SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? în domeniu, în vederea obținerii de răspunsuri la câteva întrebări relevante în cadrul literaturii de specialitate: salariul minim influențează negativ ocuparea totală, respectiv ocuparea în rândul tinerilor? Inflația constituie un mecanism de ajustare a majorării salariului minim în România? Cum reacționează salariul mediu la șocurile salariului minim? Salariul minim influențează negativ competitivitatea firmelor? Demonstrăm că până în 2013 în România nu a fost asumată o politică privind salariul minim, astfel că majorările sporadice ale acestuia au fost mai degrabă corelate cu inflația, decât cu majorarea productivității muncii și cu creșterea economică. Începând cu 2013 au avut loc 7 majorări succesive ale salariului minim, măsurile fiind corelate cu cele privind diminuarea fiscalității și relansarea economică. Reacția variabilelor macroeconomice selectate la modificarea salariului minim a fost testată utilizând noțiunile de elasticitate și de impuls-răspuns la anumite șocuri echivalente cu un punct deviație standard. În acest scop, metodologiile aplicabile au fost regresia multiplă pentru cinci ecuații și modelul VAR, acestea fiind similare prin condițiile de validitate pe care trebuie să le îndeplinească variabilele și reziduurile celor două metode. Principalele rezultate obținute în cazul României sunt conforme cu literatura de specialitate pentru economiile emergente. Astfel, rata ocupării totale este senzitivă la modificarea salariului minim, firmele ajustând gradual ocuparea totală în funcție de dinamica salariului minim, elasticitatea contemporană fiind inferioară și de sens contrar celei anuale; inițial are loc o creștere a ocupării totale ca urmare a unui salariu minim mai ridicat. Ocuparea tinerilor este de asemenea influențată de șocul salarial, reacționând însă într-o măsură relativ mai mare comparativ cu ocuparea totală. Dacă ajustarea prin ocupare este semnificativă în cazul României, cea prin prețuri este mai puțin importantă. Astfel, efectul de pass-through al salariului minim în inflația bunurilor de consum este relativ limitat, dovadă că firmele nu transferă imediat în prețuri cheltuielile salariale suplimentare generate de creșterea salarială. De asemenea, majorarea salariului minim generează o deteriorare redusă a competitivității economice, ca urmare a creșterii prețurilor bunurilor industriale. 3