FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI evaluare. Astfel, a fost instituită răspunderea candidaților pentru situația și acțiunile persoanelor considerate„apro­piate”; candidaților li se solicitau probe inaccesibile și li se impuneau termene nerezonabile de aducere a lor(2-3 zile); sarcina probei a fost pusă exclusiv în seama candidaților; a fost dispusă anularea principiului puterii lucrului decis/ju­decat, prezumția vinovăției și evitarea dublării răspunderii pentru aceeași faptă; retroactiv, au fost impuse obligații inexistente; a fost lipsit de conținut dreptul la apărare a candidaților; contestarea deciziilor Comisiei Pre-vetting a avut un caracterul iluzoriu; instanța de judecată a fost lip­sită de dreptul la ultimul cuvânt în litigiile candidaților cu Comisia Pre-vetting, soluțiile Comisiei putând fi doar men­ținute sau transmise înapoi Comisiei pentru reevaluare. De asemenea, au fost stabilite termene nerezonabile pen­tru examinarea contestațiilor și reevaluarea candidaților de către Comisie, iar prin urmare, procedura de contestare a avut efecte discriminatorii asupra candidaților. Aceste situații juridice abuzive au fost agravate de neînțelegerea cadrului legal al Republicii Moldova de către membrii inter­naționali ai Comisiei Pre-vetting și de auto-reglementarea activității Comisiei Pre-vetting cu depășirea limitelor prevă­zute de legislația Republicii Moldova. Imposibilitatea de a obține informațiile necesare, termenul scurt impus pentru furnizarea lor și lipsa unui cadru de contestare eficient au transformat pre-vettingul într-un proces adesea arbitrar și disproporționat. Intervențiile politice și modul în care Comisia a aplicat propriile norme au dus la discriminări și la un șir de contradicții în situațiile diferitor candidați, împiedicând o evaluare echitabilă și transparentă a lor. Pre-vetting, prin excluderea statutului de autoritate publică a Comisiei Pre-vetting de către Parlament(supranumită „Legea sâmbetei” din cauză că a fost votată în grabă și publicată în Monitorul Oficial într-o zi de sâmbătă). Această modificare ar fi trebuit să prevină posibilitățile de admitere a contestațiilor de către CSJ. O altă intervenție legislativă a fost dispunerea distrugerii materialelor evaluărilor, care a fost percepută de societate ca intenție de ștergere a ur­melor abuzurilor comise de către Comisie și secretariat în timpul evaluării. Mandatul Comisiei Pre-vetting s-a încheiat înainte ca să fie examinate toate dosarele candidaților. Dosarele restante au fost puse în responsabilitatea unei alte entități nou-cre­ate, Comisia Vetting, care urma să evalueze judecătorii CSJ, iar în afară de aceasta, să activeze, în continuare, ca și co­misie pre-vetting. La trei săptămâni de la numirea tuturor membrilor în cadrul Comisiei Vetting, au fost schimbate condițiile de numire în funcție a membrilor internaționali, printr-o lege care a restrâns interdicția inițială pentru mem­brii Comisiei de a nu fi membri de partid, la interdicția de a nu fi membri doar ai partidelor din Republica Moldova. Ulterior, s-a aflat că 2 din cei 3 membri internaționali ai Comisiei vetting sunt, în țările lor de origine, membri și chiar președinți de partide politice – un alt exemplu în care legea s-a schimbat în favoarea Comisiei. Aceste intervenții legislative nu doar că au subminat prin­cipiile statului de drept și ale transparenței decizionale, ci și credibilitatea și obiectivitatea întregului mecanism de evaluare. Schimbarea regulilor de joc în timpul jocului. Un punct central al analizei îl reprezintă disfuncționalitățile procesu­lui de pre-vetting, determinate de modificările frecvente ale Legii 26/2022 care au generat un sistem legislativ in­stabil și discriminatoriu, în special la etapa de examinare a contestațiilor candidaților de către Curtea Supremă de Justiție(CSJ). Lipsa unui mecanism eficient de contestare a deciziilor Comisiei a constituit o problemă anticipată în ca­drul studiului anterior realizat de FES Moldova„Evaluarea integrității judecătorilor: fără drept de apel?”, lansat în de­cembrie 2021. Toate aceste modificări legislative, care au favorizat doar Comisia Pre-vetting, au avut un impact negativ asupra drepturilor candidaților, căci regulile mereu schimbătoare în detrimentul lor au însemnat și dificultăți mai mari în a-și apăra integritatea. Mai întâi, mandatul Comisiei Pre-vetting a fost prelungit de câteva ori, apoi a fost introdusă imunitatea absolută a membrilor Comisiei Pre-vetting și ai Secretariatului îm­potriva urmăririi penale, au fost excluse termenele în care Comisia Pre-vetting este ținută să efectueze evaluarea can­didaților. Membrii Secretariatului Comisiei Pre-vetting au fost secretizați, iar astfel au fost camuflate conexiunile lor cu mediul politic. Au fost limitate temeiurile de respingere a contestațiilor candidaților împotriva deciziilor Comisiei Susținerea reformei de către societatea civilă. Implicarea societății civile în procesul de reformă a justiției din Moldova a fost complexă și, până la un anumit punct, valoroasă. Două organizații neguvernamentale(ONG) – Centrul de Resurse Juridice din Moldova(CRJM) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene(IPRE) – au avut un rol crucial în promovarea reformelor în justiție, însă implicarea lor a generat, totodată, apariția conflictelor de interese și prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal. Astfel, mai mulți membri ai acestor organizații, membrii familiilor lor și membrii organelor lor de conducere s-au regăsit în toate ipostazele procesului de pre-vetting: de membri ai Comisiei Pre-vetting, de membri ai secretaria­tului Comisiei Pre-vetting, de candidați care au trecut cu succes procedura de pre-vetting și au devenit membri ai CSM și CSP, de candidați care au fost numiți în calitate de judecător al CSJ de către acești membri ai CSM. Spre exemplu, președintele CRJM, ONG implicat în concep­tualizarea și promovarea reformei justiției, a încurajat, în repetate rânduri,„trecerea politicului cu buldozerul peste jus­tiție”. Președintele CRJM mai este și cumnatul ex-Ministrului justiției care lansase conceptul de evaluare extraordinară în justiție. Ulterior, președintele CRJM a candidat pentru funcția de judecător al CSJ, în timp ce organizația din care făcea parte transmitea Comisiei vetting evaluări alternative 8