SOCOL CRISTIAN| MARINAS MARIUS SALARIUL MINIM CA INSTRUMENT DE POLITICI PUBLICE – PRO SAU CONTRA? Figura 22. Stabilitatea modelului VAR 1.5 I n v e r s e R o o t s o f A R C h a r a c t e r i s t i c P o l y n o m i n a l 1.0 0.5 0.0 -0.5 -1.0 -1.5 -1.5-1.0-0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 Conform cauzalității de tip Granger, dacă valorile anterioare ale variabilei X contribuie la creșterea relevanței statistice a previzionării variabilei Y, atunci X este o cauză de tip Granger a variabilei Y. Ipoteza nulă este aceea că X nu reprezintă o cauză de tip Granger pentru Y, astfel că o valoarea a probabilității asociate inferioară unui prag de 1% sau 5% conduce la respingerea acesteia. Aplicând cauzalitatea Granger sub forma influenței simultane a trei dintre variabile cu laguri asupra celei de-a patra, au rezultat următoarele: rata inflației, salariul minim și rata ocupării, cu lagurile 1, 2, 3 și 4, nu influențează împreună în sens Granger salariul mediu; probabilitatea de acceptare este de 57%; salariul mediu, salariul minim și rata ocupării, cu lagurile 1, 2, 3 și 4, influențează împreună în sens Granger rata inflației, probabilitatea de respingere a acestei ipoteze fiind inferioară pragului de 5%, și anume 3,80%; salariul mediu, rata ocupării și rata inflației, cu lagurile 1, 2, 3 și 4, influențează împreună în sens Granger salariul minim, probabilitatea de respingere a acestei ipoteze fiind inferioară pragului de 1%, și anume 0%; salariul mediu, salariul minim și rata inflației, cu lagurile 1, 2, 3 și 4, influențează împreună în sens Granger rata ocupării, probabilitatea de respingere a acestei ipoteze fiind inferioară pragului de 1%, și anume 0%. Ultimul set de condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un model VAR se referă la validitatea econometrică a reziduului, rezultat al distribuţiei normale, al prezenţei homeoscedasticităţii şi al lipsei de autocorelare a erorilor. În tabelul 9 am prezentat probabilităţile de validitate a reziduului modelului VAR cu patru variabile şi cu patru laguri. Deoarece probabilităţile sunt mai mari decât pragul se semnificaţie de 5%, atunci ipotezele H0 asociate celor 3 teste sunt acceptate, ceea ce susţine reprezentarea corectă a respectivului model VAR. Probabilităţile asociate testelor specifice reziduului VAR Tabelul 9. Testele aplicabile reziduului VAR Testul LM de autocorelaţie H0 – nu există autocorelaţia erorilor pentru lagul ales Testul de normalizare H0 – reziduul VAR are o distribuţie normală 0,6714 0,1793 Test de heteroskedasticitate H0 – absenţa heteroscedasticităţii 0,1067 Pentru a testa intensitatea reacţiei unei variabile la impulsul unui şoc al salariului minim de o unitate deviaţie standard, precum şi importanţa relativă a respectivului şoc asupra celorlalte trei variabile, am utilizat funcţia de răspuns la şoc(impulse response function), descompunerea variaţiei erorii de prognoză(forecast error variance decomposition). La un şoc de un punct deviaţie standard a salariului minim, se manifestă o reacţie pozitivă cumulată a salariului mediu în următorii trei ani, dar redusă ca 3 8