MITURILE REFORMEI JUSTIȚIEI ÎN MOLDOVA 5) sistemul justiției, hoții și bandiții se opun reformelor. Sunt oare aceste aserțiuni valabile sau sunt doar niște mituri? Afirmațiile de mai sus, chiar dacă ascund o anumită doză de adevăr, sunt totuși, mai degrabă, mituri decât realitate. 2.2 Mitul„Cetățenii au mai multă încredere în Guvern, Parlament și Președinte decât în Justiție” Încrederea populației Republicii Moldova față de justiție și politicul care se ocupă în principal cu reformarea ei nu este fără echivoc decât în Justiție. Barometrul Opiniei Publice(BOP) din anul 2019 indică asupra faptului că neîncrederea populației în Parlament și Guvern a fost întotdeauna mai mare. În anul 2021, BOP indică mai multă neîncredere în Guvern și Parlament decât în Justiția pe care aceste instituții începuseră să o refor­meze, cea mai mare încredere fiind acordată Președinției. 17 Sondajele din anii 2022 și 2023 arată însă că deplina neîncrede­re în toate aceste instituții a ajuns practic la aceleași cote, iar ne­încrederea în Președinte a ajuns să depășească până și nivelul de neîncredere în Justiție. 18 „Contrar așteptărilor, neîncrederea în Justiție, în perioada implementării reformelor, doar s-a agravat. BOP, răspunsul„Nu am deloc încredere” la întrebarea despre încrederea în instituții iunie 2021 noiembrie 2022 august 2023 Guvern 46,6% 45,1% 43,3% Parlament 50,5% 47,9% 45,6% Justiție 44% 47,4% 46,3% Președinție 26,9% 47,6% 46,4% Sondajul IPRE la care ne-am referit mai sus, în general, vor­bește despre un nivel de încredere în judecători și procurori aproape dublu raportat la nivelul de încredere în politicieni. Deși reforma justiției și lupta împotriva corupției au fost aștep­tări evidente ale alegătorilor în scrutinele din anii 2019-2021, în mod inexplicabil, sondajele de opinie publică nu înzes­trează Guvernul, Parlamentul, iar în ultimii doi ani, nici măcar Președinția Republicii Moldova, cu o mai mare încredere decât justiția care se așteaptă să fie reformată. Prin urmare, nu este clar de ce exponenții justiției trebuiau înlăturați de la proce­sul de conceptualizare a reformei, dacă cei care și-au asumat acest rol(Parlamentul și Guvernul) nu erau mai credibili în fața cetățenilor decât judecătorii și procurorii. 2.3 Mitul„Justiția este vinovată că nu a fost încă întors miliardul furat din bănci” Frauda bancară propriu-zisă nu poate fi imputată magistra­ților, ci politicienilor de la timpul respectiv. Judecătorilor le poate fi în schimb reproșată lipsa de celeritate. De regulă, aceștia însă nu au posibilitatea de a grăbi tempoul justiției procedurale, în care fiecărui bănuit, învinuit și inculpat trebuie să îi fie respectate drepturile. În practica internațională, inves­tigarea fraudelor de acest gen durează până la 15 ani. Practic, rolul instanțelor în procesul de recuperare a miliardului este de a autoriza sechestrarea bunurilor găsite de procurori și de a examina dosarele transmise, iar dacă se constată vino­văția inculpaților – de a emite soluții de condamnare și de a dispune confiscarea bunurilor infracționale. Odată confiscate, bunurile se supun vânzării și doar atunci banii pot fi returnați în bugetul de stat. Refuzuri ale instanțelor de a aplica sechestre pe bunurile identi­ficate în cadrul investigării fraudei bancare nu au prea fost fixate. Inculpații în dosarele fraudei bancare în marea lor majoritate au fost condamnați, iar confiscări au fost aplicate de fiecare dată când au existat sechestre. Vânzarea bunurilor confiscate și re­turnarea banilor în buget nu este o atribuție a judecătorilor și procurorilor. Din informațiile Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, prejudiciul cauzat prin fraudă a fost garantat prin aplicarea sechestrelor în proporție de 70%. 2.4 Mitul„Sistemul trebuie curățit de judecătorii care nu i-au pedepsit pe cei din Laundromat” În perioada anilor 2010-2014, prin sistemul bancar al Republicii Moldova au trecut peste 22 miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă, în cadrul operațiunii numite ge­neric„Laundromat”. Transferurile de bani au căpătat aparență legală prin implicarea a 17 magistrați moldoveni care au emis ordonanțe judecătorești de încasare a sumelor de bani în baza unor acte dubioase și cu nerespectarea cerințelor procedurale. Între timp, în Federația Rusă au fost condamnați la termene de închisoare cuprinse între 16-20 de ani mai multe persoane implicate în spălătoria supranumită„schemă moldovenească” prin care au fost sustrase 500 miliarde de ruble. 19 În anul 2016 au fost reținuți 15 judecători și 3 executori pentru implicare în schema de spălare de bani, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii de emitere a unor hotărâri vădit ilegale. În anul 2017, dosarele acestora au fost transmise în judecată, judecătorii fiind suspendați din funcție. În octombrie 2020, CSM – menținut cu sprijinul Guvernului Maiei Sandu după tentativele nereușite de a fi schimbat la adunările generale extraordinare ale judecătorilor –, a decis repunerea în funcție a 5 dintre acei magistrați suspendați și achitarea salariu­lui pentru toată perioada de suspendare a lor. La acel moment magistrații aveau calitatea de inculpat în instanța de judecată. 17 http://bop.ipp.md/ 18 Ibidem 19 https://anticoruptie.md/ro/dosare-de-coruptie/dosarul-laundromat-pedepse-impresionante-in-rusia-pentru-ortacii-lui-plahotniuc-si-platon 17