FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI REZUMAT EXECUTIV În toamna anului 2021, Ministerul justiției al Republicii Moldova a anunțat lansarea unui Concept de reformă a justiției inspirat din modelul de vetting al Albaniei. Scopul principal a fost de evaluare extraordinară a judecători­lor și procurorilor pentru a asigura integritatea acestora. Conceptul propunea evaluarea activelor și cheltuielilor acestora, comparându-le cu veniturile legale disponibile și declarate ale candidaților și ale membrilor familiilor lor, iar în cazul în care se constatau neconcordanțe, per­soanele evaluate urmau să fie considerate incompati­bile cu funcțiile deținute. Conceptul respectiv prefigu­ra implicarea a trei organisme: Misiunea Internațională de Monitorizare(creată din cetățeni străini), Comisia de Evaluare(creată din cetățeni ai Republicii Moldova) și Colegiul Special de Apel(CSA). Sistemul dat a fost preluat din experiența Albaniei. Inițial, procesul de reformă a fost gândit ca un vetting ge­neral pentru toți judecătorii și procurorii, dar, în final, s-a optat pentru implementarea unui sistem de evaluare ex­traordinară pentru candidații care urmau să ocupe funcții în organele de autoadministrare ale justiției – Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor(CSP). Astfel, în martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea 26 din 10.03.2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procu­rorilor(Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting), prin care a instituit un mecanism distinct față de cel prevăzut în Conceptul inițial anunțat de Ministerul justiției. Această lege nu a creat nicio misiune internațională de monito­rizare și niciun colegiu de apel. În schimb, a fost creată o Comisie Pre-vetting, compusă din 6 membri numiți în funcție de către Parlament – 3 naționali, propuși de către fracțiunile parlamentare și 3 internaționali, propuși de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Comisia a fost înzestrată cu un secretariat, cu un mandat larg și o componență secretizată. După introducerea Legii 26/2022, s-a modificat legislația care reglementează componența CSM și CSP, pentru a impune obligația ca membrii aleși sau numiți ai acestor or­gane să treacă prin evaluarea extraordinară a Comisiei Pre­vetting. CSM urma să fie constituit din 12 membri: 6 jude­cători aleși cu votul Adunării Generale a Judecătorilor(AGJ) și 6 membri non-judecători, propuși și numiți de Parlament din partea societății civile. Toți 12 membri ai CSM urmau să fie aleși/numiți în baza evaluării Comisiei Pre-vetting. CSP urma să fie constituit din 13 membri: 4 membri de drept, 5 membri aleși cu votul Adunării Generale a Procurorilor (AGP) din rândul procurorilor și 4 membri din partea socie­tății civile, aleși, câte unu, de către Președintele Republicii Moldova, de către Parlament, de către Guvern și de că­tre Academia de Științe a Moldovei. 9 din 13 membri ai CSP urmau să fie aleși/numiți în baza evaluării Comisiei Pre-vetting. După introducerea cerinței de promovare a pre-vettin­gului, pentru funcția de membru al CSM s-au înscris 28 de candidați judecători și 21 de candidați non-judecători. Pentru funcția de membru al CSP s-au înscris 19 candidați din rândul procurorilor și doar 3 candidați non-procurori din partea societății civile. Din candidații rămași în concurs, 78% din judecători, 50% procurori și 57% din reprezen­tanții societății civile nu au promovat evaluarea. Comisia Pre-vetting urma să mai evalueze candidații la funcțiile de membri în cadrul colegiilor specializate de pe lângă CSM și CSP, responsabile de cariera și disciplina judecătorilor și procurorilor. În total, Comisia Pre-vetting ar fi urmat să evalueze 122 de candidați, dintre care 65 procurori, 33 judecători și 24 reprezentanți ai societății civile. Este curios faptul că membrii Comisiei Pre-vetting au eva­luat pozitiv un număr mai mic de membri ai CSM și CSP din partea judecătorilor și procurorilor care puteau fi aleși în funcție de AGJ și, respectiv, de AGP. Astfel, nici judecătorii și nici procurorii nu au avut de făcut propriu-zis o alege­re între mai mulți candidați eligibili pe care să îi voteze. Chiar dacă judecătorii și procurorii care nu au promovat evaluarea pre-vetting au contestat soluția negativă, aceș­tia au fost lipsiți de șansa să reintre în concurs pentru a putea fi votați de către AGJ și, după caz, AGP. Parlamentul a făcut modificări legislative care au obligat AGJ și AGP să-și numească, imediat și indiferent de cvorum, membrii în cadrul organelor de auto-administrare, înainte de a fi soluționate contestațiile celorlalți candidați. Astfel, AGJ și AGP nu au ales, ci doar au validat prin vot, formal, doar acei candidați care au fost din start evaluați pozitiv de Comisia Pre-vetting. Astfel, în cele din urmă, nu judecă­torii și procurorii și-au ales reprezentanții în CSM și CSP, ci 6