SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? anterior în sectorul informal, deoarece cresc stimulentele către căutarea unui job formal, precum au estimat Magruder, 2013, Bhorat et al, 2014. În privința impactului salariului minim asupra sectorului informal al pieței muncii, Filion(2009) a argumentat că, pe de o parte asistații sociali și lucrătorii informali vor fi stimulați să lucreze în sectorul formal al economiei, iar pe de altă parte creșterea costurilor salariale îi poate determina pe angajatori să nu declare toți salariații sau să plătească salarii oficiale pentru joburi part-time, deși lucrătorii sunt folosiți full-time, ceea ce antrenează efectuarea unor plăți salariale ilegale. Magruder(2013) a arătat că majorarea salariului minim, prin efectele pozitive asupra consumului și cererii agregate, generează creșterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei. De asemenea, majorarea salariului minim a scăzut înclinația anumitor categorii de angajați de a părăsi sectorul formal și a crescut participarea la programe de formare profesională, organizate de către companii pentru a crește productivitatea muncii și pentru a compensa astfel sporirea costurilor salariale. De altfel, în cadrul sectoarelor în care o parte importantă dintre salariați sunt plătiți cu salariul minim se înregistrează o mobilitate mai mare a lucrătorilor, astfel că majorarea salariului contribuie la creșterea stabilității acestora în cadrul firmelor, precum au explicat Addison și alții(2009). Riley și Bodibene(2015) au estimat că firmele caracterizate printr-o pondere ridicată a joburilor slab remunerate au reacționat la majorarea salariului minim prin măsuri menite să conducă la creșterea productivității muncii. Georgiadis(2013) și Owens și Kagel(2010) au validat empiric impactul pozitiv al salariului minim asupra motivației lucrătorilor cu calificări mai reduse. În concluzie, instrumentul salariului minim trebuie corelat cu alte instrumente de politici publice precum intensificarea măsurilor de control, astfel încât să scadă înclinația angajatorilor de a declara salarii mai reduse, apropiate sau chiar identice cu nivelul minim astfel incât să rezulte o reducere a costurilor salariale. Având în vedere prezența acestui comportament, creșterea salariului minim poate genera atât scăderea evaziunii, prin reducerea ecartului între salariul efectiv plătit și cel înregistrat în contabilitate, cât și majorarea evaziunii, dacă o parte dintre salariile anterioare superioare minimului vor fi declarate la acest nivel. Relația salariu minim- inegalitatea salariilor/veniturilor Piaţa muncii este puternic segmentată, fiind alcătuită din două segmente – sectorul primar, al lucrătorilor cu calificări superioare și al condițiilor de muncă favorabile, respectiv, sectorul secundar, al lucrătorilor cu calificări reduse și al condițiilor de muncă mai dificile. Deoarece salariile obţinute în cadrul sectorului primar al pieţei muncii sunt superioare celor din sectorul secundar, atunci introducerea unui salariu minim nu are o influență directă asupra sectorului cu calificări superioare. În schimb, impunerea unui salariu minim superior echilibrului corespunzător sectorului secundar conduce la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor mai slab calificați, precum în figura 1. Din punctul de vedere al ofertei de muncă, mobilitatea între cele două sectoare este foarte puțin probabilă, deoarece calificările superioare nu se pot obține imediat. Pe termen lung, este posibil ca o parte dintre cei necalificați care nu-și pot găsi loc de muncă în sectorul secundar, să-și îmbunătățească nivelul competențelor profesionale, ceea ce ar putea mări oferta de muncă din sectorul primar și ar putea reduce decalajul dintre salariile obținute în cel secundar. De altfel, introducerea salariului minim contribuise deja la scăderea diferențelor salariale. Din perspectiva cererii de muncă, salariul minim crește costul forței de muncă mai slab calificate raportat la cea cu calificări ridicate, astfel că poate existe o majorare a cererii de muncă și a salariilor în sectorul primar, ceea ce poate genera creșterea diferențelor salariale. În consecință, salariul minim are un impact ambiguu asupra inegalităţii dintre salarii obținute în sectoarele primar, respectiv secundar. 8