București ȘTEFAN GUGA, ADINA MIHĂILESCU, MARCEL SPATARI| COȘUL MINIM DE CONSUM LUNAR PENTRU UN TRAI DECENT PENTRU POPULA Ț IA ROMÂNIEI „Programarea lineară pentru construirea unei diete alimentare: coșul de consum în România”, 21 publicată în 2016, adaptate la comportamentul alimentar al familiilor incluse în cercetare. De asemenea, am considerat necesar ca în compoziția coșului minim să fie incluse produse alimentare cât mai variate, ușor accesibile în comerț. Pe lângă informațiile colectate în interviurile de grup, a fost analizată valoarea energetică și nutritivă a două coșuri alimentare preexistente: coșul minim de consum lunar introdus de OUG nr. 217/2000(valorile cantitative) și„Coșul Național de Alimentație Sănătoasă”, calculat de biroul OMS România în 2015. 22 Câteva concluzii interesante au reieșit din analiza coșurilor minime anterioare: · Ambele coșuri sunt bazate pe o structură nutritivă foarte asemănătoare: 17% proteine, 14% lipide, 62-63% carbohidrați și 6-7% fibre. · Ambele coșuri sunt subdimensionate în raport cu necesarul de calorii pentru familia de referință considerată pentru această cercetare. Astfel, coșul minim de consum lunar al OUG nr. 217/2000 acoperă în jur de 7700 kcal pe zi, iar coșul OMS doar în jur de 6300 kcal pe zi. 23 · Ambele coșuri sunt subdimensionate la categoria„fructe”: în coșul minim de consum lunar al OUG nr. 217/2000 acestea reprezintă doar 3% din total, iar în coșul calculat de OMS acestea lipsesc, fiind înlocuite cu cantități suplimentare de legume, considerate echivalente. 21. Organizația Internațională a Sănătății, Linear programming to build food-based dietary guidelines: Romanian food baskets, 2016. Această cercetare propune următoarele valori de referință: grăsimi 15-30%, proteine 10-15%, carbohidrați 55-75%, fructe și legume: mai mult de 400 g pe zi. 22. Linear programming to build food-based dietary guidelines: Romanian food baskets, World Health Organization, 2016. 23. Bugetul OMS a fost elaborat pentru o familie de patru persoane cu copii mai mici decât în familia de referință utilizată pentru coșul minim de consum pentru un trai decent. Astfel, familia de referință a bugetului OMS este alcătuită din doi adulți, un copil între 2 și 5 ani și un copil între 6 și 9 ani. 24. Valorile energetice și nutritive ale produselor alimentare au fost comunicate de experții nutriționiști. Pe baza acestor informații, a fost elaborat un coș alimentar preliminar. S-a luat în calcul faptul că salariații au avut tendința de a supraevalua cantitățile de produse necesare pentru o alimentație suficientă, astfel încât am aplicat factori de corecție pentru a reduce cantitatea globală până la volumul necesar de 8050 kcal/zi/familie și pentru a asigura un echilibru nutrițional similar celor din coșurile anterioare. În următoarea etapă au fost consultați specialiști nutriționiști care au propus 2 scenarii de coș de consum echilibrat pornind de la coșul preliminar alcătuit în baza interviurilor cu salariații. În ultima etapă a fost constituit un coș alimentar pe baza mediei valorilor dintre rezultatul interviurilor de grup(coșul preliminar) și propunerile experților nutriționiști, ajustate pentru a asigura necesarul de 8050 de kcal pe zi pentru familie și un raport adecvat între componentele nutritive, 24 conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. A rezultat un coș alimentar care cuprinde 67 de produse, grupate în 12 categorii. Majoritatea participanților la interviurile de grup au remarcat că pentru unele produse alimentare există diferențe semnificative de calitate în funcție de preț, în special la carne, produse din carne și produse lactate. În procesul de colectare a prețurilor, am ținut cont de această recomandare, excluzând pentru anumite categorii produsele foarte ieftine. În același timp, colectarea prețurilor a fost făcută respectând principiul prețului minim pentru produse echivalente. Au fost considerate de referință produsele care sunt larg disponibile, la nivel național sau regional, având un nivel de calitate decent recunoscut de participanții la interviurile de grup și având prețurile cele mai mici. Prețurile pentru produsele alimentare au fost colectate din piețe și supermarketuri în cele cinci orașe în care a avut loc cercetarea de teren. Pentru calcularea valorii coșului alimentar a fost utilizată media prețurilor colectate. 10