REZUMAT EXECUTIV ale contracandidaților săi. Dânsul a fost propus de CSM(în care, ca rezultat al pre-vettingului au fost numiți membri și fondatori ai organizației CRJM) și a devenit primul jude­cător al CSJ numit în urma reformei. Astfel, reformatorul a devenit și principalul beneficiar al reformei sale, cu presu­pusul sprijin al rudelor și al finilor săi. Implicarea unei alte organizații a societății civile, IPRE, a generat scandaluri legate de accesul ilegal la date perso­nale ale candidaților și ale multor altor persoane, inclusiv ale mai multor politicieni de opoziție. Întocmind rapoarte alternative pentru a sprijini activitatea Comisiei Pre-vetting, pentru evaluarea a 20 de candidați judecători și procurori, au fost accesate„accidental” 680 259 de adrese cadastrale. Directorul IPRE a explicat această greșeală ca fiind a unui colaborator subcontractat, care a fost pedepsit, fiind oferite scuze publice. Procesul de evaluare din perspectiva candidaților. Studiul prezintă și rezultatele chestionării judecătorilor și procurorilor candidați care nu au promovat procedura de pre-vetting, pentru a înțelege experiența prin care au trecut aceștia, neregulile și abuzurile la care au fost supuși în cadrul evaluării. Chestionarea judecătorilor și procu­rorilor este valoroasă prin faptul că această categorie de juriști este una înalt calificată, cunoaște legislația Republicii Moldova, iar constatarea încălcărilor legislației reprezintă una din funcțiile lor importante. Candidații au scos în evidență deficiențele procesului, pre­cum termenele nerezonabil de scurte pentru răspunsuri, accesul limitat la informațiile necesare pentru apărare și dificultăți în obținerea documentelor cerute de Comisia Pre-vetting(probe inaccesibile). Candidații au acuzat inter­pretări tendențioase cu referire la întrebările ce le-au fost adresate de către Comisie, tratamentele discriminatorii și umilitoare la care au fost supuși. Accesarea ilegală a date­lor personale, inclusiv a informațiilor despre familiile lor, a fost o altă preocupare majoră, candidații considerând că le-au fost afectate drepturile fundamentale, că li s-a creat un climat de nesiguranță și frică pentru integritatea fizică a lor și a familiilor lor. Procesul de evaluare a fost viciat de elemente pe care can­didații nu le-ar fi putut presupune studiind prevederile Legii 26/2022, cum ar fi secretizarea componenței secretariatului Comisiei Pre-vetting, neacordarea accesului deplin al can­didaților la informațiile acumulate de Comisie din dosarele lor, implicarea în examinarea contestațiilor depuse de către ei a judecătorilor transferați temporar de la instanțele de fond și admonestarea judecătorilor care le-au dat dreptate la examinarea contestațiilor lor. Nu mai puțin de 2/3 dintre candidați au afirmat că dacă ar fi cunoscut din timp condi­țiile de desfășurare a evaluării(care nu puteau fi deduse din lege), nu ar fi acceptat să-și înainteze candidatura. Dubii de integritate asupra membrilor Comisiei Pre­vetting. Integritatea membrilor Comisiei Pre-vetting nu a fost o cerință clar articulată în Legea 26/2022, fiind vorba doar de„reputație ireproșabilă”. Astfel, discrepanța între cerințele de integritate etică și financiară impuse candida­ților care apăreau în fața Comisiei Pre-vetting și cerințele de integritate înaintate față de membrii Comisiei și secreta­riatului acesteia a fost uriașă. Mai mult ca atât, integritatea Comisiei Pre-vetting a fost grav afectată de nerespectarea criteriilor legale de numire în funcție a membrilor, dar și de toleranța față de conflictele de interese și incompatibilită­țile membrilor săi constatate în spațiul public. În asemenea situații s-a pomenit unul dintre membrii in­ternaționali și președintele Comisiei Pre-vetting despre care, înainte de a fi numit în funcție, existau mai multe articole critice în presa olandeză, britanică și americană, în care acesta era acuzat de proastă administrare și fraudă în funcțiile anterior deținute. Asemenea imagine publică nu era compatibilă cu cerința„unei reputații ireproșabi­le” în momentul numirii sale în Comisia Pre-vetting. Tot el a încălcat regimul incompatibilităților impus membri­lor Comisiei Pre-vetting, activând în paralel într-o funcție publică în Olanda. Deși a recunoscut public situația de incompatibilitate, președintele Comisiei Pre-vetting a de­clarat că nu va demisiona, calificându-și încălcarea ca fiind nesemnificativă. Ceilalți membri ai Comisiei, obligați prin lege să ia atitudine și să propună Parlamentului excluderea membrului care nu întrunea condițiile de numire în func­ție sau care a încălcat incompatibilitățile de membru al Comisiei, nu au făcut nimic în acest sens. O altă situație per­cepută de public ca lipsă a integrității a fost în cazul unui membru național, care a fost anterior judecător, considerat de presă ca fiind responsabil de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în mai multe dosare. Procuratura Anticorupție(PA) a confirmat public că numele acestui membru al Comisiei Pre-vetting apare în înregistrările convorbirilor telefonice ale figuranților principali ai dosarelor„Frauda bancară” și „Laundromat”, în care aceștia tratează membrul respectiv al Comisiei ca pe o persoană afiliată lor. Acest membru al Comisiei Pre-vetting a demisionat. Lipsa de reacție adecvată și transparența scăzută în ges­tionarea incidentelor de integritate în interiorul Comisiei Pre-vetting au compromis procesul de evaluare a candi­daților. În scurt timp de la primele numiri în cadrul CSM și CSP, s-a depistat că un membru al CSM avea calitate de învinuit într-un dosar de corupție, iar un membru al CSP a fost acuzat de implicare în trucarea concursului de alegere a procurorului general. Astfel, doi membri ai organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, cu inte­gritatea pretins verificată de către Comisia Pre-vetting, au demisionat în toiul unor scandaluri de corupție în decurs de 3 luni de la numire. Posibilitățile nelimitate ale Comisiei Pre-vetting. Comisia Pre-vetting și secretariatul acesteia s-au aflat în afara oricărui control legal, fiind imunizați de Parlament împotriva oricărei răspunderi juridice. Comisia Pre-vetting a dispus de discreție nelimitată, aplicând standarde duble în aprecierea integrității candidaților. Au existat cazuri în 9