Druckschrift 
Salariul minim ca instrument de politici publice : pro sau contra?
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE PRO SAU CONTRA? Rezumat Dezbaterile legate de tematica salariului minim se mențin la fel de acute, ceea ce confirmă validitatea argumentelor pro și contra introducerii salariului minim. Deși ambele tabere pun în scenă teorii/ cercetări empirice relevante, în ultima perioadă este relativ consensuală nevoia de implementare a salariului minim ca instrument/măsură de reducere a inegalităților economice și sociale, micșorarea sărăciei și a deprivării materiale și creștere economică incluzivă. În ultimii ani discuția este concentrată mai ales asupra nivelului /dinamicii optime ale salariului minim, dincolo de care efectele nete ale implementării acestuia ar începe fie negative. În cercetarea de față propunem o abordare echilibrată, bazată pe argumente teoretice/ statistice/ econometrice, dincolo de reducționismul unei ideologii sau alta. Deși limitările privind lungimea seriilor de date îngreunează procesul de testare econometrică a reacției anumitor variabile economice la modificarea salariului minim, am încercat utilizarea unor tehnici econometrice fezabile pentru a modela efectele economice și sociale ale creșterii salariului minim. Am început cu prezentarea diferitelor perspective de analiză a salariului minim: concurență perfectă versus monopson, teoria salariilor de eficiență și mecanismele de ajustare a impactului salariului minim. Împreună cu secțiunea următoare recenzia literaturii de specialitate am dorit conturăm principalele framântări teoretice la zi legate de corelatia salariu minim-ocupare, salariu minim­sector informal al muncii, salariu minim-inegalitatea veniturilor, salariu minim-inflație-competitivitate precum și cele referitoare la impactul creșterii salariului minim în România. Secțiunea a treia a lucrării arată de ce este nevoie de introducerea /creșterea salariului minim în țările de la periferia UE(inclusiv România). Ponderea ridicată a lucrătorilor(persoanelor ocupate) cu risc de sărăcie(normă întreagă/normă incompletă), inegalitatea accentuată a veniturilor, inechitatea distribuirii venitului national net între muncă și capital, diseminarea asimetrică a beneficiilor creșterii economice și lentoarea liftului social precum și asimetria de negociere dintre sindicate și patronate(mai ales după flexibilizarea Codului Muncii din 2011 în România) sunt tot atâtea argumente pentru creșterea salariului minim la un nivel decent care asigure potențarea efectelor de multiplicare economice si sociale ale folosirii acestui instrument. Următoarea secțiune dezbate chestiunea nivelului optim al salariului minim pe economie. A crescut acesta prea mult sau nu și care este pragul dincolo de care efectele nete pot negative în economia românească? Secțiunea a cincea analizează corelația dintre creșterea salariului minim și dinamica productivității muncii identificând două perioade diferite în ceea ce privește respectarea acestei relații. Analizăm în secțiunea a șasea modul în care creșterea salariului minim a afectat sau nu competitivitatea economică în România analizând dinamica indicatorilor efectiv de personal, cifra de afaceri, valoarea a dăugată brută și rezultatul exercițiului la nivelul companiilor din sectoarele în care lucrează cei mai multi angajați cu salariul minim comerț, industria prelucrătoare, construcții, transport și hoteluri și restaurante... Secțiunile șase și șapte analizează corelația dintre creșterea salariului minim și reducerea inegalităților de venituri pe de o parte și creșterea salariului minim și reducerea sărăciei/ reducerea ratei de deprivare materială pe de altă parte. Modul în care a fost corelată dinamica salariului minim cu dinamica minimului de trai decent și minimul de trai de subzistență(calculate pe baza coșului minim de consum) în România este evidențiat în secțiunea a opta(analiză pentru gospodării cu 2 salarii minime și 2 alocații copii, gospodării cu 2 salarii minime și o alocație copil și gospodării cu 2 salarii minime). Ultima secțiune reliefează rezultatele cercetării empirice a impactului salariului minim în economia României, bazate pe tehnici de estimare consacrate 2