FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI Decizia Comisiei Pre-vetting trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu privire la pro­movarea sau nepromovarea evaluării. Decizia se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la luarea acesteia, iar membrii Comisiei nu au dreptul să se abțină de la vot. În cazul parității de voturi, Comisia Pre-vetting va examina repetat informația despre candidatul respectiv și o va su­pune votului în ziua următoare. În cazul în care se constată repetat paritatea de voturi, se consideră că candidatul nu a promovat evaluarea. Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integri­tate dacă s-a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele integrității etice și fi­nanciare, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată. Decizia de nepromovare a evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente pentru exami­narea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru alte proceduri sau procese. Decizia Comisiei Pre-vetting se expediază candidatului la adresa de e-mail a acestuia și instituției responsabile de orga­nizarea alegerilor sau, după caz, a concursului. În cazul în care candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, nu notifică Comisia Pre-vetting despre refuzul său privind publicarea, decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea ale­gerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului, care rămân publice. 54 3.4 Proceduri de contestare Decizia Comisiei Pre-vetting de nepromovare a evaluării poate fi contestată de către candidat în termen de 5 zile de la recep­ționarea deciziei motivate. Decizia defavorabilă a Comisiei Pre-vetting se contestă la CSJ și urmează să se examineze în termen de 10 zile. La modul practic, examinarea contestațiilor a durat în jur de 6-7 luni, în 2 cazuri – 1 lună, într-un caz – 12 luni. În acest interval de timp a fost respinsă 1 contestație și acceptate 22 de contestații ale candidaților. Contestarea deciziei Comisiei Pre-vetting se judecă în con­formitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. La examinarea contestării deciziei Comisiei Pre-vetting, CSJ poate adopta una dintre următoarele decizii: respingerea contestației sau admiterea contestației și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia Pre­vetting. În cazul reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia Pre-vetting, se aplică regulile descrise mai sus ale procedurii de evaluare a integrității candidatului. 55 Din momentul reluării procedurii de evaluare, pe parcursul unui interval de 8 luni, Comisia Pre-vetting a evaluat repetat 7 candidați. Cel mai scurt interval pentru reevaluare a durat 4 luni. Totodată, termenele fixate pentru convocarea AGJ și AGP nu au fost adaptate pentru a permite tuturor candida­ților, contestațiile cărora au fost admise, să fie aleși pentru funcțiile pentru care au candidat. Exact înainte de a adopta primele decizii ale Comisiei Pre­vetting, Parlamentul Republicii Moldova a îngustat teme­iul de admitere a contestațiilor și dispunerea reevaluării candidaților pentru a omite posibilitatea anulării deciziilor Comisiei pe motive de încălcare a procedurii doar la situa­țiile în care CSJ urma să constate că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia Pre-vetting a admis unele erori procedu­rale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. 56 Concluziile capitolului III. „Regulile de joc în Pre-Vetting” − În ciuda intențiilor de reformare conform modelului inspirat din Albania, procesul a fost implementat în lipsa modificărilor constituționale și nu a atins amploarea inițial anunțată(în prima etapă fiind vorba doar despre organele de autoadministrare ale justiției și procuraturii). − Complexitatea și dezechilibrele procedurii de pre-vetting, instituită pentru evaluarea integrității judecătorilor și pro­curorilor în Republica Moldova, de rând cu restricționarea drepturilor candidaților, au prefigurat un proces disfuncți­onal, care a depășit limitele temporale fixate în acest sens. − Impunerea limitărilor temporale nerealiste prin Legea 26/2022, atât pentru Comisia Pre-vetting, cât și pentru completul special al CSJ, nu a asigurat o finalizare rapidă a evaluărilor. Chiar și după aproape 3 ani de mandat, eva­luarea în privința a circa 40% dintre candidații care urmau a fi evaluați de către Comisia Pre-vetting a fost dată în competența altor comisii de vetting. − Legea 26/2022 nu a ținut cont de posibilitatea admiterii contestațiilor candidaților la CSJ, căci timp suplimentar pentru evaluările repetate ale Comisiei Pre-vetting nu a fost prevăzut, iar AGJ și AGP nu li s-a dat timp să cunoască rezultatele contestațiilor înainte de a forma CSM și CSP. 54 Ibidem, art.13. 55 Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting, art.14. 56 Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting, art.14 alin.(8) lit.b), în redacția Legii 354 din 22.12.2022. 26