București ȘTEFAN GUGA, ADINA MIHĂILESCU, MARCEL SPATARI| COȘUL MINIM DE CONSUM LUNAR PENTRU UN TRAI DECENT PENTRU POPULA Ț IA ROMÂNIEI Capitolul 3. Locuința Bugetul pentru locuință acoperă costul achiziției unei locuințe pentru asigurarea adăpostului și securității familiei. 3.1. Necesitatea includerii costului locuinței în coșul minim de consum pentru un trai decent Chiar dacă este o nevoie de bază, esențială pentru subzistență, necesitatea includerii costului locuinței în coșul minim de consum pentru un trai decent nu este imediat evidentă într-o țară ca România unde, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, 27 96% din gospodării ocupau locuințe aflate în proprietatea membrilor gospodăriei. 28 Mai mult, conform datelor Eurostat, 29 ponderea gospodă ­riilor din România care au contractat credite ipotecare este foarte mică— doar 1,1% din total. Din acest punct de vedere, situația pare mult mai bună decât media europeană, care indică o pondere de 69,3% a populației care locuiește în locuințe aflate în proprietatea membrilor gospodăriei, în timp ce chiriașii reprezintă 30,7% din populația europeană. 30 Mai mult, 26,6% din populația europeană locuiește în locuințe cumpărate cu credit ipotecar sau de altă natură. Figura 3.1. Tineri cu vârsta între 25 și 34 de ani, care locuiesc cu părinții(2015,% din total) 50% 45% 40% 43.4% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% RO Sursa: Eurostat, ilc_lvps08. 28.7% UE Chiar dacă aceste cifre ar părea suficiente pentru a sugera inexistența nevoii de acoperire a costurilor cu locuința într-un coș minim, din moment ce cea mai mare parte a populației nu plătește în momentul de față nici chirie, nici credite pentru achiziționarea locuințelor în care trăiesc. Aceste cifre sunt însă și inexacte și înșelătoare, în spatele lor stând o cu totul altă realitate. Studiile recente asupra situației locuirii din România, inclusiv cele care au stat la baza proiectului pentru Strategia Națională a Locuirii, arată de fapt că nevoia de locuințe este foarte mare, în special în orașele care au ajuns în ultimii ani să concentreze din ce în ce mai multă activitate economică. 31 În realitate, costurile lunare foarte mari ale unei rate la bancă fac de multe ori imposibilă achiziționarea unei locuințe și în multe situații duc la achiziționarea de locuințe improprii față de nevoile familiei. Chiriile ridicate îi constrâng în special pe tineri, care se văd nevoiți să continue să locuiască cu părinții până la vârste înaintate. 3 2 Această diferență intergenerațională nu este deloc surprinsă de statisticile citate mai sus, care sunt distorsionate de politicile de la începutul anilor 1990 care au încurajat cumpărarea în masă a locuințelor. Scumpirile ulterioare de pe piața imobiliară au redus treptat posibilitatea locuirii independente și decente în special pentru persoanele ajunse la maturitate după prima parte a anilor 2000. Acest lucru este vizibil dacă ținem cont că în România peste 40% din tinerii cu vârstele între 25 și 34 de ani locuiesc cu părinții(42,2% în 2017, 43,4% în 2015). Situația este mult mai proastă decât media europeană de doar 28,7%(figura 3.1). 27. Pentru anul 2016. Sursa: INS Tempo, CAV102G. 28. Acest lucru este valabil și acolo unde capul de gospodărie este salariat, chiar dacă într-o mai mică măsură(94%). 29. Pentru anul 2017. Sursa: Eurostat, ilc_lvho02. 30. Pentru anul 2016. Sursa: Eurostat, ilc_lvho02. 31. Banca Mondială, Locuirea în România. Către o strategie națională în domeniul locuirii, August 2015. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Strategia Națională a Locuirii. Proiect, disponibil la adresa: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-01­13_Strategia_Nationala_a_Locuirii_2016-2030.pdf. 32. Aceste interpretări au fost confirmate în interviurile de grup realizate în cadrul cercetării pentru definitivarea structurii coșului minim de consum pentru un trai decent. 17