SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? Tabel 4. Ponderea veniturilor gospodăriilor cu 2 salarii minime în cheltuielile cu minimul de subzistență și minimul de trai decent(2001-2015) 140 118.5 104.9 76.8 120 101.6 112.9 100 92.6 93.5 99.0 99.9 107.6 83.4 88.4 82.8 95.9 76.6 87.3 80 75.4 76.9 83.0 60 54.1 64.0 75.4 71.9 68.6 72.6 68.8 46.3 59.0 63.6 40 53.3 38.3 20 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Pondere 2 salarii minime/ Minimul decent de trai Pondere venit 2 salarii minime/ Minimul de subzistență Sursa: pentru perioada 2001-2011 estimări Mihăilescu(2012), pentru perioada 2012-2015 estimări proprii pe baza extrapolării metodei ICCV Analiza corespondenței coș minim de consum de subzistență/minim de trai decent pe cele trei categorii de gopodării cu salariați remunerați la nivelul minim reglementat reprezintă încă un argument al fezabilității creșterii salariului minim. În marea parte a perioadei studiate, veniturile acestor gospodării nu au fost suficiente pentru a asigura nici măcar minimul de subzistență, nemaivorbind de asigurarea unui nivel de trai minim decent. Fundamentarea și implementarea de politici sociale/de venituri prin care salariul minim să acopere coșul minim de trai decent sunt procese strict necesare. 10. Estimarea econometrică a impactului salariului minim Pentru a modela impactul salariului minim am luat în considerare acele variabile macroeconomice care reprezintă mecanismele de ajustare ale efectelor acestuia – ocuparea și forța de muncă, inflația, productivitatea –, respectiv a unei variabile influențate de către acesta – salariul mediu. Obiectivul analizei a fost de a estima natura și intensitatea legăturilor dintre variabile și de a răspunde la câteva întrebări relevante în cadrul literaturii de specialitate: salariul minim influențează negativ ocuparea totală, respectiv ocuparea în rândul tinerilor? Inflația constituie un mecanism de ajustare a majorării salariului minim în România? Cum reacționează salariul mediu la șocurile salariului minim? Salariul minim influențează negativ competitivitatea firmelor? Metodologia utilizată a fost dezvoltată pe baza celei propuse de către Andreica şi alţii(2010). În acest scop am utilizat următoarele variabile – salariul minim brut, salariul mediu brut la nivelul economiei, rata de ocupare totală, rata de activitate totală, rata de ocupare în rândul tinerilor(15-24 de ani), rata de activitate în rândul tinerilor, indicele productivității muncii la nivelul economiei, indicele prețurilor bunurilor de consum și indicele prețurilor producției de bunuri industriale. Datele folosite au o frecvență trimestrială, între primul trimestru din 2000 și primul trimestru din 2016, motivația alegerii perioadei fiind aceea a asigurării disponibilității tuturor variabilelor luate în considerare. Ratele de ocupare și de activitate au fost exprimate sub forma procentelor din populația încadrată în anumite categorii de vârstă, indicii prețurilor de consum și 31