SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? Analiza creșterii salariului minim brut pe economie în perioada S2 2012 – S1 2016 indică o creștere accentuată a salariului minim în România(exprimat în euro)(plus 48%, a treia cea mai mare creștere din UE după Lituania și Estonia)(Figura 8). Concluzia trebuie citită totuși cu precauție având în vedere că România a plecat de la al doilea cel mai mic salariu minim exprimat în euro din Uniunea Europeană. Figura 8. Creşterea salariului minim brut în euro în țări selectate UE/nonUE în perioada S2 2012-S1 2016 Lituania Estonia România Bulgaria Letonia Turcia Slovacia Marea Britanie P olonia Ceh ia SUA Portugalia Ungaria Croaţia Irlanda Franța Spania Belgia Grecia 9 9 9 2 2 2 2 0 0 10 29 26 24 23 22 17 16 20 30 40 51 48 48 45 50 60 Sursa: Eurostat, 2016 Propunem luarea în considerare a ipotezei privind pragul optim salariu minim /salariu mediu la 50% pentru România, în acord cu studiile care arată că în țările CESEE cu salariu minim redus(în euro), evaziune fiscală ridicată, inegalități și sărăcie accentuate, piață gri dezvoltată în ceea ce privește raportarea și plata salariilor effective s.a.m.d procentul de 50% salariu minim/salariu mediu este echivalent procentului de 45% asociat țărilor dezvoltate. Vom considera așadar pragul de 50% salariu minim brut/câștig salarial mediu brut pentru România drept acel nivel care maximizează beneficiile nete în economie și societate stimulând cererea agregată și implicit creșterea economică, corectând imperfecțiunile de pe piața muncii(eșecul pieței cauzat de situațiile de monopson, costurile ridicate de căutare a unui loc de muncă, rigidități structurale pe piața muncii, informația asimetrică și transparența incompletă), crescând productivitatea și nivelul de trai și reducând astfel inegalitățile și sărăcia. 18