SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? sărace, odată ce acestea sunt formate din persoane inactive, pensionari sau șomeri. În privința sărăciei, s-a estimat că nu există pentru economiile emergente din Europa un impact semnificativ statistic al salariului minim. Relația salariu minim-inflație-competitivitate Din punct de vedere social, salariul minim reprezintă un instrument util pentru îmbunătățirea standardului de viață și a echității sociale, însă constituie o presiune suplimentară pentru firme, din considerente legate de corelarea cu ritmul productivității, cu competitivitatea și cu ocuparea. În privința impactului salariului minim asupra inflației, Andreica şi alţii(2010) au estimat că salariul minim are o influență negativă, dar foarte redusă asupra inflației, după un an de la șocul inițial. Competitivitatea economică a firmelor poate fi negativ influențată de majorarea salariului minim, dacă această decizie se va reflecta în majorarea prețurilor de vânzare și scăderea profiturilor. Cu cât gradul de concurență, inclusiv externă, este mai ridicat, cu atât firmele vor căuta să găsească alte mecanisme de ajustare a șocului indus de salariul minim, decât cel de majorare a prețurilor. În schimb, în cazul firmelor din sectoarele de bunuri necomercializabile la export(non-tradables) transmisia salariului minim în prețuri va fi mai importantă. Lemos(2008) a evidențiat o slabă transmisie a salariului minim în prețuri în cazul SUA, în timp ce Harasztosi și alții(2015) au surprins o situație opusă în cazul Ungariei, în condițiile în care profiturile s-au menținut la nivelurile anterioare. Sorkin(2015) a demonstrat că pe termen lung firmele au realizat o ajustare a costurilor salariale în creștere prin prețuri mai mari mai degrabă decât prin reducerea ocupării. În general, în sectoarele caracterizate printr-o cerere inelastică în funcție de preț se va putea realiza mai ușor o ajustare prin preț, deoarece majorarea acestuia conduce la creșterea încasărilor, astfel că nu va exista un impact negativ asupra ocupării. Economiile emergente din Europa au un potențial mai ridicat de erodare a competitivității externe ca urmare a creșterii salariului minim, deoarece se caracterizează printr-o pondere relativ mai mare a exporturilor de bunuri intensive în muncă, în cazul cărora ponderea costurilor salariale este mai ridicată, și printr-o creștere superioară a salariilor(inclusiv a celui minim) relativ la productivitatea muncii. Rahman și alții(2015) au inclus salariul minim printre factorii determinanți ai exporturilor economiilor din Centrul și Sud-Estul Europei, alături de canalele de distribuție globale, calitatea capitalului uman și cea a mediului de afaceri. Recenzia literaturii de specialitate privind efectele creșterii salariului minim în România În cazul României există numai câteva studii empirice referitoare la ajustarea impactului salariului minim la nivel micro și macroeconomic, cu toate că un procent semnificativ de salariați sunt plătiți la nivelul acestuia. Subiectul a căpătat mai multă relevanță odată ce au existat modificări mai frecvente ale acestuia, iar intervalul de timp pentru care există date disponibile s-a mărit. În plus, literatura s-a îmbogățit cu analiza efectelor microeconomice ale salariului minim, respectiv cu includerea României în comparațiile realizate de către instituții internaționale, precum FMI. Astfel, Aparaschivei și alții(2011) au evidențiat cu ajutorul unui model de ecuații simultane estimate în două stadii(TSLS) că salariul minim real are un impact negativ și semnificativ statistic asupra ocupării și populației active în cazul tuturor categoriilor de vărstă, impactul cel mai ridicat fiind surprins asupra categoriei de populație între 15 și 19 ani. Andreica şi alţii(2010) au estimat că reacţia ocupării la creşterea salariului minim nu este una uniformă, având loc mai degrabă o ajustare graduală a acesteia în funcție de fondul de salarii planificat. Astfel, majorarea salariului minim determină creșterea ocupării după primul trimestru, ca urmare a creșterii stimulentelor de angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, după care, urmează două corecții negative, 10