București ȘTEFAN GUGA, ADINA MIHĂILESCU, MARCEL SPATARI| COȘUL MINIM DE CONSUM LUNAR PENTRU UN TRAI DECENT PENTRU POPULA Ț IA ROMÂNIEI de nivelul minim necesar pentru asigurarea unei „participări sociale adecvate” 9 — o definiție alternativă a noțiunii de nivel de trai minim decent. Pe lângă metodologia de cercetare, proiectul a rezultat în alcătuirea de coșuri alimentare pentru 26 țări membre UE și de coșuri pentru locuință, îngrijirea sănătății și igienă personală pentru doar 10 țări membre. În cazul României, rezultatele au inclus doar coșul alimentar. 10 Metodologia proiectului Comisiei Europene a inclus colectarea de informații din mai multe surse: interviuri de grup cu membri ai populațiilor țintă, interviuri cu experți și cercetări de piață (inclusiv colectarea de prețuri) 11 . Interviurile de grup reprezintă o adăugire importantă față de metodologiile normative folosite pentru definirea coșurilor anterioare în România, metodologii care se bazau strict pe consultarea experților și pe judecata cercetătorilor. Drept urmare, coșurile rezultate tindeau să subestimeze nevoile reale ale populațiilor țintă— subestimarea nevoilor alimentare 12 , supraestimarea duratei de utilizare a hainelor 13 etc. Pentru a remedia acest neajuns, cercetarea întreprinsă sub egida Comisiei Europene a inclus patru interviuri de grup realizate în București; recrutarea participanților a vizat persoane cu situații socio-economice diverse, urmărindu-se de asemenea și diversitatea de gen și de situație familială. Așadar, scopul cercetării a fost nu atât un coș minim de consum pentru un 9. Ibid., p.14. 10. Vezi Comisia Europeană, The Romanian Food Basket, 2015. 11. Vezi Comisia Europeană, Proposal for a method for comparable reference budgets in Europe, Aprilie 2015. 12. Florina Pop și Cristina Raț,„The Food Basket in 2015 Romania”, 2 iunie 2015, disponibil online la adresa: http://www.referencebudgets.eu/ budgets/images/Conference2015/rat_ro_20150602.pdf. 13. CES România, Coșul minim: instrument viabil în stabilirea salariului minim național și al politicilor sociale în România?, Consiliul Economic și Social, 2014, p. 36-38. 14. Bugetul alimentar pentru calculat pentru o familie de doi adulți și doi copii era de 578 de euro în 2015. Vezi Comisia Europeană, The Romanian Food Basket, 2015. Trebuie remarcat că participanții la interviurile de grup din România au avut un statut socio-economic peste medie. Vezi Comisia Europeană, The development of a methodology for comparable reference budgets in Europe-- Final report of the pilot project, Octombrie 2015, p. 58. 15. Despre aceste estimări, vezi Ștefan Guga, Marcel Spatari și Diana Chelaru, Situația salariaților din România. Studiu anual, ediția a 6-a, Syndex România, p. 78-80. 16. Despre cercetările Syndex, vezi Ibid. trai decent așa cum este acesta definit în secțiunea anterioară, ci mai degrabă atingerea unui consens general în rândul populației. Spre deosebire de această idee a consensului general, cercetarea de față și-a propus pe cât posibil să facă abstracție de înțelegerea diferită a standardelor de trai decent în funcție de statutul socio-economic al oamenilor prin stabilirea de la bun început a unei populații țintă compuse din persoane cu venituri salariale sub medie. Evităm astfel de la bun început tendința opusă, de supraestimare a nevoilor, care este oarecum vizibilă în cazul coșului alimentar publicat de Comisia Europeană. 14 În afara acestor demersuri, nu a existat nicio altă tentativă sistematică de definire a unui coș de consum relevant la nivel național, chiar dacă estimări ale valorii unui asemenea coș mai există, fie pentru toată țara(cum este cea publicată de WageIndicator Foundation), fie pentru salariații dintr-un anumit sector de activitate(în special în industria textilă). 15 Acestea sunt însă estimări sporadice și vagi, metodologia din spate fiind neclară. Pe lângă cercetările la nivel național, există demersuri și la nivel sectorial sau local. Cabinetul de expertiză Syndex a elaborat o metodologie proprie de evaluare a nivelului de trai al salariaților din perspectiva standardelor de viață decentă așa cum sunt ele acceptate în contextul concret al unei regiuni sau ale unei întreprinderi. 16 Metodologia Syndex include atât consultarea salariaților(interviuri de grup și individuale, sondaje bazate pe chestionare), cât și consultarea experților și cercetarea de piață pentru colectarea prețurilor. Chiar dacă scopul acestei metodologii este de a obține o evaluare cât mai adaptată unui context concret cât mai circumscris din punct de vedere geografic și social, principiile unei cercetări la nivel național sunt aceleași. 1.3. Metodologia definirii coșului minim de consum pentru un trai decent Pentru elaborarea coșului minim de consum pentru un trai decent, am ținut cont de metodologiile și rezultatele tuturor cercetărilor menționate mai sus. 5