FES BRIEFING PLAFONAREA PREȚURILOR ÎN ROMÂNIA Impactul măsurilor recente de reglementare a prețurilor la bunurile și serviciile de consum asupra coșului de consum pentru un trai minim decent ȘTEFAN GUGA FEBRUARIE 2024 Creșterea puternică a prețurilor de consum din ultimii ani a dus la adoptarea unor măsuri de reglementare a prețurilor la energie și la alimente, măsuri menite să li ­miteze impactul negativ al inflației asupra veniturilor și nivelului de trai al populației. Această analiză abordea ­ză impactul acestor măsuri din perspectiva coșului de consum pentru un trai minim decent, utilizând date ofi ­ciale disponibile. Începutul lui 2024 marchează doi ani și jumătate în care infla ­ția a fost principala preocupare socioeconomică a populației României și, cel mai probabil, printre cele mai importante su ­biecte de pe masa autorităților. Subiectul este, desigur, unul european, însă ne vom limita aici la cazul României. În iunie 2021, inflația se apropia de 4%, în creștere continuă dar lentă, însă în mare parte aliniată la situația de dinaintea pandemiei. Imposibil de anticipat la vremea respectivă, prețurile de con ­sum aveau să crească mult mai rapid în lunile următoare, infla ­ția ajungând la peste 8% în ianuarie 2022, înaintea izbucnirii conflictului din Ucraina. În toamna lui 2022, existau temeri reale că lucrurile se îndreaptă spre o adevărată catastrofă soci ­ală și economică, inflația atingând 16,8% în noiembrie, cifră fără precedent în ultimele două decenii— România nu se mai confruntase cu inflație la un asemenea nivel din 2003! Inflația a scăzut pe parcursul lui 2023, ultimele cifre publicate de Institutul Național de Statistică(INS) indicând o inflație de 6,6% în decembrie 2023. 1 Deși suntem încă departe de o normalizare a evoluției prețuri ­lor de consum, situația pare calmă astăzi, mai ales dacă ne raportăm la întregul an 2022 și la prima parte a lui 2023, când se credea că lucrurile nu pot merge decât mai rău sau mult mai rău: menținerea prețurilor la un nivel extrem de ridicat pe termen mai lung; o recesiune puternică și de durată; pierderea unei părți consistente a puterii de cumpărare a populației fără o perspectivă de revenire într-un viitor apropiat— toate pă ­reau foarte probabile la vremea respectivă. Îngrijorările, în 1 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ ipc12r23.pdf special cele legate de prețurile energiei și, ulterior, ale alimen ­telor, erau globale, însă Europa părea să fie afectată deosebit de puternic. 2 Guvernele europene au reacționat pe măsură ce evoluția prețurilor părea să scape de sub control: 1) În toamna lui 2021 și începutul lui 2022, toate guvernele din Uniunea Europeană au adoptat reglementări menite să reducă inflația la energie(gaze, electricitate, energie termică): printre altele, reduceri de taxe(inclusiv TVA), plafonarea prețurilor la consumator, ajutoare pentru grupurile vulnerabile, taxarea profiturilor excepționale au devenit aproape universale pe teri ­toriul Uniunii Europene(și sunt în continuare, din moment ce măsurile rămân în vigoare). 3 În România, Ordonanța de Urgență nr. 27 din 18 martie 2022 a plafonat prețurile gazelor și electricității la consumator începând cu luna aprilie 2022, or ­donanța fiind extinsă și completată ulterior prin alte acte normative. 2) La începutul lui 2023, atenția se îndreptase deja predomi ­nant spre prețurile la alimente, care creșteau continuu de doi ani de zile și deveniseră principalul resort al inflației de ansam ­blu. Reglementarea prețurilor la alimente era pe masa mai multor guverne europene 4 chiar dacă puține(Croația și Ungaria) au optat în cele din urmă în mod explicit pentru pla ­fonări de prețuri similare celor aplicate energiei. Unele țări au optat pentru limitări indirecte ale adaosurilor practicate de co ­mercianți(Grecia, România), reduceri de TVA(Polonia, Portugalia, Spania) sau exercitarea de presiuni asupra comerci ­anților(Franța, Suedia). În România, Ordonanța de Urgență nr. 67 din 30 iunie 2023 a limitat adaosurile comerciale practicate 2 spre exemplu, https://www.imf.org/en/Blogs/ Articles/2022/09/09/cotw-how-food-and-energy-are-driving-the­global-inflation-surge. 3 O prezentare excelentă a diferitelor măsuri adoptate de fiecare țară în parte este disponibilă aici: https://www.bruegel.org/ dataset/national-policies-shield-consumers-rising-energy-prices. 4 spre exemplu, Europe’s politicians impose price caps to address soaring food costs(ft.com), Supply Chain Latest: Food Price Caps Are Spreading Globally- Bloomberg. 1