FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI 3 REGULILE DE JOC ÎN PRE-VETTING Sumar. Capitolul analizează procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova, stabilit prin Legea 26/2022, pretins inspirată de modelul din Albania. În 2021, ministerul justiției a publicat un concept pentru evaluarea inte­grității judecătorilor și procurorilor, care prevedea evaluarea acestora în legătură cu averile și comportamentul profesional. După mai multe revizuiri, conceptul a fost transformat într-un proiect de lege ce se aplica doar candidaților la funcțiile de membru al CSM și CSP, reducând astfel amploarea inițială a procesului anunțat. Legea a fost adoptată în martie 2022 și a stabilit cadrul legal de evaluare a acestor candidați. Comisia Pre-vetting, formată din membri desemnați de Parlament și parteneri internaționali, a evaluat candidații pe baza crite­riilor de integritate etică și financiară. Criteriile includ verificarea averilor, a conflictelor de interese și a activităților profesionale anterioare. Totuși, în ciuda procedurii stabilite, procesul s-a desfășurat cu întârzieri, și a durat până la mijlocul lunii noiembrie 2024. Reglementarea procedurilor de contestare a deciziilor Comisiei Pre-vetting a avut un impact considerabil asupra prelungirii procesului. După alegerile parlamentare anticipate și revenirea masivă a partidului PAS la guvernare, în toamna anului 2021, Ministerul justiției a publicat proiectul unui Concept privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor puternic inspirat din exemplul Albaniei. Preluarea acestui model nu a însem­nat însă și intenția de a modifica și Constituția, după cum s-a întâmplat în Albania. 33 Conceptul propunea ca nepromovarea evaluării integrității să conducă la eliberarea din funcție. Persoana urma să fie verificată cu privire la activele și cheltuielile sale raportate la veniturile legale disponibile și declarate, conflictele de intere­se, modul cum a instrumentat cauze concrete, inclusiv dacă a emis decizii vădit abuzive/ilegale. Se propunea desfășurarea evaluării extraordinare cu implicarea a trei organe: Misiunea Internațională de Monitorizare, Comisia de Evaluare(formată din 4 Colegii de Evaluare) și Colegiul Special de Apel. Misiunea Internațională de Monitorizare urma să aibă acces la resur­sele informaționale din țară pentru a putea alege membrii Comisiei de Evaluare și ai Colegiului Special de Apel. Acel Concept nu a fost transpus într-un proiect de lege. În schimb, a fost elaborat un proiect de lege care a simplificat considerabil lucrurile. În primul rând, urmau să fie evaluați nu toți judecătorii și procurorii, ci doar candidații la funcțiile de membru al CSM și CSP, precum și la funcțiile de membri în organele lor specializate. Rolul experților internaționali nu mai era de a selecta membrii Comisiei de Evaluare și de a observa activitatea ei, ci de a evalua candidații de rând cu cetățenii Republicii Moldova din cadrul Comisiei de Evaluare din care urmau să facă parte. Consecința nepromovării era doar limitarea posibilității de a candida, fără repercusiuni asupra carierei judecătorului sau procurorului. Proiectul elaborat a fost expertizat de către Comisia de la Veneția, gradul de transpunere a recomandărilor Comisiei de la Veneția fiind discutabil. A fost votată Legea 26 din 10.03.2022 privind unele măsuri aferente selectării candida­ților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor(Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting). 3.1 Candidații Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting stabilește că măsurile de evaluare extraordinară sunt aplicabile candidaților la urmă­toarele categorii de funcții: a) membru al CSM; b) membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor; c) membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor; d) membru al Colegiului disciplinar al judecătorilor; 33 http://justice.gov.md/public/files/Concept_EEJP_15_11_2021_1.pdf 22