Publikationen der StiftungPrietenie asimetrică
Publikationen der StiftungPrietenie asimetrică
Inhalt
- Contents
- Cuprins
- Cuprins
- Introducere ....................................................... 3
- Introducere ....................................................... 3
- Un context regional dificil și o rază de speranță ......................... 4
- Solidaritate strategică fără paternalism simbolic ........................ 6
- Lecții învățate și greșeli persistente ................................... 8
- Concluzii și recomandări ........................................... 12
- MainArticlei recomandări ........................................... 12
- Introducere
- Introducere
- După un rollercoaster electoral cu drame politice și un scrutin anulat, în mai 2025 România alegea un nou președinte. Nicușor Dan, candidatul pro-european, primise aproximativ 88% din voturile cetățenilor români care au participat la alegerile prezidențiale în secțiile de vot deschise pe teritoriul Republicii Moldova. Într-un contrast absolut, în celelalte state unde prezența la vot a diasporei a fost importantă, contracandidatul său, George Simion, a obținut mai mult sprijin: Germania (68,30%), Franța (57,
- O nouă provocare apărea astfel pe radarul politicii de la București: diaspora românească din Moldova. Actorii politici au interpretat participarea activă a electoratului cu drept de vot de pe teritoriul Republicii Moldova foarte diferit. Tabăra pro-europeană de la București, aflată încă în șoc după anularea alegerilor din decembrie 2024, a contat pe sprijinul electoral al moldovenilor cu cetățenie română care își doreau să vadă Republica Moldova în Uniunea Europeană. De partea cealaltă, candidatul George Si
- În urma scrutinului, tabăra suveranistă, care pierduse alegerile, a acuzat cetățenii români din Republica Moldova de o înțelegere precară a realităților românești, reproșându-le că singura lor legătură cu România sunt beneficiile sociale sau economice – alocații pentru copii, pensii, acces pe piața muncii europene datorită pașaportului românesc. În spațiul public au apărut chiar apeluri la semnarea unor petiții pentru modificarea legislației în vigoare ca să permită retragerea cetățeniei române pentru locui
- Românii din Republica Moldova, însă, au transmis un mesaj foarte clar: într-un context regional complicat de conflictul de la frontiera estică și de un război hibrid, alegerea a fost condiționată de sentimentul că votul lor joacă un rol vital într-un moment dificil pentru ambele țări. Astfel, cetățenii români din Republica Moldova au avut propriile criterii de evaluare a candidaților, preferând să voteze util, din considerente de securitate, și mai puțin ideologice. Semnalând dorința unei colaborări mai str
- Un context regional dificilși o rază de speranță
- În ce fel a modelat contextul regional de după februarie 2022 discursul și voința politicienilor, dar și evoluția dialogului bilateral sau calitatea interacțiunilor pe diferite paliere între România și Republica Moldova? Este o întrebare importantă, înțelegerea factorilor care formează acest context fiind esențială pentru a percepe mai bine elementele care au transformat în ultimii ani dialogul dintre București și Chișinău.
- Ambele state au frontiere comune cu Ucraina: România are aproximativ 600 km de frontieră comună cu Ucraina și se confruntă cu o Rusie asertivă în Marea Neagră, iar Republica Moldova are de-a face cu un conflict înghețat în raioanele de est, la frontiera cu Ucraina, și cu animozități etnice atât în nordul, cât și în sudul țării. Agresiunea extinsă a Rusiei împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022, este în prezent cea mai mare amenințare la adresa securității celor două țări.
- După izbucnirea războiului în Ucraina, România și Republica Moldova au devenit parte a sistemului de asistență umanitară pentru cetățenii ucraineni. Republica Moldova a aderat la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene în luna septembrie 2023. Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, Republica Moldova a beneficiat de acest mecanism pentru a face față numărului mare de persoane strămutate din Ucraina ca urmare a invaziei ruse la scară extinsă în țara vecină. În același context, în Rom
- Republica Moldova nu dispune de garanții de securitate ferme, care să îi asigure suveranitatea și integritatea teritorială în cazul unui scenariu negativ în Ucraina. În acest context, România trebuie să își asume protecția propriilor cetățeni atât în țară, cât și în afara frontierelor naționale – inclusiv a cetățenilor săi din Republica Moldova. Acest lucru presupune o viziune privind interacțiunea bilaterală cu Republica Moldova, care să contribuie la întărirea capabilităților de apărare ale țării vecine p
- Situația gravă de securitate a adus însă și o rază de speranță pentru Republica Moldova, în care România a avut de jucat un rol aparte. Consecințele geopolitice ale războiului din Ucraina au făcut posibilă deblocarea procesului de integrare europeană pentru Chișinău. După ce Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la data de 28 februarie 2022, Republica Moldova și Georgia i-au urmat exemplul. Astfel, pe 3 martie 2022, ambele state și-au înaintat cererile de aderare la Uniunea Europeană.
- România a răspuns imediat printr-o diplomație europeană activă pentru a convinge partenerii din UE că Republica Moldova trebuie să primească asistența politică, economică și diplomatică necesară pentru a nu rămâne în afara proiectului european. În același context, România a contribuit prin eforturi diplomatice importante și la asigurarea accesului cetățenilor din Republica Moldova la resurse suplimentare pentru asigurarea securității în diferite domenii. În mod special este vorba de crize de securitate regi
- Confruntată cu război și instabilitate la granițele sale de est (Ucraina, sub asediu militar, Georgia, cu o democrație în regres și cu teritorii sub ocupație rusă, Belarus, anexă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Armenia și Azerbaidjan, concentrate pe soluționarea propriilor probleme și dileme de securitate), Uniunea Europeană avea o singură opțiune geostrategică: păstrarea Ucrainei și a Republicii Moldova pe orbita europeană prin extinderea mecanismelor de stabilizare sub forma asistenței pentru dezv
- Pentru ca acest lucru să devină realitate însă, este în sarcina autorităților de la București să analizeze, să evalueze, să înțeleagă și să își asume pe deplin acest rol de contribuitor la securitatea regională – în special prin intermediul relației speciale pe care o are cu Chișinăul.
- Solidaritate strategicăfără paternalism simbolic
- După 2022, relația bilaterală dintre România și Republica Moldova a trecut de la simbolismul fraternității la o solidaritate strategică bazată pe cooperare pragmatică. Bucureștiul a consolidat dimensiunea instituțională prin relansarea Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie, noi acorduri privind utilizarea fondurilor europene și sprijinirea constantă a rezilienței Chișinăului, țintă a războiului hibrid rusesc. În același context regional complicat, a fost necesară o mobilizare extraordinară pentru a găsi
- Pe plan politic, relația a evoluat de la o retorică paternalistă, de prietenie asimetrică, la o logică de parteneriat matur, în care Chișinăul revendică autonomie decizională, iar Bucureștiul încearcă să-și redefinească rolul din donator într-un facilitator al integrării europene. Această recalibrare rămâne însă incompletă, din cauza absenței unei comunicări strategice clare care să explice publicului român și european miza cooperării. Ambiguitățile din discursul oficial au fost speculate propagandistic, ia
- O monitorizare atentă arată însă că lipsa de comunicare nu este și lipsă de acțiune. Uneori intervenția a fost discretă, cum s-a întâmplat în Regiunea Autonomă Găgăuzia (Baciu, iulie 2023), sau în perioada pandemiei, când Bucureștiul și-a asumat să susțină Republica Moldova prin alocări de resurse energetice, umanitare, echipamente medicale sau chiar facilitând accesul la vaccin pentru locuitorii Republicii Moldova. Mai mult, statul vecin a continuat să fie principalul beneficiar al asistenței financiare pe
- În 2024, Guvernul României a aprobat prin ordonanță de urgență un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova, destinat continuării exportului de energie electrică și consolidării infrastructurii energetice. O altă inițiativă importantă, adoptată de Senatul României în septembrie 2023, a vizat înființarea unui fond de asistență tehnică și financiară pentru autoritățile publice locale din Republica Moldova. Acest fond, în valoare de 10 milioane EUR pentru perioada 2022-2025, avea rolul de a stimula cooper
- Republica Moldova a fost inclusă printre „țările prioritare” în cadrul Programului Strategic Multianual pentru Cooperare pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară în perioada 2024-2027. Rapoartele Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID) confirmă că Republica Moldova a rămas pentru România prioritate strategică în ultimii cinci ani. Pentru anul 2022, raportul menționează un sprijin financiar bugetar direct în sumă de 50 milioane RON pentru Republica Moldova. Raportul anual al RoAID pe 2
- În general, asistența tehnică și financiară a vizat transformări concrete, de cele mai multe ori la nivel local, ori proiecte de infrastructură comună (securitate energetică, poduri, puncte de trecere vamală, renovare de școli, grădinițe sau centre culturale) sau de facilitare a programelor care să încurajeze inițiativa locală. O mare provocare pentru ambele guverne a fost evitarea dublei finanțări a acelorași proiecte, la care și-au arătat disponibilitatea de a contribui diferiți donatori.
- Republicii Moldova i s-a făcut loc în proiecte de infrastructură importante, care vor contribui la reconstrucția post-război a Ucrainei și îi vor consolida capacitatea de a se apăra: proiecte legate de infrastructura de transport și tranzit, poduri, spații de depozitare, proiecte de infrastructură energetică și economică, conectare la diferite inițiative regionale și de dezvoltare.
- O altă platformă de cooperare internațională unde România joacă un rol important este Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Într-adevăr, România a avut un rol esențial în consolidarea sa, prin găzduirea summiturilor din 2018 și 2023 și prin sprijinul oferit extinderii formatului pentru a include Republica Moldova și Ucraina. Sub administrația președintelui Klaus Iohannis, Bucureștiul a promovat o diplomație orientată spre interconectare strategică – în domeniile energiei, transporturilor și digitalizării –, tra
- În domeniul integrării europene, în perioada 2022-2025, asistența a fost organizată în jurul a două obiective specifice: întărirea capacității instituționale a Republicii Moldova în vederea aderării la UE, adică a acelor instituții publice implicate în procesul tehnic de ajustare a realităților moldovenești la cele europene, și combaterea unor consecințe ale războiului de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cu accent pe partea de asistență umanitară. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a mobi
- O provocare rămâne recuperarea pozițiilor pierdute din cauza comunicării strategice ineficiente. Altfel, toate aceste investiții românești în securitatea Republicii Moldova, mai ales economică, socială, de dezvoltare, culturală și informațională, nu vor avea rezultatele scontate.
- Trăgând linie, după 2022, între București și Chișinău a fost organizat un amplu exercițiu de solidaritate strategică, relația bilaterală îndepărtându-se, cel puțin parțial, de legătura în mod tradițional dominată de un paternalism îmbrățișat de ambele părți prin sintagme precum „frații noștri de peste Prut” sau „datorie morală”. Acest paternalism a fost adesea o încercare nereușită de a armoniza discursul politic cu acțiunea concretă față de locuitorii din stânga Prutului. Bucureștiul și-a exprimat solidari
- Această ambiguitate a alimentat tensiuni recurente, mai ales în perioadele electorale când lideri moldoveni precum Vladimir Voronin sau Igor Dodon au promovat un discurs suveranist, prezentând statalitatea Republicii Moldova drept o valoare ce trebuie apărată de „pretențiile” României și mizând pe relația strategică cu Federația Rusă, în pofida prezenței militare ruse în Transnistria. De cealaltă parte, unioniștii au susținut că aderarea la Uniunea Europeană poate fi realizată doar prin unirea cu România –
- Lecții învățate și greșeli persistente
- După recunoașterea independenței Republicii Moldova de către România, dialogul politic bilateral a evoluat în forme variate, adaptându-se contextelor interne și internaționale. Deși România a fost exclusă din formatul oficial de negociere a conflictului transnistrean încă din anii ’90, Bucureștiul a continuat să influențeze procesul în calitatea sa de țară membră a Uniunii Europene, UE având rol de observator în formatul 5+2 alături de Statele Unite. În paralel, România a rămas un partener constant pentru R
- După recunoașterea independenței Republicii Moldova de către România, dialogul politic bilateral a evoluat în forme variate, adaptându-se contextelor interne și internaționale. Deși România a fost exclusă din formatul oficial de negociere a conflictului transnistrean încă din anii ’90, Bucureștiul a continuat să influențeze procesul în calitatea sa de țară membră a Uniunii Europene, UE având rol de observator în formatul 5+2 alături de Statele Unite. În paralel, România a rămas un partener constant pentru R
- Cooperarea instituțională la nivel înalt a fost însoțită și de interacțiuni între partide și lideri politici de pe ambele maluri ale Prutului, fenomen favorizat de cursul firesc al vieții politice în cele două state. Odată cu victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidențiale din România, această interacțiune a dobândit și o dimensiune electorală. Totuși, dialogul și formele de cooperare au avut un parcurs oscilant: au avansat în perioade favorabile, dar au fost deseori încetinite de evenimente de polit
- Tensiunile discursive și politice dintre București și Chișinău au fost influențate cel mai mult de profilul psihologic și de interesele politice de moment ale politicienilor care au gestionat guvernarea pe cele două maluri ale Prutului. Deși se vorbea aceeași limbă, înțelegerea diferită a unor aspecte istorice, identitare sau a „datoriei morale” a creat perioade de incertitudine în relația bilaterală. În plus, starea de facto și evoluția dialogului au fost condiționate în anumite momente de contextul region
- După refuzul lui Vladimir Voronin, în 2003, de a semna Memorandumul Kozak1privind federalizarea Republicii Moldova, Chișinăul s-a văzut constrâns să caute alternative politice și economice la sprijinul rusesc. În acest context, autoritățile moldovenești au acceptat să își asume un parcurs de apropiere de Uniunea Europeană, concretizat prin semnarea Planului de acțiuni UE-Moldova în februarie 2005. Motivele erau multiple: pe de o parte, Republica Moldova avea nevoie de asistență financiară și politică; pe d
- În lipsa altor opțiuni economice și politice viabile după deteriorarea relațiilor cu Moscova, Vladimir Voronin a acceptat deschiderea unui dialog cu președintele nou-ales al României, Traian Băsescu. Deși vorbeau limbi diferite, Vladimir Voronin, limba moldovenească, Traian Băsescu, limba română, s-au înțeles. Aceasta a fost concluzia președintelui Republicii Moldova după întâlnirea bilaterală cu omologul său român. Totuși, relația avea să se complice rapid. Ca „statalist” declarat, Vladimir Voronin nu pute
- În paralel, președintele moldovean încerca să reconstruiască relația cu Moscova și să demonstreze loialitate, sperând să repare ruptura produsă prin refuzul semnării Memorandumului Kozak. Părea gata să reușească în 2009, însă evenimentele din aprilie au schimbat fundamental situația politică internă. Alegerile din 5 aprilie 2009, urmate de proteste masive și acuzații de fraudă electorală, au subminat serios poziția Partidului
- Comuniștilor. Formațiunea din Republica Moldova a pierdut capacitatea de a controla alegerea președintelui țării în Parlament, ceea ce a accentuat declinul politic al lui Voronin.
- Una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere al comunicării strategice a opțiunilor de dialog bilateral a fost cea de după 2010. Deși la Chișinău s-au succedat mai multe alianțe declarate pro-europene (cu excepția intervalului marcat de președinția lui Igor Dodon), modul în care aceste formațiunile politice au gestionat agenda integrării europene a fost privit cu suspiciune atât de societatea civilă, cât și de partenerii externi ai Republicii Moldova. Retorica pro-europeană a Alianței pentru In
- După debarcarea prin alegeri anticipate (2009) a Partidului Comuniștilor de la conducerea țării, mai multe partide pro-europene de la Chișinău au reluat sau au reconfigurat relațiile cu formațiuni politice înrudite ideologic din România. Multe partide românești au deschis reprezentanțe în Republica Moldova sau au inclus politicieni moldoveni pe listele de candidați pentru alegerile parlamentare din România – o practică încă prezentă și astăzi. Eficiența acestor strategii s-a dovedit însă limitată în raport
- Alegerea partenerilor de dialog depindea în mare măsură de poziția și influența liderilor politici din ambele capitale. Traian Băsescu a găsit repere firești de colaborare la Mihai Ghimpu (Partidul Liberal) sau Vlad Filat (Partidul Liberal-Democrat din Moldova) și, ocazional, la Partidul Național-Liberal din Moldova. Social-democrații au abordat un partid cu aceleași idei social-democrate, adică Partidul Democrat din Moldova (PDM), al cărui lider încă era Dumitru Diacov.
- Anterior alegerilor parlamentare din aprilie 2009, social-democrații de la București menținuseră un dialog constant cu omologii lor din Republica Moldova, conduși de fostul premier Dumitru Braghiș. Evenimentele cunoscute drept „revoluția Twitter” au modificat însă configurația politică la Chișinău, iar PSD din România s-a reorientat către Partidul Democrat din Moldova, formațiune căreia i s-a alăturat și fostul partener al comuniștilor, Marian Lupu. Situația s-a complicat după ce Vladimir Plahotniuc a prelu
- Oficial, comunicatele de presă emise în acea perioadă de diferite instituții ale statului român – Administrația Prezidențială sau Ministerul Afacerilor Externe – nu reflectau preocupările societății moldovenești, păstrând aceleași exprimări generale, reci și fără substanță: România va trata Republica Moldova și pe cetățenii acesteia cu respect și va contribui și în continuare la parcursul european al țării, indiferent de cine va constitui majoritatea guvernamentală. Doar în campaniile electorale apărea o re
- După 2014, Victor Ponta a preluat de la predecesorii săi acest discurs, afișând public o implicare mai activă în relația bilaterală și promovând parteneriatul cu omologul său moldovean, Iurie Leancă. În PSD exista convingerea că, prin această vizibilitate crescută, se putea contracara monopolul simbolic deținut de Traian Băsescu, perceput la Chișinău drept un lider influent și respectat. Ajutorul financiar de 100 de milioane de euro anunțat de Băsescu a dominat mult timp agenda publică și spațiul mediatic.
- După schimbarea guvernului, în perioada mandatului de premier al lui Dacian Cioloș, a apărut în spațiul public noțiunea de „condiționare” a asistenței oferite Republicii Moldova. În funcție de rezultatele livrate, adică de reforme, asistența financiară ar fi urmat să fie intensificată. Dacian Cioloș a fost succedat în funcție de un reprezentant al Partidului Social-Democrat, Sorin Grindeanu, urmat de Mihai Tudose, tot de la PSD. Dialogul bilateral, însă, nu a suferit transformări considerabile.
- În perioada în care Viorica Dăncilă a fost premier al României, iar la Chișinău fusese investită în fruntea guvernului Maia Sandu, cooperarea bilaterală s-a concentrat pe un set restrâns de proiecte de infrastructură – aproximativ 30 – selectate tocmai pentru a fi rapid implementabile. Această dinamică favorabilă avea să fie încetinită însă de schimbarea guvernării la Chișinău și de instalarea cabinetului condus de Ion Chicu, care a pus pe pauză sau a redus ritmul multor inițiative aflate în derulare. Deși
- Această perioadă tensionată s-a suprapus cu provocările generate de pandemia de COVID-19, context în care România a continuat totuși să ofere sprijin substanțial Republicii Moldova: asistență financiară, ajutor energetic, combustibil pentru agricultori și susținerea demersurilor Chișinăului de a obține acces la vaccin, inclusiv prin mecanisme europene de protecție civilă.
- Relația bilaterală avea să reintre pe un trend ascendent abia după 11 iulie 2021, odată cu alegerea unei noi majorități parlamentare pro-europene la Chișinău, care a relansat cooperarea politică și instituțională cu Bucureștiul. În acest context, trebuie reamintit faptul că înainte ca Maia Sandu să câștige încrederea electoratului și să obțină primul său mandat prezidențial, atât ea, în calitate de lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), cât și Andrei Năstase, liderul Platformei Politice DA (PPDA
- După declanșarea agresiunii extinse a Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova a făcut un pas decisiv spre Uniunea Europeană, depunând cererea de aderare în martie 2022 și parcurgând ulterior etapele tehnice – completarea chestionarului, obținerea statutului de țară candidată și lansarea procedurii de screening în iunie 2024. În tot acest proces, România a oferit un sprijin constant și necondiționat, atât politic, cât și tehnic, contribuind direct la elaborarea mai multor capitole ale chestionarului și
- Pentru România, această formă de sprijin reprezintă mai mult decât o expresie a proximității istorice sau a angajamentului politic față de Chișinău: ea este și un exercițiu de reflecție asupra propriului proces de integrare europeană. Sprijinul pentru formarea echipelor de negociere și transferul de expertiză revalorifică lecțiile învățate în perioada pre- și post-aderare: despre dificultățile accesării fondurilor europene, despre coordonarea instituțională și despre consolidarea dialogului cu Bruxellesul.
- Un exemplu concret al acestei abordări este Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova (Guvernul Republicii Moldova, 2024), lansată în 2022 împreună cu Franța și Germania, care a coordonat asistența financiară și tehnică necesară pentru gestionarea presiunilor economice și sociale generate de contextul războiului. În trei ani, mecanismul s-a transformat dintr-un instrument de urgență într-un cadru de cooperare strategică pentru consolidarea rezilienței instituționale a Republicii Moldova (Ministerul Afac
- Aceste experiențe dovedesc că România poate acționa la un nivel mai înalt – diplomatic, politic, economic – în cadrul relației bilaterale cu Republica Moldova și că parametrii acestei relații creează sinergii la nivel intern și european de pe urma cărora Bucureștiul poate avea beneficii semnificative. Pe de o parte, întărirea capacității instituționale a părții române de a furniza expertiză și asistență tehnică este direct legată de continuarea consolidării propriei poziții în UE. La aproape 20 de ani de la
- Există și câteva erori care persistă și influențează consistența dialogului bilateral.
- Printre acestea cea mai importantă se referă la ajustarea discursului politic de la București la potențiala reacție și escaladare a presiunilor Moscovei asupra procesului decizional de la Chișinău. Astfel, în diferite perioade de criză decidenții români au preferat sau au încercat în mod intenționat să promoveze o comunicare precaută, care să preîntâmpine reacții ostile din partea oficialilor ruși față de autoritățile de la Chișinău. Individual, politicienii români au acționat mai curajos, dar instituțional
- Totuși, o reacție mai dură din partea României, de condamnare fermă a presiunii și provocărilor la care este supusă Republica Moldova, ar putea avea un efect de temperare a eforturilor rusești de a influența evenimente politice, atât la Chișinău, cât și la București.
- O altă provocare care persistă în dialogul bilateral se referă la comunicarea despre asistența oferită. Cifrele se regăsesc în rapoarte sofisticate, exprimate într-un limbaj inaccesibil, care ar necesita o traducere suplimentară a performanțelor atinse. România trebuie să își asume contribuția la transformarea calitativă a Republicii Moldova, inclusiv intervenția în regiuni-problemă, cum este Regiunea Autonomă Găgăuzia. La rândul lor, autoritățile guvernamentale de la Chișinău trebuie să evidențieze cu mai
- O altă sursă de provocări, care afectează dialogul bilateral, o reprezintă politicienii fără viziune. Aceștia nu se raportează la electoratul din afara frontierelor naționale decât ca sursă de voturi. Cel mai recent proces democratic din România poate fi considerat un exemplu în acest sens. Unii candidați la alegerile prezidențiale din România și-au fundamentat pretențiile electorale în ceea ce privește electoratul din Republica Moldova pe relația bilaterală dintre formațiunile politice care aveau un parten
- Concluzii și recomandări
- Alegerile prezidențiale din mai 2025, la care Nicușor Dan a beneficiat de un sprijin covârșitor din partea electoratului român din Republica Moldova, au scos în evidență sensibilitatea relației dintre București și Chișinău în ceea ce privește percepția rolului și legitimității votului diasporei. În timp ce unii politicieni români au criticat alegătorii de peste Prut, acuzându-i că nu ar înțelege pe deplin realitățile din România, mesajul transmis prin vot a fost, de fapt, unul de responsabilitate și pragmat
- Contextul geopolitic generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a reconfigurat profund comportamentele politice și electorale din regiune. România și Republica Moldova au fost integrate într-un sistem comun de sprijin pentru Ucraina, fapt care a adus noi direcții de cooperare logistică, economică și de securitate. Trilaterala România-Moldova-Ucraina, consolidată după summitul de la Odessa, s-a impus ca instrument strategic pentru stabilitatea regională și pentru afirmarea României ca hub logistic și di
- În acest cadru, integrarea europeană a Republicii Moldova a dobândit o miză strategică suplimentară, România asumându-și rolul de catalizator al sprijinului politic, diplomatic și financiar din partea UE. Întărirea procesului de aderare a Chișinăului contribuie simultan la securizarea frontierei estice a UE și la repoziționarea României ca actor responsabil și proactiv într-o regiune aflată sub presiunea Rusiei. Direcțiile anunțate de noul președinte al României oferă premise pentru aprofundarea dialogului
- Pentru ca acest deziderat să fie transpus în realitate, ambii parteneri trebuie să investească resurse politice, dar și umane ori financiare în sprijinul aderării Moldovei la UE și să proiecteze mai multe dimensiuni sau perspective de cooperare.
- Consolidarea relației bilaterale dintre România și Republica Moldova presupune o abordare strategică pe mai multe niveluri – tehnic, politic, energetic și societal – care să asigure continuitatea procesului de integrare europeană a Chișinăului, dincolo de ciclurile guvernamentale. În primul rând, este necesar un transfer sistematic și etapizat de expertiză privind procesul de negociere și aderare la Uniunea Europeană. România, valorificând experiența proprie de pre-aderare, ar trebui să extindă programele d
- În al doilea rând, România poate juca în continuare un rol esențial în mobilizarea sprijinului politic și diplomatic la nivel european, acționând ca un „avocat” al Republicii Moldova în capitalele Uniunii. Consolidarea acestei dimensiuni presupune o implicare activă în dialogul cu statele membre sceptice față de extindere (precum Olanda, Austria sau unele state nordice) și o promovare mai vizibilă a importanței strategice a Chișinăului pentru securitatea regională și stabilitatea frontierelor estice ale UE.
- Pe de altă parte, există și decizii interne recente precum propunerea de reorganizare a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Această decizie a guvernului român evidențiază fragilitatea formulei instituționale și accentuează în anumite momente lipsa unei viziuni coerente care să depășească ciclurile politice sau prioritățile bugetare.
- Pe dimensiunea energetică, finalizarea proiectelor de interconectare – Strășeni-Gutinaș, Bălți-Suceava, Iași-Ungheni – și creșterea importanței strategice a rețelei Isaccea-Vulcănești sunt pași cruciali pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova. Aceste proiecte nu doar reduc vulnerabilitatea energetică a Chișinăului, ci și creează legătura între infrastructura sa și sistemul energetic european, consolidând interdependența economică bilaterală. România ar trebui să promoveze o cooperare
- O altă direcție importantă vizează contracararea campaniilor de dezinformare și consolidarea comunicării strategice. România poate sprijini autoritățile moldovenești în gestionarea crizelor de imagine și în combaterea acțiunilor hibride ale Federației Ruse care vizează state membre ale Uniunii Europene, oferind expertiză în comunicare publică și coordonare interinstituțională. O comunicare strategică eficientă ar reduce vulnerabilitățile interne ale Republicii Moldova și ar proteja capitalul politic acumula
- În fine, cooperarea bilaterală trebuie să includă o dimensiune societală și politică extinsă, menită să întărească încrederea și coeziunea socială pe cele două maluri ale Prutului. Este necesară crearea unor mecanisme permanente de consultare politică între partidele din România și cele din Republica Moldova, independent de ciclurile electorale, pentru a asigura coerența și continuitatea proiectelor comune, dar și pentru a diminua impactul pe care îl pot avea anumite mesaje anti-europene, din partea unor li
- Astfel, integrarea europeană a Republicii Moldova nu trebuie să fie percepută doar ca un proiect tehnic sau diplomatic, ci ca o viziune comună, împărtășită de ambele societăți, capabilă să genereze solidaritate reală și un sentiment comun de apartenență la spațiul european.
- România a demonstrat în ultimii ani mai multă consecvență în sprijinirea Republicii Moldova, adaptându-și abordarea de la un discurs simbolic la unul pragmatic, centrat pe securitate, dezvoltare și susținere a procesului de integrare europeană. De asemenea, a contribuit într-o manieră esențială la întărirea capabilităților de apărare a securității țării vecine. Totuși, lipsa unei comunicări strategice eficiente limitează vizibilitatea acestui sprijin și lasă loc confuziilor și manipulărilor în societățile a
- Bibliographymonstrat în ultimii ani mai multă consecvență în sprijinirea Republicii Moldova, adaptându-și abordarea de la un discurs simbolic la unul pragmatic, centrat pe securitate, dezvoltare și susținere a procesului de integrare europeană. De asemenea, a contribuit într-o manieră esențială la întărirea capabilităților de apărare a securității țării vecine. Totuși, lipsa unei comunicări strategice eficiente limitează vizibilitatea acestui sprijin și lasă loc confuziilor și manipulărilor în societățile a
- Bibliografie:
- Bibliografie:
- Alegeri prezidențiale 2025, turul 2, 18 mai 2025, accesibil la: https://rezultatevot.ro/alegeri/prezidentiale-turul-2-2025/rezultate?nivel=D&tara=MD
- Baciu, Ana, „În ultimii opt ani, găgăuzii au beneficiat de investiții de peste 224 de milioane de lei din partea UE”, Agora, 13 iulie 2023, accesibil la: https://agora.md/2023/07/13/in-ultimii-opt-ani-gagauzii-au-beneficiat-de-investitii-de-peste-224-de-milioane-de-lei-din-partea-ue
- Euronews, „Propuneri MApN: Românii din străinătate, protejați de Armată, în caz de pericol, iar operatorii economici esențiali ar putea fi militarizați”, 3 aprilie 2024, accesibil la: https://www.euronews.ro/articole/propuneri-mapn-romanii-din-strainatate-ar-putea-fi-protejati-de-armata-in-caz-de
- Fruntașu, Iulian, Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Cartier, Chișinău, 2019.
- Guvernul Republicii Moldova, Platforma de Parteneriat pentru Moldova, accesibil la: https://gov.md/ro/platforma-de-parteneriat-pentru-moldova
- Hotnews, „România donează 6.000 de tone de motorină Republicii Moldova. Prima tranșă a ajuns deja peste Prut”, 18 mai 2021, accesibil la: https://hotnews.ro/romnia-doneaza-6-000-de-tone-de-motorina-republicii-moldova-prima-transa-a-ajuns-deja-peste-prut-1558131
- Monitorul Oficial, „Acord din 11 februarie 2022 între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova”, publicat în Monitorul Oficial nr. 463 din 9 mai 2022, accesibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/254978
- Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, „Concepția de politică externă a Federației Ruse, aprobată prin decretul președintelui Federației Ruse Vladimir Putin”, 31 martie 2023, accesibil la: https://www.mid.ru/ru/detail-material-page/1860586/?TSPD_101_R0=08765fb817ab200096b8b0b2402d132c489f8aef66acf14c822bcb4359237005376440f8dd3d26c70835ebf151143000101af437506d422f83b9ba9b3992d4657bf7b63f51d6fcbc0bc26427a192e11ecdcc2c122be467facf5601fd7a15ea6f
- Ministerul Afacerilor Externe al României, „Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe ai Franței, Germaniei, României și Republicii Moldova, co-președinți ai celei de-a cincea Conferințe Ministeriale a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova”, Chișinău, 17 septembrie 2024, accesibil la: https://www.mae.ro/node/65435
- Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, „Împreună #MAI puternici: Republica Moldova a aderat la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene”, 23 septembrie 2023, accesibil la: https://mai.gov.md/ro/node/8169
- Ministerul Afacerilor Externe al României, „Raportul național privind asistența oficială pentru dezvoltare acordată de România în anul 2020. Activitățile realizate în cadrul politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, finanțate din fonduri publice”, decembrie 2021, accesibil la: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2022/2022_pdf/raport_național_aod_2020_ro.pdf
- Ministerul Apărării Naționale a României, Proiect Legea apărării naționale a României, București, 1 aprilie 2024, accesibil la: https://sg.mapn.ro/proiecte/legea_apararii_nationale_a_romaniei_660aa6d057330.pdf
- Ministerul Justiției, Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Informare Publică – 29.10.2025, accesibil la: https://cetatenie.just.ro/informare-publica-29-10-2025/
- Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, „O echipă de 22 de medici și 10 paramedici au plecat în România pentru a oferi sprijin în lupta cu pandemia”, 18 octombrie 2021, accesibil la: https://ms.gov.md/comunicare/o-echipa-de-22-de-medici-si-10-paramedici-au-plecat-in-romania-pentru-a-oferi-sprijin-in-lupta-cu-pandemia/
- Moldpres, „Biroul Parlamentului UE la Chișinău, inaugurat pe 7 noiembrie. Roberta Metsola va fi prezentă la eveniment”, Chișinău, 29 octombrie 2025, accesibil la: https://w.moldpres.md/rom/ue-1/biroul-parlamentului-ue-la-chisinau-inaugurat-pe-7-noiembrie-presedinta-parlamentului-european-roberta-metsola-va-fi-prezenta-la-eveniment
- Portal legislativ, Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, actualizată până la data de 25 ianuarie 2017), accesibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185388
- Președinția României, „Participarea Președintelui României, Nicușor Dan, la cel de-al patrulea Summit Ucraina- Europa de Sud-Est”, București, 11 iunie 2025, accesibil la: https://www.presidency.ro/ro/media/participarea-presedintelui-romaniei-nicusor-dan-la-cel-de-al-patrulea-summit-ucraina-europa-de-sud-est
- Președinția României, „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030”, 26 noiembrie 2025, accesibil la: https://www.presidency.ro/ro/media/csat/strategia-nationala-de-aparare-a-tarii-pentru-perioada-2025-2030
- Reprezentanța Comisiei Europene, „Moldova aderă la Mecanismul de protecție civilă al UE, 29 septembrie 2023”, accesibil la: https://romania.representation.ec.europa.eu/news/moldova-adera-la-mecanismul-de-protectie-civila-al-ue-2023-09-29_ro
- TVR Info, „Suceava: Hub-ul umanitar pentru sprijinirea cetățenilor ucraineni a devenit funcțional”, 9 martie 2022, accesibil la: https://tvrinfo.ro/suceava-hub-ul-umanitar-pentru-sprijinirea-cetatenilor-ucraineni-a-devenit-functional_901305/
- Ziarul de Gardă, „Ministerul Finanțelor: «Peste 420 milioane de euro, transferate în bugetul de stat după cele trei conferințe ale Platformei de Sprijin pentru Moldova»”, 22 decembrie 2022, accesibil la: https://www.zdg.md/stiri/stiri-economice/ministerul-finantelor-peste-420-milioane-de-euro-transferate-in-bugetul-de-stat-dupa-cele-trei-conferinte-ale-platformei-de-sprijin-pentru-moldova/
- AboutTheAuthor, „Ministerul Finanțelor: «Peste 420 milioane de euro, transferate în bugetul de stat după cele trei conferințe ale Platformei de Sprijin pentru Moldova»”, 22 decembrie 2022, accesibil la: https://www.zdg.md/stiri/stiri-economice/ministerul-finantelor-peste-420-milioane-de-euro-transferate-in-bugetul-de-stat-dupa-cele-trei-conferinte-ale-platformei-de-sprijin-pentru-moldova/
- Despre autoare:
- Despre autoare:
- Angela Grămadă este președinta Asociației Experts for Security and Global Affairs, România, expertă specializată pe cercetarea spațiului ex-sovietic, în special pe studierea relațiilor dintre Federația Rusă și statele membre ale Parteneriatului Estic. De asemenea, este autoarea mai multor proiecte de analiză și studiu care au ca obiect de cercetare procese de politică internă și externă din Ucraina.
- FinalPagemadă este președinta Asociației Experts for Security and Global Affairs, România, expertă specializată pe cercetarea spațiului ex-sovietic, în special pe studierea relațiilor dintre Federația Rusă și statele membre ale Parteneriatului Estic. De asemenea, este autoarea mai multor proiecte de analiză și studiu care au ca obiect de cercetare procese de politică internă și externă din Ucraina.
- Prietenie asimetrică. O evaluare critică a relațieidintre România și Republica Moldova
- Prietenie asimetrică. O evaluare critică a relațieidintre România și Republica Moldova
- După 2022, relația bilaterală dintre România și Republica Moldova a evoluat de la simbolismul fraternității și retorica paternalistă a „datoriei morale” către o solidaritate strategică fundamentată pe cooperare pragmatică și parteneriat matur. Dacă anterior sprijinul acordat de București – inclusiv în perioada pandemiei, prin asistență energetică, umanitară și medicală – a fost preponderent discret, noul context de securitate generat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei a determinat o implicare mai explici
- Exercițiul de solidaritate strategică de după 2022 demonstrează că România poate acționa la un nivel mai înalt – diplomatic, politic, economic – în cadrul relației bilaterale cu Republica Moldova și că parametrii acestei relații creează sinergii la nivel intern și european de pe urma cărora Bucureștiul poate avea beneficii semnificative. Întărirea capacității instituționale a părții române de a furniza expertiză și asistență tehnică este direct legată de continuarea consolidării propriei poziții în UE. La a
- Mai multe publicații ale Friedrich-Ebert-Stiftung România pot fi găsite aici:
- ↗ https://romania.fes.de/ro/publicatii.html