SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? Figura 18. Efectul modificării salariului minim și al CAS asupra rentabilității firmelor în 2014-2015 puncte procentuale 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0,0 -0,5 -1,0 % în numărul angajaților 60 50 40 30 20 10 0 -10 -20 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Δ ratei rentabilității din creșterea salariului minim* efect cumulat(salariu minim+ CAS) angajați cu salariu minim(sc. dr.) 1. hoteluri și restaurante 2. industrie alimentară 3. alte activități industriale 4. alte produse din minerale nemetalice 5. construcții 6. prelucrare lemn 7. industrie ușoară 8. transport și depozitare 9. băuturi 10. comerț 11. industrie auto 12. servicii administrative 13. activități profesionale 14. înregistrări 15. IT și telecomunicații 16. industrie chimică 17. tranzacții imobiliare 18. echipamente electrice și electronice 19. editare 20. metalurgie 21. prelucrare țiței 22. tutun Sursa: BNR, 2015 7. A influențat creșterea salariului minim reducerea inegalităților de venituri? Alături de alte măsuri de echitate socială, utilizarea creșterii salariului minim brut pe țară ca instrument pentru reducerea inegalităților de venituri în România a dat rezultate. Astfel în timp ce ponderea salariului minim în câștigul brut lunar a crescut de la 23% în 2007 la 35% în 2014(plus 12 puncte procentuale), coeficientul GINI(care exprimă inegalitatea veniturilor cu valori cuprinse între 0 echitate perfectă și 100 inegalitate perfectă) a scăzut cu 3,1 puncte(de la nivelul 37,8 în 2007 la 34,7 în 2014). Analiza corelatiei statistice simple nu arată totusi o corelație puternică între creșterea salariului minim brut și reducerea inegalităților de venituri reflectată în dinamica indicatorului Gini (Figura 19). 26