rol central în definirea sinelui sunt mult mai stabile prin raportare la diferite contexte sau situații. Schwartz(2001, 2004) propune patru categorii mari de valori personale, în fiecare categorie înscriindu-se mai multe valori specifice:(1) des chiderea sau disponibilitatea pentru schimbare; (2) orientarea spre conservare;(3) orientarea spre transcenderea sinelui;(4) orientarea spre optimizare personală. Deschiderea sau disponibilitatea pentru schimbare se referă la orientarea resurselor spre Hedonism: plăcere şi gratificare senzorială (plăcere, a„gusta” viaţa); Noutate şi provocări în viaţă(om curajos, o viaţă plină de diversitate, o viaţă palpitantă); Auto-direcţionare: mod independent de gândire şi de acţiune, centrare pe a crea şi a explora(creativitate, libertate, independenţă, curiozitate, alegerea propriilor scopuri). Orientarea spre conservare cuprinde urmarea unor scopuri centrate pe: Conformare: control şi limitare a acţiunilor, înclinaţiilor şi a impulsurilor care îi pot supăra sau răni pe ceilalţi şi pot încălca expectanţe şi norme sociale(om politicos, obedient, autodisciplinat, care îşi respectă părinţii şi vârstnicii); Securitate/ Siguranţă: armonie şi stabilitate la nivel social, relaţional şi personal(siguranţă în familie, siguranţă la nivel naţional, ordine socială, curăţenie, reciprocitate în acordarea de favoruri); Tradiţie: respectare, acceptare şi aderare la obiceiurile şi ideile promovate de cultura tradiţională şi de religie(om umil, care îşi acceptă„locul” în viaţă, devotat, respectă tradiţiile, echilibrat). Transcenderea sinelui presupune alegerea și urmarea unor scopuri centrate pe: Universalism: înţelegere, apreciere, toleranţă şi protejare a bunăstării oamenilor şi a naturii( om„deschis la minte”, înţelepciune, dreptate socială, egalitate, pace în lume, o lume a frumosului, congruenţă cu natura, protejarea mediului); Bună-voinţă: implicare în creșterea bunăstării oamenilor cu care intră în mod frecvent în contact(om de ajutor, onest, iertător, loial, responsabil). Optimizarea personală se referă la scopuri centrate pe: Putere: statut social şi prestigiu, control şi dominanţă asupra oamenilor şi a resurselor (putere socială, autoritate, bogăţie, menţinerea unei imagini publice); Reușită personală: succes personal prin demonstrarea competenţei raportată la standarde sociale(om de succes, capabil, ambiţios, cu influenţă). În studiul nostru am utilizat forma cu 21 de itemi a Portrait Values Questionnaire(Verkasalo, Lönnqvist, Lipsanen, și Helkama, 2009), tradus și adaptat pentru bateria în limba română a European Social Survey 37 . Rezultatele studiului au evidențiat că valorile profesorilor din eșantionul nostru sunt centrate mai ales spre transcenderea sinelui și spre conservare și într-o mai mică măsură cu deschidere spre schimbare și optimizare personală(Figura 10). Astfel, profesorii tind să stabilească și apoi să urmeze scopuri prin care să îi ajute și să îi înțeleagă pe ceilalți, promovând toleranța și spiritul de responsabilitate personală. De asemenea, urmează atent normele și regulile sociale și caută să respecte obiceiurile și tradițiile sociale și culturale. De altfel, transcen derea sinelui și conservarea sunt orientări valorice care se pot potența reciproc, fiind situate în proximitate pe continuumul valorilor propus de modelul lui Schwartz(2001, 2004). Predominanța acestor valori poate fi explicată pe de o parte prin specificul profesiei de cadru didactic, care presupune o atenție sporită la nevoile și particularitățile celorlalți(elevi, părinți, 35

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA alți profesori). Pe de altă parte, orientare spre conservare poate fi relaționată și cu specificul cultural al României, care este marcat de un nivel ridicat de respectare a tradițiilor sociale și culturale, lucru confirmat și de studiile lui Hofstede(2001). Figura 10. Media valorilor personale ale profe-sorilor, la nivel întregului eșantion(N= 1427) 6,00 Media 5,00 4,00 3,00 2,00 1,00 0,00 Deschidere spre Orientare spre schimbare conservare Din perspectiva diferențelor de gen, valorile orientate spre transcenderea sinelui și spre conservare sunt mai bine conturate la femeile cadre didactice față de bărbații cadre didactice (Figura 11). Cum femeile tind să aleagă mai degrabă această profesie față de bărbați, este posibil ca aceste valori să fi contribuit la alegerea și apoi asumarea rolului de cadru didactic. Adică Transcedere a sinelui Optimizare personal ă este mai probabil ca acele femei pentru care aceste valori au rol central între valorile lor personale să aleagă și apoi să rămână în sistemul de învățământ. Totuși, nu am identificat diferențe în ceea ce privește valorile în funcție de nivelul gradului didactic pe care îl au profesorii. Figura 11. Diferențe privind tipurile de valori, în funcție de genul cadrelor didactice(328 bărbați și 1099 femei) Bărba ț i 6,00 Femei 5,00 4,00 3,00 2,00 1,00 0,00 Deschidere spre schimbare Orientare spre conservare Transcedere a sinelui Optimizare personal ă 36

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Convingerile profesorilor privind predarea Convingerile privind predarea/ învățarea sunt adesea înțelese în dihotomia convingeri tradiționale sau behavioriste versus convingeri progresive sau social-constructiviste(Meirink, Meijer, Verloop și Bergen, 2009). O abordare tradiționalistă sau behavioristă asupra predării și învățării se centrează pe profesor și pe materie, și are ca scop primar transmiterea și asimilarea pe informații și cunoștințe(Paris și Paris, 2001). O abordare progresivă sau social-constructivistă are în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare și învățare. Materia este adaptată nevoilor specifice ale elevilor, experiențelor lor de viață și de învățare, astfel ei fiind ghidați să devină constructori ai propriei învățări și să împărtășească această învățare în cadrul comunității clasei. O altă diferență esențială între cele două tipuri de convingeri vizează rolul evaluării, care este central în abordarea behavioristă și periferic în cea socialconstructivistă. Vestea bună e că studiile au evidențiat faptul că un cadru didactic poate deține și folosi în același timp convingeri din ambele orientări(Negru, Pop, Damian, și Moraru, 2011; Van Driel şi colab., 2007). În studiul nostru am utilizat o versiune scurtă a Scalei Revizuite a Convingerilor Profesorilor (engl. Revised Teacher Beliefs Scale, Benjamin, 2003; Negru et al., 2011 pentru versiunea în limba română), scală dezvoltată inițial de Woolley și Woolley(1999). Rezultatele la nivelul întregului eșantion au arătat că cele două tipuri de convingeri privind predarea se situează la niveluri similare(Figura 8), indicând faptul că atât convingerile progresive cât și cele tradiționale sunt valorizate de cadrele didactice care au participat la studiu. Figura 12. Convingerile privind predarea și învățarea, la nivelul întregului eșantion(N= 1427) 4,50 4,00 3,50 3,00 2,50 2 ,00 1,50 1 ,00 0,50 0,00 Convingeri constructiviste/ progresiste Convingeri behavioriste/ tradi ționale Media Din perspectiva diferențelor de gen, cadrele didactice femei au un nivel mai ridicat al convingerilor constructiviste/ progresive privind predarea față de cadrele didactice bărbați (Figura 13). Din punct de vedere al gradului didactic, profesorii cu grad didactic 1(56.7% din întregul eșantion) raportează un nivel mai ridicat atât în ceea ce privește utilizarea unor convingeri constructiviste/ progresive, cât și în utilizarea unor convingeri behavioriste/ tradiționale la clasă, față de profesorii care nu au grad didactic (7.1% din eșantion) și cei cu definitivat(18.5% din eșantion). Astfel, stabilitatea jobului și nivelul ridicat de specializare profesională îi ajută pe profesori să își rafineze și să folosească în construirea activităților de la clasă ambele tipuri de abordări ale predării. 37

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Figura 13. Diferențe privind convingerile legate de predare, în funcție de genul cadrelor didactice(328 bărbați și 1099 femei) 5,00 Bărba ț i Femei 4,50 4,00 3,50 3,00 2,50 2 ,00 1,50 1 ,00 0,50 0,00 Convingeri constructiviste/progresiste Convingeri behavioriste/tradi ționale Identitatea profesională Identitatea profesională poate fi înțeleasă prin prisma modului în oamenii se raportează la joburile lor și este răspunsul la întrebare”Cine sunt eu?” în domeniul profesional(Crocetti, 2017; Negru-Subțirică, 2017). Este important să înțelegem că identitatea integrează mai multe procese, prin care oamenii își construiesc și reconstruiesc modul în care se văd pe ei înșiși în rolul de cadru didactic. Astfel, angajament profesional presupune asumarea unor alegeri stabile legate de un anumit loc de muncă/ job și încrederea în sine pe care oamenii o extrag din această alegere. Explorarea în adâncime este înțeleasă ca o reflectare activă asupra angajamentelor și alegerilor posibile, prin căutare de informații suplimentare și discuții cu ceilalți privind jobul/locul de muncă actual. Reconsiderarea angajamentului profesional implică o raportare a jobului/ locului de muncă actual la alte posibile alternative, deoarece acesta nu îi mai mulțumește pe oameni. Cele trei procese sunt strâns legate între ele. Așadar, asumarea unui angajament și explorarea în adâncime sunt relaționate pozitiv. Explorarea în adâncime și reconsiderarea angajamentului sunt și ele relaționate pozitiv. Nu sunt asocieri semnificative între angajament și reconsiderarea angajamentului(Crocetti, 2017). În studiul nostru am utilizat o formă adaptată a Scalei Utrecht pentru Managementul Angajamentelor Identitare(Crocetti și colab., 2015). Rezultatele la nivelul întregului eșantion au evidențiat că nivelul de angajament profesional și cel de explorare profesională sunt mai ridicate față de nivelul de reconsiderare a jobului de cadru didactic(Figura 14). Figura 14. Media proceselor de identitate profesională a profesorilor, la nivelul întregului eșantion(N= 1427) Media 4,50 4,00 3,50 3,00 2,50 2 ,00 1,50 1 ,00 0,50 0,00 Angajament profesional Explorare profesională Reconsiderare a angamentului profesional 38

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA În ceea ce privește diferențele de gen, pe de o cadrele didactice femei au un nivel mai ridicat al angajamentului profesional, iar pe de altă parte cadrele didactice bărbați raportează că se gândesc mai mult să schimbe acest job/ loc de muncă(Figura 15). Nivelul mai ridicat de angajament/asumare a rolului de profesor al cadrelor didactice femei poate fi interpretat, măcar parțial, prin prisma valorilor lor, centrate mai puternic pe conservare și transcendere a sinelui. Este probabil ca structura rigidă și formală a sistemului de învățământ românesc, să susțină o asumare a rolului de profesor mai ales pentru acele persoane care încearcă să îi ajute pe ceilalți(transcenderea sinelui) urmând anumite reguli și prescripții clare de predare și interacțiune de elevii. Figura 15. Diferențe privind dimensiuni ale identității profesionale, în funcție de genul cadrelor didactice (328 bărbați și 1099 femei) 5,00 Bărba ț i Femei 4,50 4,00 3,50 3,00 2,50 2 ,00 1,50 1 ,00 0,50 0,00 Angajament Explorare Reconsiderare a profesional profesională angamentului profesional În ceea ce privește diferențele în funcție de gradul didactic, cadrele didactice cu grad didactic 1 sunt mai implicate și se identifică mai mult cu jobul de profesor, față de cele cu grad didactic 2, cu definitivat și cele care nu au nici un grad didactic. În ceea ce privește intențiile de a schimba jobul de profesor, cei care au definitivatul și cei fără grad didactic se gândesc cel mai mult să își caute un alt job. În mod surprinzător, nu am găsit diferențe în funcție de gradul didactic în ceea ce privește explorarea profesională, adică măsura în care continuă să analizeze activ căile prin care pot deveni profesori mai buni. Relația dintre valorile profesorilor, convingerile lor legate de predare și identitate lor profesională Deschiderea spre schimbare este relaționată pozitiv cu convingerile progresive privind predarea. Astfel, acei profesori care urmează în general scopuri ce valorizează independența, autonomia personală și care caută să se implice preponderent în activități interesante și dificile, vor agrea mai degrabă o abordare a predării centrată pe elevi și pe particularitățile acestora de învățare. Este mai probabil ca acest tip de valori să stimuleze strategii inovative de predare a conținuturilor curriculare. Acest lucru este important și din perspectiva relaționării pozitive a deschiderii spre schimbare cu explorarea profesională, sugerând faptul că profesorii care 39

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA sunt provocați de schimbare încearcă în mod activ să învețe mai multe despre această meserie. Totuși, relaționarea pozitivă a acestei categorii de valori și cu reconsiderarea profesională atenționează asupra faptului că anumite componente ale profesiei de cadru didactic pot să fie mai puțin atractive pentru cei care au un nivel ridicat de valori centrate pe deschiderea spre schimbare. Tabelul 16. Corelații între valorile personale, convingerile privind predarea și identitatea profesională Variabila Deschidere spre schimbare Orientare spre conservare Transcendere a sinelui Optimizare personală Notă.*p<.05,** p<.01,*** p<.001. Convingeri legate de predare Predare constructivistă/ progresivă Predare behavioristă/ tradițională .11***.00 .07**.12*** .16***-.00 .01.10*** Identitate profesională Angajament profesional Explorare profesională Reconsiderare profesională .00 .11*** .01 .06 .08** .09** .09** .12*** .06* -.11*** -.12*** .05 Orientarea spre conservare susține atât convingerile progresive, cât și cele tradiționale privind predarea. Putem să interpretăm acest rezultat prin prisma faptului că dinamica sistemului educațional din România integrează tradiții și reguli de predare care valorizează ambele tipuri de abordări ale predării. De altfel, din perspectiva identității profesionale, această orientare spre respectarea unor norme și tradiții și spre menținerea unor relații stabile și echilibrate, facilitează atât asumarea rolului de profesor, cât și explorarea continuă a acestei profesii. Relația pozitivă dintre o asumare fermă a rolului de profesor și o orientare spre conservare(conformarea la norme sociale, căutarea unei stări de siguranță, respectarea tradițiilor) a fost identificată și în alte studii privind valorile profesorilor. Analizând un eșantion de profesori arabi din Israel, Aaron Cohen(2010) a explicat această relație pozitivă prin prisma caracterului tradițional al culturii arabe, unde a fi profesor înseamnă adesea a transmite prin actul de predare rolul central al respectării tradițiilor și a conformării la regulile sociale. Așadar, este probabil ca și în cultura românească cei mai mulți profesori sa integreze în modul în care își construiesc identitatea profesională aceste dimensiuni, în detrimentul susținerii autonomiei elevilor. Transcenderea sinelui facilitează utilizarea convingerilor progresive privind predarea, datorită orientării similare spre acceptarea necondiționată a unicității și a valorii celorlalți (elevi, profesori, părinți, etc.). În mod interesant, această categorie de valori sprijină explorarea profesională și contribuie la reducerea reconsiderării profesionale, dar nu este relaționată cu angajamentul pentru jobul de cadru didactic. Optimizarea personală susține convingerile tradiționale privind predarea, cel mai probabil datorită orientării similare spre obținerea unor performanțe de nivel ridicat și spre raportarea și compararea cu ceilalți. Tocmai datorită saturării acestei categorii de valori în raportarea performanței proprii la un grup de referință (clasă, școală, corp profesoral, etc.), ea sprijină și explorarea profesională. Grupul de referință oferă cel mai adesea repere clare legate de ceea ce se cere într-un anumit context(școala, clasa) și ce înseamnă o performanță de nivel ridicat în acel context. Astfel, profesorii care sunt centrați pe optimizare personală ca orientare valorică, vor tinde să caute modalități diverse prin care pot deveni mai performanți în acest job. 7. Echitate și eficiență în sistemul școlar românesc Datele studiului oferă o imagine inedită asupra educației școlare din România. În plus față de scopul principal, cel de a descrie și de a explica atitudinile, valorile, normele și cunoștințele 40

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Vârsta (în ani împliniți) Vârsta (în ani împliniți) profesorilor care contează pentru formarea de elevi cu preferințe și comportamente prodemocratice, sondajul realizat pe un eșantion reprezentativ de profesori face posibilă evaluarea câtorva aspecte de echitate și eficiență a sistemului educațional. Astfel, datele ne permit să comparăm școlile din rural cu cele din urban, precum și școlile care se confruntă cu dificultăți cu restul școlilor, din perspectiva atributelor socio-profesionale ale profesorilor care predau în cadrul lor. Măsura în care un sistem educațional este echitabil este atât un indicator al calității guvernării democratice cât și unul dintre determinanții importanți, întrucât inegalitatea de șanse școlare contribuie la creșterea inegalităților economice și de reprezentare politică. În ceea ce privește diferențele între rural și urban, școlile din sate tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare(Figura 16). Figura 16. Distribuția vârstei profesorilor în funcție de mediul în care se află școala(rural/urban). Rural Urban 8 0 8 0 7 0 7 0 6 0 6 0 5 0 5 0 4 0 4 0 3 0 3 0 2 0 2 0 Distribuția vechimii în profesie aduce câteva nuanțe în plus: proporția profesorilor cu vechime mai mică de 10 ani este mai ridicată în rândul celor din rural decât în cazul urbanului(27% față de 17%), și este mai scăzută pentru cei cu vechimea între 20 și 25(10% față de 16%). De asemenea, din perspectiva treptelor de calificare utilizate în sistemul de învățământ, profesorii din rural tind să aibă nivele mai reduse decât cei din urban(Figura 17). O consecință este faptul că media salariilor din rural este mai mică decât media salariilor din urban. Astfel, societatea alocă sume de bani mai mici pentru educația unui elev care învață într-un sat față de un elev care învață la oraș 38 . 38. Clasele din rural tind să aibă mai puțin elevi decât cele din urban, însă diferența nu anulează diferența de costuri per elev între rural și urban. 41

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Figura 17. Distribuția treptelor de calificare ale profesorilor în funcție de mediul în care se află școala (rural/urban). 10 0.0% 8 0.0% 42.2 6 0.0% 40.0% 57.8 33.0 67.0 30.6 69.4 24.5 75.5 0.0 Rural Urban 0.72 100.0 20.0% 0.0% Nu dețin un grad didactic Definitivat Gradul II Gradul I Doctorat Diferențele de calificare nu sunt distribuite uniform în rândul disciplinelor școlare. În rândul profesorilor care predau matematică sau informatică, urmați de cei care predau limbi străine și de cei care predau limba română, distribuțiile treptelor de calificare sunt cel mai mult diferite între rural și urban. Este un aspect care poate conta în explicarea parcursului educațional diferit al elevilor în funcție de mediul de proveniență, ținând cont de faptul că testarea în vederea admiterii la liceu(Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a) cuprinde disciplinele limba și literatura română, matematică. 8. Concluzii Studiul pune în evidență câteva aspecte importante despre atitudinile, valorile și orientările profesorilor față de sistemul politic din România. Astfel, propor ț iile de profesori care au un atașament scăzut fa ț ă de prezen ț a unui regim democratic în ț ară sunt îngrijorătoare: 45% dintre profesori afirmă că ar fi foarte bine sau bine ca România să fie guvernată de un lider puternic, care ignoră rolul Parlamentului și al alegerilor, 14% ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de lideri religioși, în care nu există partide politice și mecanisme electorale. Mai mult, în rândul profesorilor cu vârste până la 35 de ani se regăsesc, comparativ, cele mai ridicate procente de responden ț i care ar aprecia pozitiv aceste alternative nedemocratice. De asemenea, răspunsurile profesorilor indică nivele reduse de încredere în instituții importante ale sistemului politic. Doar 8% dintre respondenți au 42

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19% în Guvern. Pe de altă parte, instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt armata(79%), biserica(62%) și poliția(59%). Merită notat și faptul că peste două treimi dintre respondenți declară nivele modeste de interes pentru politică. Profesorii tind să fie mai frecvent implicați în asociații decât adulții români cu nivel similar de educație. Apartenența la sindicate este, de departe, forma de asociativitate cea mai des întâlnită în rândul profesorilor(74%). Cu toate acestea, peste 60% dintre respondenți declară nivele reduse de încredere în organizațiile nonguvernamentale. În ceea ce privește nivelul de încredere socială, unul dintre ingredientele importante pentru facilitarea cooperării la nivelul comunităților și al societății, profesorii tind să aibă un nivel foarte redus, mai ridicat însă decât al celorlalți adulți din România. Nivelul de toleranţă socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societă ț ii. Astfel, profesorii tind să fie mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă diferită, însă au atitudini mai tolerante față de homosexualitate și avort, două dintre temele care generează în mod recurent controverse în dezbaterea publică din România. Peste 60% dintre profesori și-au exprimat dezacordul în privința acordării în România a permisiunii ca persoanele de același sex să se căsătorească, iar mai mult de o treime dintre profesori consideră că homosexualitatea nu este niciodată justificată. Ambele opinii sunt cel mai bine reprezentate în rândul profesorilor celor mai tineri. În privința imigranților/muncitorilor din străinătate, aproape o treime dintre profesori(32.4%) au indicat această categorie drept vecini pe care nu și-ar dori să îi aibă. De asemenea, merită observat că profesorii care predau în școli din mediul urban sunt mai toleranți decât cei care activează în zone rurale în ceea ce privește acceptarea în proximitate a imigranților, persoanelor cu religie diferită, rasă diferită sau care vorbesc o limbă diferită și a cuplurilor necăsătorite. Excepția de la acest tipar se înregistrează atunci când este vorba despre persoanele de etnie romă, în cazul cărora această diferență dispare. Datele pun în evidență și faptul că cel puţin unul din opt profesori se pronun ț ă în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar doar patru din cinci au optat pentru varianta învă ț ării în clase diverse etnic. Profesorii care predau în școli cu dificultăți mari, care au vechime în profesie ridicată, fără studii postuniversitare, precum și cei de etnie maghiară, preferă mai frecvent o educație segregată pentru romi. Luate împreună, datele cantitative și cele calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o parte însemnată dintre profesori nu sunt pregăti ț i suficient pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara unei istorii sociale nefavorabile, și că sistemul educa ț ional amplifică aceste dificultă ț i. De asemenea, analiza semnalează o lipsă de suprapunere între profilul sistemului de educa ț ie din România conturat de indicatori de calitate dintre cei mai diverși și percep ț iile profesorilor, în ansamblu mult mai pozitive. Astfel, proporția respondenților care consideră că sistemul este bun este dublă față de cea a respondenților care consideră că este prost (40% față de 18%). Mai mult de jumătate dintre profesorii cuprinși în studiu consideră învățământul autohton ca fiind superior celui din țările vestice, în timp ce peste 60% îl văd în declin față de perioada de dinainte de 1989. Este remarcabil și faptul că plasarea în mediul rural nu influențează negativ aprecierea pozitivă a sistemului de educație. De asemenea, peste 70% dintre profesori consideră că școlile din România reușesc să ofere șanse egale tuturor copiilor, iar această opinie nu diferă substanțial în funcție de localizarea școlilor în mediul urban sau rural. Pe de altă parte, atât în datele culese prin sondaj cât și în interviurile de grup este deseori menționată ideea că elevii din mediul rural au un dezavantaj față de cei din școlile de la oraș; acest dezavantaj rezultă frecvent din resursele 43

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA insuficiente pe care le dețin unele dintre familii, dar și din modul în care este asigurată resursa umană din școlile rurale, în care deseori se apelează la profesori suplinitori. Analiza datelor arată și rela ț ia substan ț ială dintre valorile personale după care se ghidează profesorii și modul în care aceștia se raportează la procesele de predare și învă ț are. De exemplu, profesorii caracterizați de deschidere către schimbare(care valorizează autonomia personală, independența, implicarea în acțiuni interesante și dificile) au o mai mare înclinare către predarea centrată pe elevi, în care primează particularitățile de învățare ale acestora din urmă. Valorile personale ale profesorilor au un impact nu doar asupra modalității în care aceștia își calibrează strategiile didactice, ci și asupra modului în care se raportează la meseria și identitatea de profesor. Educația pentru democrație trebuie să înceapă cu o formare și evaluare democratică a profesorilor, pentru a susține în mod adaptativ orientarea lor spre conservare. Nevoia de predictibilitate și control reprezintă una dintre nevoile umane principale atât pentru modul în care ne gândim la propriul viitor, cât și pentru modul în care interacționăm cu ceilalți. Orientarea spre conservare(respectarea tradițiilor, urmarea reguli sociale, și căutarea unui nivel ridicat de siguranță) reflectă această nevoie. În eșantionul de profesori inclus în acest studiu această orientare valorică susține atât convingerile privind predarea, cât și angajamentul și explorarea jobului de profesor. De aceea, modul în care sunt formați profesorii trebuie să reflecte mai bine realitatea școlilor din România. Pentru a-i pregăti pe viitorii profesori pentru sistemul real de învățământ, curricula trebuie să integreze abordarea unor probleme cu care se vor confrunta la clasă(de exemplu, hărțuirea sau bullying), cu reguli și strategii care sunt utile în contextul nostru cultural. Apoi, stagiile de practică pentru viitorii profesori, în contexte reale de la clasă, îi pot ajuta să înțeleagă din postura cadrului didactic care sunt tradițiile(adaptative și mai puțin adaptative) respectate în sistemul nostru de învățământ. În plus față de analiza atitudinilor, normelor și cunoștințelor profesorilor, studiul pune în evidență câteva aspecte ce diferențiază școlile din România în funcție de tipul de localitate în care sunt plasate. Astfel, din perspectiva treptelor de calificare utilizate în sistemul de învă ț ământ, profesorii din rural tind să aibă nivele mai reduse decât cei din urban, iar diferen ț ele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează din perpectiva selec ț iilor pentru treptele educa ț ionale superioare. Aceste diferențe sistematice de pregătire în rândul profesorilor sunt una dintre sursele importante de inegalitate de șanse școlare între elevii din rural și cei din urban. 9. Recomandări Ce este de făcut? În primul rând, reluăm aici o recomandare pe care am inclus-o deja într-o serie de analize și articole recente 39 pentru că este susținută în mod clar și de datele acestui studiu, și pentru că adoptarea ei devine cu timpul tot mai presantă. Este necesară o creștere substanțială a finanțării învățământului, în primul rând a salariilor pentru profesorii debutanți, pentru cei care lucrează cu elevi din categorii vulnerabile și pentru cei care predau în mediul rural. În același timp, sistemul educațional ar trebui să aibă standarde mai stricte privind condițiile minimale pentru profesare, iar acestea ar trebui să fie aplicate uniform în raport cu nivelul școlar, tipul de localitate, și mediul social în care se află școala. De asemenea, considerăm că pregătirea pentru profesie realizată în școli și în universități este deficitară, atât în ceea ce privește pregătirea pentru disciplinele de specialitate, cât și formarea de valori, deprinderi și norme civice în rândul viitorilor profesori. Este necesară revizuirea ofertei de cursuri pentru a crește accentul asupra dezvoltării abilităților de lucru cu elevi din grupuri vulnerabile, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și convingeri legate de predare care au în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare și 39. De ex. Bădescu, Negru-Subțirică, Ivan, Angi(2017), Bădescu(2018) 44

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA învățare. În egală măsură, este necesară educarea viitorilor profesori pentru a putea contribui mai eficient la formarea de buni cetățeni. Schimbările ar trebui să includă nu doar curricula propriu-zisă, ci şi modul în care materia este predată, natura climatului din școli și universități. Este necesară includerea unor componente de educație civică pentru studenții de la toate specializările și întărirea mecanismelor care stimulează implicarea studenților în deciziile ce privesc departamentele, facultățile și universitățile. Rezultatele studiului arată că o parte însemnată a profesorilor ar favoriza repartizarea elevilor de etnie romă în clase separate; acest fapt reafirmă o problemă mai veche a sistemului educațional din România legată de o înțelegere deficitară a ceea ce înseamnă educația incluzivă și nondiscriminatorie. Recomandăm includerea atât în pregătirea inițială a profesorilor cât și în pregătirea pe parcurs a unui modul de formare care să adreseze în mod explicit aspecte legate de educația în medii caracterizate de diversitate etnică și socio-economică. Pentru întărirea angajamentului/ asumării rolului de profesor este importantă integrarea valorilor personale ale acestora în modul de organizare a lecțiilor și în planificarea dezvoltării lor ca profesori. Caracterul precar al ocupației de profesor în România se reflectă în mod recurent în percepția socială a acestei ocupații și în dinamica deficitară a angajării și a promovării în contexte educaționale. Centrarea unei părți însemnate din eșantionul nostru pe valori care transcend sinele(înțelegere, toleranță, ajutarea celorlalți) arată că, măcar la un nivel explicit, ei se regăsesc în scopuri care merg dincolo de propria bunăstare. Aceste valori pot fi un punct central de sprijin pentru o regândire a predării care să stimuleze activismul civic al elevilor. Din aceste motive, ar fi binevenite programe de dezvoltare profesională pentru profesori, în care aceștia să învețe să”traducă” propriile valori în acțiuni pe care le pot implementa la clasă, în mod realist. 45

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Bibliografie Bădescu, Gabriel.(2018). Mai mulți bani pentru educație? www.contributors.ro/editorial/este-nevoie-demai-mulți-bani-pentru-educație Bădescu, Gabriel, Oana Negru-Subțirică, Daniela Angi, Claudiu Ivan, Profesor în România.(2017). Cine, de ce, în ce fel contribuie la educația elevilor în școlile românești? Friedrich Ebert Stiftung România. http://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/14003.pdf Benjamin, J.(2003). Revision and validation of the Revised Teacher Beliefs Survey. Paper presented at the Annual Meeting of the American Educational Research Association(Chicago, IL, April 21-25). Centrul Național de Evaluare și Examinare(2014)„TALIS 2013. Raport național. Analiza mediului educațional din Romînia” http://rocnee.eu/sites/default/files/2017-07/Raport%20national% 20TALIS%202013%20fa.pdf Cinpoes, Radu(2013) Right-wing extremism in Romania. In: Melzer, Ralf and Serafin, Sebastian,(eds.) Right-wing Extremism in Europe: Country Analyses, Counter-strategies and Labor-Market Oriented Exit Strategies. Berlin, Germany: FES. pp. 160-197. ISBN 9783864985225 Crocetti, E.(2017). Identity formation in adolescence: The dynamic of forming and consolidating identity commitments. Child Development Perspectives. doi:10.1111/cdep.12226 Deletant, Dennis.(2006). Hitler's Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime, Romania 1940-1944. Palgrave Macmillan; European Commision – Eurobarometer Interactive. http://ec.europa.eu/commfrontoffice/ publicopinion/index.cfm/Chart/index. European Commission(2017)„Education and Training Monitor 2017. Romania”, Luxembourg: Publications Office of the European Union. https://ec.europa.eu/education/sites/education/ files/monitor2017-ro_en.pdf. European Commission/EACEA/Eurydice. 2017. Citizenship education at school in Europe – 2017. Eurydice Report. Luxembourg: Publications Office of the European Union. Eurostat(2017)„Early Leavers from Education and Training” http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/ show.do?dataset=edat_lfse_14&lang=en, accesat 01.02.2018. Fartușnic, C.(coord), Florian, B., Iosifescu, S., Măntăluță, O.(2014)„Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost: o evaluare din perspectiva echității”, București: Vanemonde. http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/02/Finantarea-sistemului-de-invatamantpreuniversitar-pe-baza-standardelor-de-cost-2014.pdf. Gibson, J.(2006).„Enigmas of intolerance: fiflty years after Stouffer's Communism, Conformity and Civil Liberties”, Perspectives on Politics Vol. 4, No. 1, pp. 21- 34. Hofstede, G.(2001). Culture's consequences: Comparing values, behaviors, institutions, and organizations across nations(2nd ed.). Thousand Oaks: Sage Publications. Institutul Național de Statistică(2016)„Sistemul educațional din România. Date sintetice. Anul școlar/universitar 2014-2015” http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/ sistemul_educational_in_romania_2014_2015.pdf. Kirchner, A., Freitag, M.& Rapp, C.(2011).„Crafting tolerance: the role of political institutions in a comparative perspective”, European Political Science Review 3(2), pp. 201-227. 46

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Meirink, J. A., Meijer, P. C., Verloop, N.,& Bergen, T. C.(2009). Understanding teacher learning in secondary education: The relations of teacher activities to changed beliefs about teaching and learning. Teaching and Teacher Education 25, 89–100. Ministerul Educației Naționale(2016)„Raport privind starea învățământului preuniversitar din România”, d i s p o n i b i l l a h t t p s: // w w w. e d u. ro/ s i t e s/ d e f a u l t/ fi l e s/_ fi% C 8% 9 9 i e r e/ M i n i s t e r/ 2 0 1 7/ transparenta/Stare%20preuniv%202016.pdf, accesat 05.02.2018. Negru, O., Pop, I. E., Damian, L.,& Moraru, C.(2011). Aspirations and identity processes in the meaningful development of future teachers. Procedia- Social and Behavioral Sciences, 11, 102-106. Negru-Subțirică, Oana(2017). Formarea identității și rosturile vieții: Despre sens și direcție. Editura ASCR, Cluj-Napoca. ISBN 978-606-977-007-8 Noris, Pippa(2008). Driving Democracy. Do powersharing institutions work? Cambridge: Cambridge University Press. OECD(2016) PISA 2015 Results: Excellence and Equity in Education(Volume I). PISA, OECD Publishing, Paris. http://dx.doi.org/10.1787/9789264266490-en. Paris, S. G.,& Paris, A. H.(2001). Classroom applications of research on self-regulated learning. Educational Psychologist, 36, 89-101. Payne, Stanley G.(1996). A History of Fascism 1914–1945 Madison: University of Wisconsin Press(pp. 277–289) Pew Research Center. 2017. Religious Beliefs and National Belonging in Central and Eastern Europe. Online http://www.pewforum.org/2017/05/10/social-views-and-morality/, accesat 01.02.2018. Radu Ioanid. 2000. The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, în Ivan R. Dee; and Vladimir Solonari. Purifying the Nation: Population Exchange and Ethnic Cleansing in Nazi-Allied Romania. Woodrow Wilson Center Press. Schultz, W., Ainley, J., Fraillon, J., Losito, B., Agrusti, G.& Friedman, T. 2016. Becoming citizens in a changing world. IEA International Civic and Citizenship Education Study. 2016 International Report. Amsterdam: IEA. Schwartz, S. H.,& Boehnke, K.(2004). Evaluating the structure of human values with confirmatory factor analysis. Journal of Research in Personality, 38, 230-255. Schwartz, S. H., Melech, G., Lehmann, A., Burgess, S., Harris, M.,& Owens, V.(2001). Extending the cross-cultural validity of the theory of basic human values with a different method of measurement. Journal of Cross-Cultural Psychology, 32, 519-542. Stolle, D. 1998.”Bowling together, bowling alone: the development of generalized trust in voluntary associations”, Political Psychology Vol. 19(3), pp. 497-525. Torney-Purta, J., Lehmann, R.. Oswald, H.& Schultz, W. 2001. Citizenship and education in twenty-eight countries. Civic knowledge and engagement at age fourteen(CIVED). Amsterdam: IEA. Van Driel, J. H., Bulte, A. M.,& Verloop, N.(2007). The relationships between teachers' general beliefs about teaching and learning and their domain specific curricular beliefs. Learning and Instruction, 17, 156-171. Vasiliu, Luiza. 2018.”Nu mi-e simpatică nostalgia”- interviu cu Radu Jude. Scena9. www.scena9.ro/article/interviu-radu-jude-tara-moarta 47

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Verkasalo, M., Lönnqvist, J. E., Lipsanen, J.,& Helkama, K.(2009). European norms and equations for a two dimensional presentation of values as measured with Schwartz's 21  item portrait values questionnaire. European Journal of Social Psychology, 39, 780-792. Voicu, B., coord.(2010). Renunțarea timpurie la educație. Posibile căi de prevenire. București: Vanemonde. Weldon, S. A. 2006.„The institutional context of tolerance for ethnic minorities: a comparative multilevel analysis of Western Europe”, American Journal Of Political Science Vol.10, issue 2, pp. 331-349. Woolley, S. L.,& Woolley, A. W.(1999). Can we change teachers' beliefs? A survey about constructivist and behaviorist approaches. Paper presented at the Annual Meeting of the American Educational Research Association(Montreal, Quebec, April 19-23). World Values Survey Wave 6 2010-2014 Official Aggregate v.20150418. World Values Survey Association(www.worldvaluessurvey.org). Aggregate File Producer: Asep/JDS, Madrid SPAIN. Anexă Județele de proveniență a școlilor la care sunt afiliați profesorii din studiu au fost grupate pe regiuni conform împărțirii pe regiuni de dezvoltare, astfel: N ord Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj C entru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu N ord Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava S ud Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea S ud Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman B ucurești-Ilfov: Ilfov, municipiul București S ud Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea V est: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș. Pentru analizele ulterioare de regresie, categoriile de mai sus au fost reduse la regiunile istorice Transilvania, Muntenia și Moldova. Municipiul București(cu 88 de respondenți) a fost inclus în regiunea generică Muntenia. A2. Variația percepțiilor despre problemele prezente în școli, în funcție de regiunea în care este plasată școala Indice mediu probleme în cadrul școlii în func ț ie de regiune* CENTRU B UCURE ȘTI-ILFOV SUD MUNTENIA VEST Total SUD EST SUD VEST OLTENIA NORD VEST NORD EST 37.5 35.7 34.3 33.8 31.8 30.0 29.2 28.2 26.8 *Indice calculat pe baza răspunsurilor profesorilor la 15 itemi referitori la probleme prezente în școala de proveniență. 48

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA A3. Analiza de regresie logistică a. Aprecierea sistemului de educație românesc ca fiind bun și foarte bun Probleme în școală Școala nu oferă șanse egale Reg. Transilvania Rural/urban Nivel educație Vechime Calificat și titular Coeficien ț i Beta standardiza ț i -0.107 -0.101 -0.058 -0.03 0.022 0.005 -0.002 Sig. .000 .000 .000 .044 .164 .731 .892 Sunt marcați cu bold predictorii a căror influență este semnificativă statistic(p<0.05) b. Aprecierea sistemului de învățământ din România ca fiind mai bun decât cel din Occident Reg. Muntenia Școala nu oferă șanse egale Probleme în școală Rural/urban Nivel educație Vechime Calificat și titular Coeficien ț i Beta standardiza ț i 0.089 -0.074 -0.058 -0.041 -0.011 0.014 0.029 Sig. .000 .000 .000 .008 .470 .380 .069 Sunt marcați cu bold predictorii a căror influență este semnificativă statistic(p<0.05) c. Aprecierea sistemului de învățământ din România ca fiind mai bun înainte de 1989 decât în prezent Probleme în școală Rural/urban Vechime Nivel educație Calificat și titular Școala nu oferă șanse egale Reg. Muntenia Coeficien ț i Beta standardiza ț i 0.055 -0.046 0.041 -0.007 -0.021 0.002 0.025 Sig. .000 .002 .008 .629 .179 .878 .080 Sunt marcați cu bold predictorii a căror influență este semnificativă statistic(p<0.05) 49

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA ANEXA 10 0 8 0 88.7% 6 0 Percent 40 20 0 Foarte mult ă 10.2% M ultă 0.7% P u ț ină 0.4% F oarte pu ț ină Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte mult ă, multă, puțină sau foarte puțină? Familia dvs. 50 46.5% 40 34.0% 30 Percent 20 15.4% 10 4.0% 0 Foarte mult ă M ultă P u ț ină F oarte pu ț ină Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte mult ă, multă, puțină sau foarte puțină? Oamenii din cartierul dvs. 50

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 61.5% 40 Percent 20 24.2% 12.4% 0 Foarte mult ă M ultă P u ț ină 1.9% F oarte pu ț ină Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte mult ă, multă, puțină sau foarte puțină? Oamenii pe care îi cunoaște ț i personal. 50 4 3.8% 40 40.7% 30 Percent 20 10 13.2% 2.4% 0 Foarte mult ă M ultă P u ț ină F oarte pu ț ină Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte mult ă, multă, puțină sau foarte puțină? Oamenii pe care îi întâlni ț i prima dată. 5 1

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 50 4 4.8% 40 39.0% 30 Percent 20 10 11.8% 4.4% 0 Foarte mult ă M ultă P u ț ină F oarte pu ț ină Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte mult ă, multă, puțină sau foarte puțină? Oamenii de altă religie. 50 44.2% 40 38.3% 30 Percent 20 10 13.4% 4.1% 0 Foarte mult ă M ultă P u ț ină F oarte pu ț ină Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte mult ă, multă, puțină sau foarte puțină? Oamenii de altă na ț ionalitate. 5 2

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 10 0 97.1% 8 0 6 0 Percent 40 20 2.6% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 0. 1% NS 0. 2% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Bunele maniere. 10 0 8 0 81.1% 6 0 Percent 40 20 16.9% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 1.3% NS 0. 7% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Independen ța. 5 3

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 10 0 89.3% 8 0 6 0 Percent 40 20 10.0% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 0. 4% NS 0. 2% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Hărnicia. 10 0 96.3% 8 0 6 0 Percent 40 20 3.4% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 0.3% NS 0. 0% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Sentimentul de responsabilitate. 5 4

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 10 0 88.6% 8 0 6 0 Percent 40 20 10.0% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 0. 8% NS 0. 6% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Imagina ț ia. 10 0 95.4% 8 0 6 0 Percent 40 20 4.1% 0 Men ț ionat Nemen ț ionat 0.4% NS 0. 0% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Respectul pentru alte persoane. 5 5

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 8 0 71.3% 6 0 Percent 40 26.8% 20 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 1.2% NS 0. 7% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Spiritul de economisire. 10 0 89.7% 8 0 6 0 Percent 40 20 9.6% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 0. 5% NS 0.2% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Perseveren ț a. 56

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 63.0% Percent 40 33.3% 20 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 1.7% NS 2.0% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Credin ț a religioasă. 10 0 8 0 8 1.7% 6 0 Percent 40 20 1 6. 9% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 1.0% NS 0.5% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Altruismul. 57

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 56.4% 5 0 Percent 4 0 38.8% 3 0 2 0 1 0 2.5% 2.3% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) NS NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Supunerea. 10 0 8 0 86.1% 6 0 Percent 40 20 12.2% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 0.6% NS 1.1% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Spiritul de competi ț ie. 58

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 10 0 96.5% 8 0 6 0 Percent 40 20 3.1% 0 Men ț ionat(DA) Nemen ț ionat(NU) 0.2% NS 0.2% NR Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Lucrul în echipă și cooperarea cu semenii. Percent 5 0 4 0 40.8% 3 3 5 5 . . 6 6%% 3 0 2 0 1 0 14.0% 3.0% 3.1% 3.5% 0 Foarte bun Bun Nici bun, nici rău Prost Foarte prost NS/ NR Cum apreciați, în general, sistemul educațional din România? 59

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 30 27.6% 20 29.2% 26.9% Percent 13.0% 10 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură 3.3% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? a. Siguran ț a scăzută în școală. 4 0 36.9% 3 0 32.1% Percent 2 0 17.2% 1 0 4.9% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură 8.9% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? b. Rezultate slabe la învă ț ătură ale elevilor. 60

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 37.3% 34.2% 3 0 Percent 2 0 1 0 9.6% 14.7% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură 4.2% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? c. Atmosfera, rela ț iile tensionate dintre elevi. 30 28.1% 28.2% 20 20.3% Percent 10 12.7% 10.7% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? d. Dotarea precară a laboratoarelor. 61

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 33.4% 3 0 29.1% Percent 2 0 1 0 11.9% 17.4% 8.2% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? e. Atitudinea necuviincioasă a elevilor fa ț ă de profesori. 30 26.9% 20 28.9% 27.9% Percent 13.2% 10 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură 3.1% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? f. Condi țiile nesatisfăcătoare din sălile de clasă. 62

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 34.7% 3 0 34.9% Percent 2 0 20.9% 1 0 7.2% 2.3% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? g. Lipsa cură ț eniei în incinta școlii. 5 0 4 0 41.2% 3 0 34.9% Percent 2 0 18.5% 1 0 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură 4.0% În mare măsură 1.5% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? h. Atmosfera, rela ț iile tensionate dintre profesori. 6 3

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 60 5 0 51.5% 4 0 Percent 3 0 30.4% 2 0 14.2% 1 0 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură 3.0% În mare măsură 0.8% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? i. Slaba pregătire profesională a cadrelor didactice. 6 0 60.9% 4 0 Percent 25.2% 2 0 10.7% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură 2.2% În mare măsură 0.9% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? j. Atitudinea agresivă a profesorilor în rela ț ia cu elevii. 6 4

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 45.0% 4 0 3 0 37.7% Percent 2 0 1 0 11.7% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură 4.5% În mare măsură 1.2% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? k. Lipsa de profesori titulari. 65.7% 6 0 4 0 Percent 2 0 20.3% 8.8% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură 3.8% În mare măsură 1.4% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? l. M anagementul defectuos, slab al școlii, liceului. 65

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 30 20 16.8% 10 24.1% 21.3% 26.5% 11.3% Percent 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? m. Lipsa fondurilor. 4 0 3 0 30.6% 24.4% 26.1% 2 0 Percent 1 0 7.4% 11.5% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură În mare măsură În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? n. Num ă rul ridicat de elevi din familii foarte sarace. 66

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 60 5 5. 1% 5 0 4 0 Percent 3 0 25.2% 2 0 1 0 13.0% 0 Deloc În foarte mică În mică măsură măsură 5.1% În mare măsură 1.5% În foarte mare măsură În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? o. Situarea școlii într-o zonă periculoasă. 6 0 5 0 54.5% 4 0 Percent 3 0 2 0 23.6% 18.2% 1 0 3.8% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Ceea ce se predă în școală în România le folosește elevilor în via ț ă. 67

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 36.5% 36.0% 3 0 Percent 2 0 14.0% 1 0 13.6% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Învă ț ământul românesc este mai bun decât învă ț ământul din Occident. 4 0 3 0 26.0% 2 0 37.5% 28.2% Percent 1 0 8.3% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Învă ț ământul de dinainte de 1989 era mai bun decât cel de astăzi. 68

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 57.3% 5 0 Percent 4 0 35.2% 3 0 2 0 1 0 6.0% 1.6% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? E nevoie de mai mul tă disciplină în școlile din România. 5 0 4 0 41.3% 3 0 43.4% Percent 2 0 1 0 12.9% 2.3% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Aderarea României la Uniunea Europeană a fost un lucru bun pentru ț ara noastră. 69

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 3 0 2 0 13.2% 1 0 37.1% 29.6% 20.1% Percent 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Se discut ă prea pu ț in despre valorile pozitive promovate de către liderii legionari din perioada interbelică. 4 0 37.0% 36.8% 3 0 Percent 2 0 1 0 10.9% 15.2% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord **În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Se discută prea pu ț in despre persecutarea evreilor de către statul Român în timpul celui de-al doilea război mondial. 70

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 45.8% 4 0 Percent 3 0 2 0 21. 6% 25.3% 1 0 7.3% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Valorile promovate de UE contravin tradi ț iei românești la Uniunea. 6 0 62.5% 4 0 Percent 2 0 21.0% 11.6% 5.0% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Căsătoriile între persoane de acelși sex ar trebui să fie permise în România. 7 1

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 49.2% 4 0 35.3% 3 0 Percent 2 0 1 0 11. 3% 4.3% 0 Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total de acord nu sunt de acord În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Criza refu gia ț ilor din UE a fost provocată de oameni de afaceri evrei. Percent 20 17.0% 15 10 9.9% 11.0% 10.4% 8.3% 5 0 10.9% 10.5% 8.6% 3.1% 3.6% 1.6% 5.1% Deloc democratic doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Cât se poate de democratic NS NR Cât de democratic credeți că este guvernată România în prezent? Vă rugăm să da ț i o notă de la 1 la10, unde 1 înseamnă deloc democratic iar 10 înseamnă cât se poate de democratic. 72

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 30 25.9% 20 14.4% 14.2% 10 12.3% 10.2% 8.1% 7.1% 4.6% 1.4% 1.0% 0.2% 0.6% 0 Deloc mul țumit doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Foarte mulțumit NS NR Pe o scal ă de 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc mulțumit și 10 înseamnă foarte mulțumit, cât de mul ț umit sunte ț i cu modul în care func ț ionează sistemul politic din ț ara dvs. în prezent? 30 26.8% 20 26.0% 21.4% 25.8% 10 Percent 0 Foarte bine Bine Prost Foarte prost Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă un conducător puternic, care nu își bate capul cu parlamentul și cu alegerile. 73

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 35. 4% 30 34.1% Percent 20 19.8% 10 10.7% 0 Foarte bine Bine Prost Foarte prost Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă un guvern de specialiști, care conduc ț ara după cum cred ei că este mai bine pentru ț ară. Percent 6 0 58.5% 5 0 4 0 30 20 24.4% 10 5.1% 0 Foarte bine 12.0% Bine Prost Foarte prost Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă la conducere un regim militar. 74

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 6 0 62.1% 4 0 29.7% 2 0 0 Foarte bine Bine 5.4% Prost 2.9% Foarte prost Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă un sistem politic democratic. 6 0 62.5% 4 0 Percent 2 0 23.0% 3. 6% 0 Foarte bine 10. 9% Bine Prost Foarte prost Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă un sistem guvernat de legea religioas ă, în care nu există partide politice si alegeri electorale. 75

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 6 0 5 0 55.1% 4 0 3 0 27.6% 2 0 1 0 7. 1% 0 Foarte bine 10.2% Bine Prost Foarte prost Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să iasă din Uniunea Europeană. 6 0 58.1% 5 0 Percent 4 0 35.4% 3 0 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 2.3% NS 4.2% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane dependente de droguri. 76

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 58.8% 5 0 4 0 Percent 3 0 32. 5% 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 3.2% NS 5.5% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane de rasă d i ferită de a dvs. 6 0 56.1% 5 0 Percent 4 0 31.4% 3 0 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 3.7% NS 6.1% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Imig ran ț i, muncitori din străinătate. 77

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 4 0 40.1% 3 0 49.8% Percent 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 3.1% NS 6.8% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Homosexuali. 6 0 56.9% 5 0 Percent 4 0 3 0 34.2% 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 3.0% NS 5.9% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane având o religie diferită de a dvs. 78

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 5 0 53.3% 4 0 3 0 40.9% Percent 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 1.8% NS 4.0% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Alcoolici. 6 0 58.3% 5 0 Percent 4 0 3 0 34.5% 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 2.2% NS 5.0% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Cupluri necăsătorite care trăiesc împreună. 79

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 58.0% 5 0 Percent 4 0 35.0% 3 0 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 2.4% NS 4.6% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane care vorbesc o limbă diferită de a dvs. 5 0 4 0 42.7% 3 0 48.6% Percent 2 0 1 0 0 Menționat(DA) Nemenționat(NU) 2.8% NS 5.8% NR Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini? Romi. 80

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 4 0 41.6% 3 0 Percent 2 0 19.6% 25.1% 1 0 11.5% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.5% NS 1.7% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Biseric ă. 6 0 5 0 54.0% 4 0 35.6% Percent 3 0 24.3% 2 0 17.1% 1 0 0 F oarte multă D estul de multă 2.8% N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.6% NS 1.1% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Armată. 8 1

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 5 0 50.3% 4 0 Percent 3 0 29.2% 2 0 16.5% 1 0 2.4% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.2% NS 1.3% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Televiziune. 5 0 48.5% 4 0 Percent 3 0 25.2% 2 0 1 0 20.9% 3.7% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.4% NS 1.2% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Sindicate. 8 2

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 49.4% 4 0 33.7% 3 0 Percent 2 0 1 0 8.9% 0 F oarte multă D estul de multă 6.2% N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.2% NS 1.6% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Poli ț ie. 5 0 4 0 43.2% 38.7% 3 0 Percent 2 0 1 0 5.8% 0 F oarte multă D estul de multă 9.0% N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 1.4% NS 1.8% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Tribunale. 8 3

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 4 0 40.0% 37.9% 3 0 Percent 2 0 16.1% 1 0 3.2% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.4% NS 2.3% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Guvern. 6 0 5 0 51.4% 4 0 37.9% 3 0 Percent 2 0 1 0 6.2% 1.9% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.5% NS 2.2% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Partidele politice. 8 4

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 4 0 41.6% 39.8% 3 0 Percent 2 0 1 0 13.2% 2.7% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.4% NS 2.3% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Parlament. 5 0 4 0 42.2% Percent 3 0 31.0% 2 0 18.1% 1 0 4.4% 1.8% 2.4% 0 F oarte D estul N u prea Foa rte NS NR multă de multă multă pu ț ină/deloc Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Organi za ț ii n e guvernamentale. 8 5

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 46.6% 4 0 Percent 3 0 29.7% 2 0 1 0 10.7% 0 F oarte multă D estul de multă 9.1% N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 1.3% NS 2.6% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Uniunea European ă. 4 0 38.4% 3 0 34.3% 2 0 Percent 1 0 10.3% 13.9% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.6% NS 2.5% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Președin ț ie. 8 6

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 38.9% 33.7% 3 0 Percent 2 0 1 0 10.1% 14.5% 0 F oarte multă D estul de multă N u prea multă Foa rte pu ț ină/deloc 0.6% NS 2.2% NR Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? Primăria localită ț ii. 5 0 4 0 42.2% Percent 3 0 29.2% 2 0 14.8% 1 0 8.1% 2.5% 3.3% 0 F oarte D estul N u prea Foa rte NS NR multă de multă multă pu ț ină/deloc Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: f oarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau deloc? NATO. 8 7

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 8 0 75.0% 6 0 Percent 4 0 2 0 13.2% 9.6% 0.4% 0 Membru Membru Nu sunt NS inactiv activ membru 1.8% NR Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație, dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații? Organiza ț ii religioase sau bisericești. 8 0 76.7% 6 0 Percent 4 0 2 0 8.8% 12.3% 0.5% 0 Membru Membru Nu sunt NS inactiv activ membru 1.7% NR Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație, dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații? Sport sau recreere. 8 8

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 5 0 52.4% 4 0 Percent 3 0 32.6% 2 0 1 0 12.7% 0.2% 0 Membru Membru Nu sunt NS inactiv activ membru 2.1% NR Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație, dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații? Educa ț ie, artă, cultură, mediu. 4 0 37.3% 35.5% 3 0 25.4% 2 0 Percent 1 0 0.5% 0 Membru Membru Nu sunt NS inactiv activ membru 1.4% NR Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație, dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații? Sindicate. 8 9

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 10 0 8 0 86.1% 6 0 Percent 4 0 2 0 8.3% 3.4% 0.2% 0 Membru Membru Nu sunt NS inactiv activ membru 2.0% NR Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație, dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații? Partide Politice. 69.6% 6 0 Percent 4 0 20 12.1% 15.9% 0.3% 0 Membru Membru Nu sunt NS inactiv activ membru 2.1% NR Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație, dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații? Asocia ț ii profesionale. 9 0

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 10 0 8 0 80. 0% 6 0 Percent 4 0 2 0 7.9% 8.4% 1.0% 0 Membru Membru Nu sunt NS inactiv activ membru 2.7% NR Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație, dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații? Alte organiza ț ii sau grupuri. Percent 4 0 30 33.3% 2 0 16.3% 16.2% 10 3. 7% 1.3% 2.5% 1.5% 8.2% 5.8% 9.1% 0 1.0% 1.1% Veniturile ar trebuisă fie mai degrabă egale doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Ar trebui să fie recompense mai mari pentri efortul ndividual NS NR Acum am dori să ne spuneți părerea dvs. privind următoarele afirmații... 91

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 25 20 21.2% 15 14.1% 10 12.9% 13.7% 10.2% 7.2% 7.4% 5 5.1% 3.4% 2.9% 0 0.7% 1.0% Statul ar trebui să își asume... doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Fiecare individ ar trebui să își asume... NS NR Acum am dori să ne spuneți părerea dvs. privind următoarele afirmații folosind scala de 10 puncte. 1 î nseamn ă că sunte ț i cu totul de acord cu afirma ț ia din stânga, iar 10 ca sunte ț i cu totul de acord cu afirma ț ia din dreapta. Puteți alege, bineînțeles. Percent 40 38.4% 30 20 13.7% 10 14.0% 8.7% 3.7% 5.8% 4.3% 4.9% 2.2% 3.2% 0.4% 0.8% 0 C ompetiția este bună doi trei patru cinci șase șapte opt nouă C ompetiția este dăunătoare NS NR Acum am dori să ne spuneți părerea dvs. privind următoarele afirmații folosind scala de 10 puncte. 1 î nseamn ă că sunte ț i cu totul de acord cu afirma ț ia din stânga, iar 10 ca sunte ț i cu totul de acord cu afirma ț ia din dreapta. Puteți alege, bineînțeles. 92

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 57.5% 5 0 4 0 Percent 3 0 2 0 18.5% 1 0 12.4% 2.6% 0 Să permită Sa le permită Să limiteze Să interzică oricui să vină să vină doar strict numărul venirea lor dacă există străinilor locuri de muncă care pot disponibile veni aici 4.4% NS 4.5% NR Ce părere aveți despre oamenii care vin dintr-o altă țară să muncească aici? Care dintre m ă surile urm ă toare ar trebui implementate de guvern? Percent 30 25.4% 22.5% 20 10 11.6% 2.1% 1. 1% 2.2% 2.7% 8.8% 6.9% 0 15.7% 0.4% 0.5% Dezacord total doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Acord total NS NR Folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă dezacord total și 1 0 ănseamnă acord total, în ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? Știin ț a și tehnologia ne fac via ț a mai sănătoasă, mai ușoară și mai confortabilă. 93

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 20 15 16.5% 1 0 9.1% 7.4% 6.9% 5 6.1% 0 13.0% 12.5% 10.3% 7.8% 8.2% 1.6% 0.8% Dezacord total doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Acord total NS NR Folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă dezacord total și 10 ănseamnă acord total, în ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? Ne bazăm prea mult pe știin ț ă și nu suficient pe religie. Percent 5 0 40 4 1. 0% 30 20 12.6% 10. 2% 10 8.4% 4. 7% 4.9% 3.2% 3.1% 1.7% 2.7% 3.5% 4.1% 0 Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Homosexualitatea. 94

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 5 0 40 4 3.3% 30 20 13.6% 11.1% 9.5% 10 4.8% 4.8% 2.5% 1.4% 1.0% 1.5% 2.7% 3.8% 0 Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Prostitu ț ia. Percent 30 29. 1% 20 17.8% 10 9. 7% 9.7% 6.2% 7.5% 4.4% 3.9% 2.9% 2.6% 2.4% 3.8% 0 Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Avortul. 95

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 2 5 22.8% 2 0 15 1 0 11.1% 5.2% 5.5% 5 3.9% 0 10.8% 9.5% 7.7% 8.4% 9.7% 1.8% 3.4% Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Divor ț ul. Percent 2 0 15 16.0% 12. 0% 10 5 5.0% 4.2% 4.6% 0 10.8% 12.0% 11.8% 8.4% 8.3% 2.6% 4.5% Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Re la ț iile sexuale înaintea căsătoriei. 9 6

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 68.1% 60 40 20 9.0% 5.1% 2.1% 4.0% 2.0% 1.2% 1.3% 0.6% 1.1% 1.8% 3.7% 0 Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Sinuciderea. Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Percent 50 47.5% 40 30 20 11.3% 9.8% 10 6.7% 4.9% 3.2% 3.4% 2.3% 1.5% 3.0% 2.7% 3.6% 0 Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Eutanasia. 97

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 10 0 8 0 84.4% 60 40 20 4.4% 2.0% 1.2% 1.7% 0.9% 0.4% 0.3% 0.4% 1.3% 1.1% 2.1% 0 Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Ca un b ărbat să-și bată so ț ia. Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Percent 67. 0% 6 0 40 20 12.0% 4.1% 4.0% 4.5% 1.8% 0.4% 0.3% 0.5% 2.1% 1.1% 2.2% 0 Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Ca părin ț ii să-și bată copiii. Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR 98

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 60 58.8% 50 40 30 20 10 8.4% 6.5% 3.9% 3.0% 3.6% 1.9% 2.7% 2.3% 2.7% 1.9% 3.2% 0 Niciodată justificat doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Întodeauna justificat NS NR Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Pedeapsa cu moartea. Percent 4 0 33.7% 33.0% 3 0 25. 9% 2 0 1 0 4. 8% 0 Foarte interesat Oarecum interesat Nu prea interesat Deloc interesat 0.6% NS 2.0% NR C ât de interesat ați spune că sunteți de politică? 99

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 3 0 2 0 21. 2% 25. 4% 35.9% Percent 1 0 8. 2% 8.5% 0 Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar N iciodată 0.3% N S 0.6% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Ziare, cotidiene. 8 0 70.8% 6 0 Percent 4 0 2 0 15.3% 3. 2% 0 Zilnic Săptămânal Lunar 7.9% Mai rar 2.2% N iciodată 0.0% N S 0.5% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Știri TV. 100

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 4 0 43.0% Percent 3 0 2 0 20.1% 25.6% 1 0 5.6% 0 Zilnic Săptămânal Lunar 4.6% Mai rar N iciodată 0.2% N S 1.0% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Știri radio. 8 0 6 0 71.9% 4 0 Percent 2 0 11.0% 2.9% 0 Zilnic Săptămânal Lunar 7.8% 5.5% Mai rar N iciodată 0.0% N S 1.0% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Telefonul mobil. 101

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 55.9% 5 0 4 0 Percent 3 0 2 0 22.1% 11.6% 1 0 4.0% 0 Zilnic Săptămânal Lunar 5.2% Mai rar N iciodată 0.1% N S 1.1% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Email. 8 0 74.7% 6 0 Percent 4 0 2 0 14.8% 2.2% 0 Zilnic Săptămânal Lunar 5.5% Mai rar 1.5% N iciodată 0.1% N S 1.2% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Internet. 102

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 5 6. 5% 5 0 4 0 Percent 3 0 2 0 16. 5% 1 0 4.2% 0 Zilnic Săptămânal Lunar 10.0% 11.5% Mai rar N iciodată 0.1% N S 1.1% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Re ț ele de socializare. 68.1% 6 0 Percent 4 0 2 0 21.7% 2.9% 0 Zilnic Săptămânal Lunar 5.3% Mai rar 1.0% N iciodată 0.0% N S 0.9% NR Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau niciodată pentru a vă informa. Dicu ții cu p rietenii. 103

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 60 50 4 0 Percent 3 0 29.7% 2 0 1 0 9.2% 56.8% 0 Am participat deja Aș putea participa Nu aș participa 1.3% NS 3.1% NR Vă v oi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în niciun caz. Semnarea unei peti ț ii. 50 48.4% 4 0 34.3% 3 0 Percent 2 0 1 0 7.6% 4.8% 4.9% 0 Am participat Aș putea Nu aș NS NR deja participa participa Vă v oi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în niciun caz. Participarea la un boicot. 104

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 60 50 53.9% 4 0 Percent 3 0 28. 6% 2 0 1 0 12.1% 2.1% 3.4% 0 Am participat Aș putea Nu aș NS NR deja participa participa Vă v oi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în niciun caz. Participarea la demonstra ț ii paşnice. 50 4 0 43.9% 3 0 40.2% Percent 2 0 1 0 10.3% 2.2% 3.5% 0 Am participat Aș putea Nu aș NS NR deja participa participa Vă v oi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în niciun caz. Participarea la gr eve. 105

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 25 24.1% 20 Percent 15 14.7% 10 5 4.5% 2.8% 3. 3% 2.4% 9.0% 8.5% 9.9% 10.3% 5.6% 4.8% 0 Stânga doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Dreapta NS NR În materie de politică, oamenii vorbesc despre stânga și dreapta. În general vorbind, unde v-a ț i plasa pe urmatoarea scală? 6 0 61.4% 4 0 Percent 2 0 15.7% 18.4% 2.7% 0 Deloc pregătit(ă) Nu foarte bine pregătit(ă) Destul de bine pregătit(ă) Foarte bine pregătit(ă) 0.3% NS 1.5% NR Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregătit(ă) vă sim ţ i ţ i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Drepturile omului. 106

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 49.4% 4 0 3 0 Percent 25.9% 2 0 16.1% 1 0 5.6% 0 Deloc pregătit(ă) Nu foarte bine pregătit(ă) Destul de bine pregătit(ă) Foarte bine pregătit(ă) 0.6% NS 2.3% NR Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregătit(ă) vă sim ţ i ţ i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Vot și alegeri. 6 0 57.3% 5 0 4 0 Percent 3 0 26.4% 2 0 1 0 12.2% 2.1% 0 Deloc pregătit(ă) Nu foarte bine pregătit(ă) Destul de bine pregătit(ă) Foarte bine pregătit(ă) 0.6% NS 1.4% NR Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă sim ț i ț i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de e curs sau de dirigen ţ ie? Mediul înconjurător și sustenabilitatea acestuia. 107

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 39.5% 39.7% 3 0 Percent 2 0 1 0 8.8% 8.9% 1.6% 1.5% 0 Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR pregătit(ă) bine bine pregătit(ă) pregătit(ă) pregătit(ă) Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă sim ț i ț i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Emigra ţ ie și imigra ţ ie. 6 0 56.7% 5 0 4 0 Percent 3 0 2 0 17.6% 1 0 20.4% 2.1% 1.5% 1.7% 0 Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR pregătit(ă) bine bine pregătit(ă) pregătit(ă) pregătit(ă) Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă sim ț i ț i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Oportunită ț i egale pentru bărba ţ i și femei. 108

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 56.7% 5 0 4 0 Percent 3 0 26.3% 2 0 1 0 12.3% 2.5% 0 Deloc pregătit(ă) Nu foarte bine pregătit(ă) Destul de bine pregătit(ă) Foarte bine pregătit(ă) 1.0% NS 1.3% NR Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă sim ț i ț i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Drepturile și responsabilită ț ile cetă ț enilor. 6 0 5 0 51.7% 4 0 Percent 3 0 28.4% 2 0 14.7% 1 0 3.1% 0 Deloc pregătit(ă) Nu foarte bine pregătit(ă) Destul de bine pregătit(ă) Foarte bine pregătit(ă) 0.6% NS 1.6% NR Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă sim ț i ț i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Utilizarea responsabilă a internet-ului(ex. credibilitatea surselor, protejarea intimită ț ii). 109

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 58.4% 5 0 4 0 Percent 3 0 25.4% 2 0 1 0 11.1% 2.8% 0 Deloc pregătit(ă) Nu foarte bine pregătit(ă) Destul de bine pregătit(ă) Foarte bine pregătit(ă) 0.9% NS 1.4% NR Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă sim ț i ț i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Gândire critică și autonomă. 6 0 58.0% 5 0 4 0 Percent 3 0 26.0% 2 0 1 0 11.8% 2.0% 0 Deloc pregătit(ă) Nu foarte bine pregătit(ă) Destul de bine pregătit(ă) Foarte bine pregătit(ă) 0.8% NS 1.4% NR Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă sim ț i ț i pentru a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigen ţ ie? Rezolvarea conflictelor. 110

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 50 4 0 42.3% Percent 3 0 26.9% 2 0 20.0% 1 0 3.9% 6.9% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de mai jos: Impun disciplina la clasă înainte de a deveni prea prietenos cu elevii. 50 47.5% 4 0 37.3% 3 0 Percent 2 0 1 0 11.1% 1.1% 0 Deloc 3.0% Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de mai jos: Îi implic pe elevi în autoevaluarea muncii lor şi în setarea de scopuri proprii. 111

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 50 4 5. 6% 4 0 Percent 3 0 29.5% 2 0 19. 4% 1 0 1.1% 0 Deloc 4.3% Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de mai jos: Pentru mine este prioritar ca elevii să lucreze împreună când nu îi ghidez eu. 50 4 0 43.7% Percent 3 0 27.4% 2 0 19.5% 1 0 3.0% 6.4% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de mai jos: Îi încurajez pe elevi să discute conflictele în întâlniri de grup. 112

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 35.7% 3 0 28.5% Percent 2 0 14. 2% 1 0 18.7% 3. 0% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de mai jos: Invit adesea părinţii să se implice în activităţile clasei. 6 0 50 52.9% 4 0 35.7% 3 0 Percent 2 0 1 0 8.5% 0.8% 0 Deloc 2.1% Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de mai jos: Încurajez elevii să îşi exprime liber opiniile personale. 113

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 36.6% 39.1% 3 0 Percent 2 0 16.7% 1 0 5. 2% 2.3% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de mai jos: Folosesc încurajarea competiţiei dintre elevi ca metodă de a spori motivaţia acestora pentru învăţare. 4 0 39.4% 3 0 30.9% 2 0 22.4% Percent 1 0 5.6% 1.7% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de afirmaţii legate de dumneavoastră şi de locul dumneavoastră de muncă. Utilizând scala de mai jos, pentru fiecare afirmaţie încercuiţi opţiunea care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre acel aspect: Locul meu de muncă îmi dă siguranţă în viaţă. 114

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 36.9% 3 0 30.4% 2 0 21.4% Percent 1 0 9.6% 1.7% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de afirmații legate de dumneavoastră și de locul dumneavoastră de muncă. Utilizând scala demai jos, pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre acel aspect: Locul meu de muncă îmi permite să abordez viitorul cu optimism. 5 0 43.7% 4 0 Percent 3 0 25.1% 2 0 22.6% 1 0 6.8% 1.8% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de afirmații legate de dumneavoastră și de locul dumneavoastră de muncă. Utilizând scala demai jos, pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre acel aspect: Mă gândesc de multe ori la aspecte legate de locul meu de muncă. 115

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 37.4% 3 0 26.8% 2 0 22.1% Percent 1 0 8.6% 5.0% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de afirmații legate de dumneavoastră și de locul dumneavoastră de muncă. Utilizând scala demai jos, pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre acel aspect: Depun mult efort pentru a afla noi lucruri legate de locul meu de muncă. 4 0 35.5% 3 0 31.2% Percent 2 0 16.0% 1 0 13.9% 3.4% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de afirmații legate de dumneavoastră și de locul dumneavoastră de muncă. Utilizând scala demai jos, pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre acel aspect: Discut foarte des cu alţi oameni despre locul meu de muncă. 116

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 39.7% 3 0 29.3% Percent 2 0 17.3% 1 0 10.0% 3.7% 0 Deloc Pu ț in Așa și așa Mult Foarte mult În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de afirmații legate de dumneavoastră și de locul dumneavoastră de muncă. Utilizând scala demai jos, pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre acel aspect: Mă gândesc de multe ori că ar fi mai bine să mă orientez spre un alt loc de muncă. 8 0 75.7% 6 0 Percent 4 0 2 0 0 Deloc 11.0% Pu ț in 8.5% Așa și așa 3.5% Mult 1.4% Foarte mult În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de afirmații legate de dumneavoastră și de locul dumneavoastră de muncă. Utilizând scala demai jos, pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre acel aspect: De fapt, caut un alt loc de muncă. 117

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 100 80 85.8% 60 Percent 40 20 14. 2% 0 În clase separate În aceleași clase Crede ți că elevii romi ar trebui să învețe în clase separate de restul elevilor sau să învețe împreună cu restul elevilor? 6 0 65.0% 4 0 Percent 27.1% 2 0 6.3% 1.6% 0 0 Men ț ionat(DA) Nem en ț ionat(NU) NS De ce ar fi mai bine să studieze în clase separate?(răspuns multiplu) Pentru că au nevoi educa ț ionale speciale care pot fi adresate mai bine separat. 118

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 48.5% 4 0 41.5% 3 0 Percent 2 0 1 0 6.3% 0 0 Men ț ionat (DA) Nem en ț ionat (NU) 1.0% NS 2.6% NR De ce ar fi bine să studieze în clase separate?(răspuns multiplu) Pentru că au un comportament care îngreunează predarea pentru restul elevilor. 60 61.8% 4 0 Percent 28.2% 2 0 6. 3% 0 0 Men ț ionat (DA) Nem en ț ionat (NU) 1.0% NS 2.6% NR De ce ar fi bine să studieze în clase separate?(răspuns multiplu) Pentru că li se poate preda î n limb a romani. 119

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 63.8% 4 0 Percent 2 0 24.6% 6.3% 0 0 Men ț ionat (DA) Nem en ț ionat (NU) 1.7% NS 3.6% NR De ce ar fi bine să studieze în clase separate?(răspuns multiplu) Pentru că includerea lor cu restul elevilor crează nemul ț umiri din partea părin ț ilor celorlal ț i elevi. 50 46.6% 4 0 Percent 30 27.1% 2 0 22.7% 10 3.6% 0 În clase separate În aceleși clase Depinde de tipul NS de dizabilită ț i Credeți că elevii cu dizabilități ar trebui să învețe în clase separate de restul elevilor sau să învețe cu restul elevilor? 120

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 100 80 80.7% 60 Percent 40 20 6.2% 0 0 11.4% Men ț ionat (DA) Nem en ț ionat (NU) 0.9% NS 0.8% NR De ce ar fi bine să studieze în clase separate?(răspuns multiplu) Pentru că au nevoi educa ț ionale speciale care pot fi adresate mai bine separat. 5 0 47.9% 4 0 36.0% 3 0 Percent 2 0 1 0 6.2% 2.9% 7.0% 0 0 Men ț ionat Nem en ț ionat NS NR (DA)(NU) De ce ar fi bine să studieze în clase separate?(răspuns multiplu) Pentru că includerea lor cu restul elevilor îngreunează predarea pentru ceilal ți elevi. 12 1

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 66.1% 60 40 Percent 20 6.2% 16.3% 4.2% 7.2% 0 0 Men ț ionat Nem en ț ionat NS NR (DA)(NU) De ce ar fi bine să studieze în clase separate?(răspuns multiplu) Pentru că in cluderea lor cu restul elevilor crează nemul ț umiri din partea părin ț ilor celorlal ț i elevi. 4 0 3 0 32. 1% 35.6% Percent 2 0 20.9% 1 0 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură 6.3% În mică măsură 4.0% 1.0% Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să aibă idei noi şi să fie creativ/ă. Lui/ei îi place să facă totul în mod original/în felul său. 12 2

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 3 0 25.1% 22.4% 22.5% 2 0 18.9% Percent 1 0 2.7% 8.4% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important sa fie bogat/ă; vrea să aibă mul ț i bani şi lucruri scumpe. 6 0 58.0% 5 0 4 0 Percent 3 0 2 0 24.1% 1 0 8.9% 3.5% 3.7% 1.7% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea consideră că este important ca fiecare persoană să fie tratată în mod egal şi ca fiecare om să aibă şanse egale în viaţă. 12 3

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 34.2% 3 0 Percent 2 0 1 0 7.6% 18.3% 19.0% 13.2% 7.6% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să arate tuturor cât de priceput/ă este şi doreşte ca cei din jur să admire ceea ce face. 4 0 34.0% 3 0 32.2% Percent 2 0 19.3% 1 0 7.9% 4.3% 2.3% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să trăiască în locuri lipsite de pericole şi evită tot ceea ce i-ar putea pune în pericol propria-i siguranţă. 12 4

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 33.8% 3 0 30.8% Percent 2 0 17.5% 1 0 11.0% 5.2% 1.7% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Lui/ei îi plac surprizele şi caută mereu să facă lucruri noi. Consideră că în viaţă este important să faci lucruri noi şi diferite. 4 0 3 0 27.4% 2 0 34.6% 22.1% Percent 1 0 7.9% 4.8% 3.2% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea consideră că oamenii trebuie să facă ceea ce li se spune şi că trebuie să respecte în orice situaţie legile şi regulile, chiar şi atunci când nu sunt supravegheaţi de nimeni. 12 5

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 38.1% 3 0 23.9% 2 0 24.3% Percent 1 0 8.1% 3.7% 2.0% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să asculte ceea ce spun oameni diferiţi de el/ea. Chiar şi atunci când nu este de acord cu alţii, el/ea doreşte totuşi să le înţeleagă părerile. 4 0 3 0 31.2% Percent 23.5% 2 0 1 0 11.7% 14.5% 11.3% 7.8% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea, este important să fie umil/ă şi modest/ă şi nu încearcă să atragă atenţia asupra sa. 12 6

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 36.3% 3 0 Percent 2 0 22.6% 15.9% 1 0 11.6% 8.8% 4.8% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să se simtă bine şi îi place să se răsfeţe. 4 0 3 0 27.6% 2 0 34.2% 24.4% Percent 1 0 6.4% 5.3% 2.1% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să ia singur/ă decizii; îi place să fie liber/ă şi să nu depindă de alţii. 12 7

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 40.8% 3 0 27.5% 2 0 21.7% Percent 1 0 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură 6.8% În mică măsură 2.4% 0.8% Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să îi ajute pe cei din jur şi îi place să aibă grijă de bunăstarea lor. 4 0 35.8% 3 0 28.8% 2 0 Percent 1 0 12.3% 12.6% 7.6% 3.1% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? A avea succes este foarte important pentru el/ea şi speră ca ceilalţi să îi recunoască meritele şi realizările. 12 8

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 43.8% 4 0 Percent 3 0 28.7% 2 0 16.7% 1 0 6.1% 3.0% 1.6% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important ca statul să-l apere de orice ameninţare şi îşi doreşte un stat puternic care să fie capabil să îşi protejeze cetăţenii. 25 24.6% 2 0 20.5% 19.8% 19.7% 15 Percent 1 0 10.1% 5 5.3% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Lui/ei îi plac aventurile, îi place să-şi asume riscuri şi doreşte să aibă o viaţă aventuroasă. 12 9

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 Percent 3 0 2 0 17.2% 1 0 34.1% 26.8% 13.5% 5.8% 2.6% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să se comporte aşa cum trebuie şi evită să facă lucruri care ar putea fi considerate de alţii drept greşite. 4 0 34.4% 3 0 Percent 26.2% 20 16.7% 1 0 11.3% 7.4% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură 4.0% Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să fie respectat/ă de ceilalţi oameni si vrea ca aceştia să facă ceea ce le spune. 1 30

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 4 0 41.4% Percent 3 0 28.9% 2 0 19.2% 1 0 6.2% 3.5% 0.9% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să fie loial/ă prietenilor/prietenelor săi/sale şi să li se dedice. 5 0 48.4% 4 0 Percent 3 0 31.6% 2 0 1 0 12.3% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură 4.3% În mică măsură 2.5% 1.0% Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea consideră că oamenilor ar trebui să le pese de mediul înconjurător(de natură) şi grija faţă de mediu este importantă pentru el/ea. 1 31

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 3 0 29.0% 20 35.9% 22.4% Percent 1 0 8.0% 3.4% 1.3% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea tradiţia este importantă şi încearcă să respecte obiceiurile familiei sau religiei sale. 3 0 29.9% Percent 2 0 16.1% 1 0 19.3% 15.0% 13.3% 6.4% 0 În foarte mare măsură În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Într-o Nu se foarte mică aseamănă măsură deloc cu mine În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamă n ă sau nu cu dvs. În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea caută orice ocazie pentru a se distra. A găsi lucruri care să-i provoace plăcere este important pentru el/ea. 1 32

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 50 47.1% 40 Percent 3 0 20 1 0 4.4% 17.9% 9.9% 4.0% 16.8% 0 A făcut A făcut și A făcut și A făcut Nu am NR foarte mult bine și rău, dar bine și rău, dar foarte mult suficiente bine ț ării în ansamblu în ansamblu rău ț ării informa ț ii pentru rezultatele rezultatele a avea o părere au fost bune au fost rele Ma reșalul Ion Antonescu este un personaj istoric controversat, unii considerându-l un șef de stat care a făcut mult rău țării, în timp ce alții susțin că a fost un șef de statcare a făcut mult bine țării. Care este părerea dvs. despre mareșalul Antonescu? Percent 4 0 3 0 31.6% 2 0 21.9% 25.7% 12.9% 1 0 4.5% 3.4% 0 Da, o Da, de Da, Da, de 5 ori Nu NR singură dată două ori de 3-4 ori sau mai mult Dvs a ț i participat la cursuri de perfec ț ionare profesională în ultimul an? 1 33

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 5 0 44.7% 4 0 42.6% 3 0 Percent 2 0 1 0 1.1% 0 0 7.4% 3.3% 0.9% Foarte utile Mai degrabă Mai degrabă Foarte pu ț in utile, NR utile inutile inutile C ât de utile considera ț i că au fost aceste cursuri pentru activitatea dvs. desfășurată la catedră? 6 0 54.2% 5 0 4 0 3 0 33.1% Percent 2 0 1 0 10.5% 0. 5% 1.1% 0 Deloc Foarte rar Rar 0.1% Des Foarte des NS 0.4% NR C ât de des obișnuiți să...? a....vă consulta ț i, colabora ț i cu profesori care predau aceeași disciplină 1 34

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 5 0 52. 5% 4 0 Percent 3 0 24.5% 2 0 17.9% 1 0 3. 7% 0. 9% 0 Deloc Foarte rar Rar 0.1% Des Foarte des NS 0.4% NR C ât de des obișnuiți să...? b.... participa ț i la mese rotunde, simpozioane, lec ț ii deschise. 6 0 5 0 50.4% 4 0 41.2% 3 0 Percent 2 0 1 0 7.0% 0.0% 1.2% 0 Deloc Foarte rar Rar 0.0% Des Foarte des NS 0.1% NR C ât de des obișnuiți să...? c....citi ț i căr ț i și articole cu privire la disciplina pe care o preda ț i. 1 35

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 5 0 50.9% 4 0 40.6% 3 0 Percent 2 0 1 0 0.4% 1.2% 6.7% 0 Deloc Foarte rar Rar 0.1% Des Foarte des NS 0.2% NR C ât de des obișnuiți să...? d.... v ă documenta ț i pe Internet cu privire la disciplina pe care o preda ț i. Percent 3 0 26. 3% 2 0 21. 1% 29. 3% 1 0 14.9% 6.9% 0 Deloc Foarte rar Rar 0.4% Des Foarte des NS 1.2% NR C ât de des obișnuiți să...? e.... publi ca ț i articole, căr ț i. 1 36

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 6 0 5 0 52.9% 4 0 Percent 3 0 24.0% 2 0 15.2% 1 0 2.7% 0.6% 0 Întotdeauna Aproape De cele mai De cele mai Aproape sunt întotdeauna multe ori multe ori întotdeauna respectate sunt sunt nu sunt nu sunt respectate respectate respectate respectate 2.5% NS 2.1% NR În general procedurile de avansare într-un grad didactic superior sunt sau nu respectate în sistemul educa ț ional românesc? Percent 6 4 5.4% 6.2% 6.6% 5.3% 2 4.2% 3.3% 3.1% 3.0% 2.9% 3.0% 2.4% 2.6% 2.4% 2.6% 2.3% 2.1% 1.8% 1.9% 1.3% 1.2% 1.5% 1.3% 0.4% 0.8% 0.5% 0.7% 0.9% 1.0% 0 0.1% 0.2% 0.1% 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 48 99 De cât timp lucra ț i ca profesor?(în ani) 1 37

Percent București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 12 10 8 6 10.1% 4 7.1% 5.4% 4.3% 4.8% 4.4% 2 4.0% 3.0% 0 3.1% 2.9% 3.0% 2.0% 2.0% 2.1% 1.1% 2.3% 1.2% 1.5% 0.4% 0.1% 0.3% 0.3% 0.7% 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 3 5 3 7 3 9 4 1 99 De cât timp lucra ț i ca profesor în această școală?(în ani) Percent 80 73.7% 60 40 26.3% 20 0 Da Nu A ț i mai avut o altă profesie înainte, în afară de cea de profesor? 1 38

Care sunt principalele motive pentru care a ț i ales să fi ț i profesor?(maxim 2 menţiuni) 1 39 1.5% 1.3% 2.4% 5.2% E un loc de muncă sigur E o ocupa ț ie bine văzută Salariul oferit e atractiv Am șansa de a avansa profesional Oferă posibilitatea unor beneficii materiale pe lângă salariu Volumul de muncă nu e foarte mare Pot ajuta comunitatea din care fac parte Pot lua sau influen ț a decizii importante Îmi place ocupa ț ia Îmi place să lucrez cu copiii Oferă posibilitatea unor beneficii materiale pe lângă salariu Altceva NS NR 0 1.9% 9.2% 2.2% 0.5% 3.4% 0.4% 0.7% 11.3% 10 26.1% 2 0 30 34.2% Percent 4 0 5 0 Care sunt principalele motive pentru care a ț i ales să fi ț i profesor?(maxim 2 menţiuni) 0.8% 0.9% 0.3% 1.8% E un loc de muncă sigur E o ocupa ț ie bine văzută Salariul oferit e atractiv Am șansa de a avansa profesional Oferă posibilitatea unor beneficii materiale pe lângă salariu Volumul de muncă nu e foarte mare Pot ajuta comunitatea din care fac parte Pot lua sau influen ț a decizii importante Îmi place ocupa ț ia Îmi place să lucrez cu copiii Nu am avut alte op ț iuni Altceva NS NR 0 0.6% 1.9% 0.6% 2.6% 0.1% 0.5% 6.4% 10 10.1% 2 0 33.3% 30 Percent 4 0 40.2% 5 0 București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 60 56.7% 5 0 40 3 0 20 24.3% 1 0 14. 0% 3.0% 2.0% 0 În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură NS/NR În ce măsură crede ț i că școlile din România oferă șanse egale tuturor copiilor? 50 Percent 40 40.7% 40.8% 30 20 13.9% 10 0.1% 0.3% 0.0% 0.6% 0.0% 0.0% 0 1.4% 1.7% 0.8% 0 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 Du p ă părerea dvs., câte clase credeți că ar trebui să fie obligatorii în învățământul preuniversitar? a. Număr de clase obligatorii. 1 40

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 6 0 63.5% 40 24.8% 20 7.7% 0.3% 0.0% 0.1% 0.3% 0.8% 0.1% 1.1% 0 1.2% 0 1 2 3 4 5 8 9 10 11 12 Dar gratuite(pentru care să nu se plătească taxe? b. Număr de clase gratuite. 4 0 36.1% 3 0 25.0% 2 0 24.5% Percent 1 0 7.2% 4.6% 2.5% 0 Mai degrabă doi prea multă trei patru Mai degrabă NS/ NR prea pu ț ină Cum aprecia ț i informa ț ia, con ț inutul programei școlare a disciplinei principale pe care o preda ț i? Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Prea multă/ Prea pu ţ ină. 1 41

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 3 0 30.7% 26.8% 24.6% 2 0 Percent 1 0 11.4% 4.2% 2.2% 0 Mai degrabă doi nefolositoare trei patru Mai degrabă NS/ NR folositoare Cum aprecia ț i informa ț ia, con ț inutul programei școlare a disciplinei principale pe care o preda ț i? Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Nefolositoare/ Folositoare. 4 0 35.5% 3 0 Percent 2 0 1 0 10.9% 17.1% 22.1% 12.4% 2.0% 0 Mai degrabă doi prost structurată trei patru Mai degrabă NS/ NR bine structurată Cum aprecia ț i informa ț ia, con ț inutul programei școlare a disciplinei principale pe care o preda ț i? Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Prost structurată/ Bine structurată. 1 42

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 3 4.8% 3 0 2 7.8% 2 0 18.8% Percent 1 0 12.5% 3.6% 2. 5% 0 Mai degrabă doi dificil de predat trei patru Mai degrabă NS/ NR ușor de predat Cum aprecia ț i informa ț ia, con ț inutul programei școlare a disciplinei principale pe care o preda ț i? Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Dificil de predat/ Dificil de predat. 5 0 4 0 40.4% 3 0 Percent 2 0 17.6% 19.7% 1 0 6. 6% 13.2% 2.5% 0 Mai degrabă doi greu de în ț eles de către elevi trei patru Mai degrabă NS/ NR ușor de în ț eles de către elevi Cum aprecia ț i informa ț ia, con ț inutul programei școlare a disciplinei principale pe care o preda ț i? Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Greu de înţeles de către elevi/ Uşor de înţeles de către elevi. 1 43

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA 4 0 34.4% 3 0 Percent 2 0 19. 0%. 23.9% 15.7% 1 0 4.8% 2.2% 0 Mai degrabă doi interesantă, atractivă trei patru Mai degrabă NS/ NR plictisitoare, neatractivă Cum aprecia ț i informa ț ia, con ț inutul programei școlare a disciplinei principale pe care o preda ț i? Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Interesantă, atractivă/ Plictisitoare, neatractivă. Percent 30 29.5% 23. 6% 20 14.3% 10 10.2% 6.5% 3.5% 7.7% 3.8% 0.5% 0.3% 0 De mai multe ori pe zi O dată pe zi De câteva ori în fiecare saptămână Doar când particip la servicii religioase Doar la cele mai importante sărbători religioase O dată pe an Mai rar Niciodată sau aproape niciodată NS NR În afară de nun ț i, înmormântări și botezuri câ de des vă ruga ț i? 1 44

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 8 0 75. 6% 6 0 4 0 2 0 13. 3% 8.2% 2. 0% 0.9% 0 O persoană Nu sunt o Un ateu NS NR religioasă pesoană religioasă Independent de faptul că merge ț i sau nu la biserică, vă considera ț i: 5 0 4 0 42.2% 3 0 2 0 23.1% 21.2% 1 0 13.5% 0 Să p tămânal Lunar Doar la sărbătorile mari NR Dvs. merge ț i la biseric ă...? Percent 1 45

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 5 0 4 0 40.4% 35.4% 3 0 2 0 14.1% 1 0 10.1% 0 Da, întotdeauna Da, par ț ial Nu NR Dvs. ț ine ț i posturile mari(Crăciun și Paște)? Percent 4 0 39.8% 3 0 26.4% 2 0 1 0 4.5% 14.1% 0 O da t ă pe lun ă O da t ă pe O da t ă pe an sau mai des semestru sau mai des Nu mă spovedesc Dvs. vă spovedi ț i? 15.3% NR 1 46

București GABRIEL BĂDESCU/ CLAUDIU IVAN/ DANIELA ANGI/ OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA Percent 60 60.6% 40 27.0% 20 12.4% 0 Da Nu N R Dvs. ave ț i un duhovnic personal? Percent 10 0 8 0 82.1% 6 0 4 0 2 0 15.0% 1.4% 0 C alificat și titular C alificat, Necalificat, fără titularizare suplinitor 1.3% NS/NR 1 47

Despre autor Gabriel Bădescu este profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Studiile sale recente includ teme de politici educaționale, democratizare și societate civilă. A fost bursier Fulbright la University of Maryland, College Park, și a urmat specializări in statistică socială la University of Michigan, Ann Arbor. Claudiu Ivan este sociolog, președinte al Asociației Centrul pentru Cercetare, Educație și Egalitate de Șanse. Are un doctorat în sociologie obținut la Universitatea din București și un masterat în politici sociale la Catholic University of Leuven și LISER. Temele sale de interes centrale sunt inegalitatea de șanse școlare în educație și abandonul școlar, cu accent pus asupra elevilor romi. Daniela Angi este cercetătoare la Centrul de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Are un doctorat în sociologie la Academia Poloneză de Științe din Varșovia. Temele centrale care fundamentează activitatea sa de cercetare sunt societatea civila, politicile educaționale și implicarea civică a tinerilor. Oana Negru-Sub ţ irică este lector universitar în psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai, având titlurile de abilitare și doctorat obținute la aceeași universitate. Studiile sale recente includ teme de psihologie educațională și școlară, cu accent asupra proceselor de formare a identității, motivației și dezvoltării carierei adolescenților. Impressum Friedrich-Ebert-Stiftung România| Str. Emanoil Porumbaru| nr. 21| apartament 3| Sector 1| București| România Fără un acord scris explicit din partea Fundației„Friedrich Ebert”(FES), utilizarea comercială a publicațiilor și produselor media apărute sub egida FES este interzisă. Opiniile exprimate în această publicație nu sunt în mod necesar și cele ale Fundației„Friedrich Ebert”(FES). ISBN 978-3-96250-074-0