SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? Majorarea salariului minim poate genera efecte nu doar asupra celor cu calificări reduse, ci și asupra salariilor altor categorii de personal, care pot solicita și obține salarii mai mari, ca urmare a negocierilor individuale sau colective, pentru a se menține diferențele salariale justificate de nivelul calificărilor sau de vechimea în muncă. Aceste externalități sunt mai puternice la salariile apropiate de nivelul minim, dar tind să se diminueze semnificativ cu cât salariile sunt mai mari relativ la salariul minim. Creșterea salariului minim va genera majorarea salariului mediu într-o măsură sporită dacă externalitățile sunt mai semnificative. Dacă majorarea salariilor de care beneficiază grupul țintă vizat de salariul minim este superioară celei generate de externalități, atunci inegalitățile salariale se vor reduce. Belman and Wolfson(2014) au estimat că pentru cazul SUA, creșterea salariului minim a sporit veniturile pentru grupul țintă vizat, respectiv pentru cei care anterior câștigau puțin mai mult comparativ cu nivelul minim. Grimshaw și alții(2014) au estimat că atunci când salariul minim este utilizat ca bază pentru negocierile salariale colective(cazul Franței), există externalități puternice până la un nivel al salariului mediu cu cel mult 10% superior celui minim, dar care se transmit până la salarii duble comparative cu salariul plafon. În schimb, în SUA și Marea Britanie, economii cu putere sindicală redusă, salariul minim are fie externalități slabe asupra altor categorii de angajați, fie generează o reducere a veniturilor salariaților care câștigau anterior cu puțin peste nivelul minim. O cercetare la nivel microeconomic realizată de către BCE(2015) a arătat că la nivelul țărilor europene analizate, există o corelație pozitivă între salariul minim și salariul mediu, iar 20% dintre firme au majorat și salariile care anterior erau superioare minimului. Pe baza unei metaanalize a studiilor privind impactul introducerii salariului minim, Neumark și Wascher(2008) au concluzionat că salariul minim nu constituie un instrument oportun din punctul de vedere al politicii sociale, deoarece acesta conduce la reducerea oportunităților de angajare pentru persoanele cu calificări reduse și la scăderea veniturilor familiilor acestora, ceea ce generează ceșterea riscului de sărăcie în rândul lor. De fapt, decizia de a majora salariul minim nu conduce automat la reducerea sărăciei și a inegalităților sociale, fiind necesare măsuri complementare, precum reducerea fiscalității aplicate celor cu salarii reduse și stimularea participării acestora la programele de sporire a competențelor profesionale. Salariul minim poate avea un impact direct asupra inegalității veniturilor numai dacă salariile ar fi indexate în funcție de acestea, precum au demonstrat Maloney şi Mendez(2004), pentru țările din America de Sud. În caz contrar, inegalitatea veniturilor nu este influențată doar de disparitățile salariale, ci și de veniturile asupra capitalului și averii, de progresivitatea sistemului de impozitare sau de cheltuielile cu transferurile sociale. Însă, comparativ cu ultimii factori enunțați, salariul minim nu reprezintă un instrument costisitor din punct de vedere bugetar. Autor și alții(2014) au estimat un impact pozitiv al salariului minim asupra distribuției veniturilor, ca urmare a influenței asupra părții inferioare a distribuției salariilor. Economiile emergente si relativ mai puțin dezvoltate din Europa sunt caracterizate prin inegalități ale veniturilor relativ mai mari, ca urmare a tendinței de polarizare a activităților economice, a ratelor scăzute de ocupare, a ponderii ridicate a sectorului informal și a ponderii relativ mai reduse a cheltuielilor cu protecția socială. Conform FMI (2016a), majorările salariului minim sunt concordante cu inegalități ale veniturilor mai mici numai în Polonia, România și Slovacia. În țări precum Letonia, Ungaria sau Polonia, distribuția veniturilor nu s-a modificat semnificativ, deși s-a redus raportul dintre veniturile corespunzătoare decilei zece și primei decile, respective s-a majorat ponderea salariului minim în salariul mediu. Conform FMI (2016a), distribuția salariilor din România este relativ similară cu cea a veniturilor, dar majorarea salariului minim nu generează o creștere a veniturilor în cazul tuturor gospodăriilor cele mai 9