SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? la 9 și 12 luni de la șocul initial, generate de deciziile firmelor confruntate cu majorarea costurilor salariale. În perioada 1999-2009, majorarea cu 1% a ratei de creștere a salariului minim a condus la scăderea după un an a ratei de creștere a salariului mediu brut cu 0,14%. Antonie și alții(2010) au demonstrat că salariul minim influențează pozitiv corelația dintre productivitatea orară a muncii și remunerația orară a persoanelor ocupate. Enache (2012) a estimat că majorarea salariului mediu la nivel national este urmată de creșterea salariului minim și a ajutorului de șomaj în termeni reali, dar într-o măsură relativ mai mică. BNR(2015) a realizat o cercetare statistică privind comportamentul firmelor pe piața muncii, ca urmare a majorărilor succesive ale salariului minim, iar principalele concluzii au fost următoarele: Creșterea salariului minim a generat o majorare redusă a salariului mediu brut, deoarece o parte dintre firme au majorat și salariile unor categorii de salariați care câștigau mai mult decât nivelul minim Majorarea proporției salariului minim în salariul mediu poate reprezenta o barieră de intrare pe piața muncii pentru categoriile de angajați vizate de legislația respectivă – lucrătorii cu calificări reduse sau cei fără experiență Impactul salariului minim este resimțit mai degrabă la nivelul IMM din sectoare de activitate în care cel puțin 40% dintre salariați sunt plătiți la nivelul minim; reducerea CAS a compensat efectele primelor majorări ale salariului minim asupra costurilor salariale ale firmelor Majoritatea companiilor au afirmat că vor reacționa la creșterea salariului minim prin creșterea prețurilor și prin limitarea angajărilor viitoare de personal FMI(2016b) a arătat că viteza de creștere a salariului minim din România a fost cea mai ridicată dintre țările din regiune, ceea ce a condus la majorarea proporției în salariul mediu pe economie, de la cel mai redus dintre economiile ECE în 2000. Cu toate acestea, sectoarele caracterizate prin cea mai ridicată pondere a slariaților plătiți cu salariul minim (construcții, comerț, hoteluri și restaurante) nu au resimțit șocul majorării salalariului minim, datorită nivelul redus anterior și creșterii economice, care a condus la sporirea cifrei de afaceri. În privința impactului salariului minim, FMI a estimat că majorarea cu un punct procentual a acestuia s-a reflectat în creșterea salariului mediu cu aproximativ 0,5%, însă semnificația statistică a impactului a fost relativ scăzută. De asemenea, valoarea adăugată a exporturilor către UE a scăzut cu 0,08% ca urmare a creșterii cu 1% a proporției salariului minim în cel mediu. Șerban și Aceleanu(2015) au analizat corelația dintre salariul minim și productivitatea muncii la nivelul UE, evidențiind impactul acesteia asupra flexibilității pieței muncii, mai ales în contextul deciziei unei economii de a adera la uniunea monetară. M ărginean and Crețu(2013) au identificat o parte dintre factorii care condiționează transmiterea creșterii salariului minim asupra pieței muncii din România, precum ponderea lucrătorilor plătiți cu salariul minim, proporția acestuia în venitul mediu la nivel national, respectiv rata de ocupare a persoanelor tinere. P ană(2015) argumentează că rigiditățile instituționale create prin intermediul legislației salariului minim generează costuri de tranzacție pentru antreprenorii din România, încurajând manifestarea unui comportament evazionist al acestora. 11