MITURILE REFORMEI JUSTIȚIEI ÎN MOLDOVA în„spălătoria rusească”. Pe 2 august 2021, acesta a respins demersul procurorilor de eliberare a mandatului de arest în privința lui Veaceslav Platon, care fugise din țară cu câteva săptămâni mai devreme. 27 Magistrații Paniș și Mitrofan au candidat ambii pentru funcția de membru în CSM. Alexei Paniș nu a trecut procedura de pre-vetting în fața Comisiei, deși a dat doar condamnări în dosarele judecătorilor implicați în Laundromat, spre deosebire de Livia Mitrofan, care a trecut cu succes această evaluare, deși preponderent a emis achitări în dosarele din aceleași catego­rie. Livia Mitrofan nu a fost aleasă la AGJ în calitate de membru al CSM, însă noua garnitură a CSM formată după pre-vetting a promovat-o pe Dna Mitrofan în funcția de președinte inte­rimar al Judecătoriei Chișinău. La rândul său, Livia Mitrofan a promovat mai mulți judecători care au emis soluții favorabile lui Veaceslav Platon în completul specializat în examinarea cauzelor de corupție(Eugeniu Beșelea, Stella Bleșceaga, Olga Bejenari). Ulterior, unul din acești judecători a fost chiar pro­movat la CSJ(Stella Bleșceaga). 28 Prin urmare, narativul curățirii justiției de judecătorii care nu au emis sentințe de condamnare pentru Laundromat s-a dovedit a fi diametral opus. Paradoxal, de atunci politicul practic nu a mai criticat nicio­dată activitatea CSM, ci doar justiția la general și activitatea unor judecători luați separat. Chiar și atunci când în campa­nia electorală pentru alegerile prezidențiale din 2020 CSM a repus în funcție 5 dintre magistrații suspendați inculpați pe dosarele Laundromat și a dispus să le fie achitat salariul pentru toată perioada în care au fost suspendați, viitorul Președinte al Republicii Moldova a apostrofat justiția pentru acea decizie, dar a evitat să critice Consiliul. Practic, activita­tea Consiliului de curățare a justiției prin mijloacele avute la dispoziția sa continua să nemulțumească guvernarea, care însă nu critica niciodată Consiliul pentru acea activitate a sa nesatisfăcătoare, dar îi critica nemijlocit pe judecători. Între timp, în perioada anilor 2020-2022 au expirat pe rând mandatele membrilor CSM, care puteau fi înlocuiți doar cu alți membri numiți în funcție de către AGJ, fapt care s-a demonstrat a fi imposibil. Timp de aproape 4 ani în perioada anilor 2019-2022, guver­narea, prin intermediul deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale conduse de Prim-ministru, a interzis expres întruni­rile judecătorilor în cadrul adunărilor generale ordinare anuale, sub pretextul restricțiilor pandemice. De fapt, astfel, guvernarea doar și-a prelungit artificial colaborarea cu membrii CSM. 2.5 Mitul„Guvernarea le-a dat voie judecătorilor să se auto-curețe mai întâi, iar ei nu au făcut-o” Acuzațiile aduse justiției că nu ar vrea să se curețe singură deveniseră uzuale până în noiembrie 2021, când Ministerul justiției a publicat primul concept de reformare a justiției prin mecanisme de evaluare externă a judecătorilor și procurori­lor. De atunci, la fel ca și până acum, aceste învinuiri au fost constant reiterate de guvernanți ori de câte ori erau întrebați de ce reforma justiției întârzie:„Justiției i s-a dat timp pentru auto-curățare, dar ea nu a făcut-o.” Mai mult decât atât, justiția nu dispune de alte mecanisme de auto-curățire decât cele aflate la dispoziția CSM – unicul organ prin care justiția se poate guverna, protejându-și independen­ța de celelalte puteri. CSM și organele sale specializate sunt responsabile de procesele de evaluare, selecție, promovare, transfer, etica și disciplina magistraților. Nemulțumirea pentru utilizarea insuficientă a instrumentelor de asigurare a integri­tății judiciare poate fi adresată doar către CSM. Totodată, anterior, politicul a intervenit activ în Adunările Generale Extraordinare ale Judecătorilor din septembrie și octombrie 2019 pentru a evita detronarea membrilor CSM și pentru a menține astfel colaborarea cu ei, care s-a instalat în iunie 2019, când Prim-ministrul împreună cu Ministrul justiției au fost la ședința Consiliului. CC s-a expus că un CSM care nu dispune de un mandat de­plin nu este în drept să administreze procesele de carieră ale judecătorilor. 29 Astfel, judecătorii s-au pomenit în im­posibilitatea de a avea un CSM funcțional care să se poa­tă preocupa de curățarea sistemului: mandatul membrilor Consiliului expirase, să revoce sau să numească alți membri ai Consiliului li s-a interzis, totodată judecătorii erau ținuți responsabili public în toată acea perioadă pentru că justiția nu vrea să se curețe. 2.6 Mitul„Sistemul se opune reformelor” Reforma justiției se percepe mai degrabă ca o reformă„împo­triva justiției”, iar comportamentul precaut al magistraților ar putea fi firesc în atare circumstanțe, inclusiv din partea magis­traților onești. Or, cei mai vocali judecători care iau o poziție critică nu sunt asociați cu fapte de corupție sau vizați în lumină negativă în cadrul anchetelor jurnalistice. Justiția a fost de multe ori acuzată că se opune reformelor. Însă, atunci când judecătorii nu participă la procesele propriei reforme, fiind atrași doar membrii CSM, cărora judecătorii au încercat să le revoce mandatul și cărora mandatul oricum le-a expirat – acțiunile întreprinse în cadrul unei asemenea reforme nu pot fi credibile, percepute ca fiind chibzuite sau eficiente. Deși în spațiul public judecătorii au împărtășit opinia că refor­27 https://tv8.md/2024/08/13/foto-cine-sunt-judecatorii-anticoruptie-din-moldova-averi-interese-si-dosare-controversate-partea-i/263494 28 Ibidem. 29 https://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=805&l=ro 19