FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI 4 LIPSA DE FAIR-PLAY Sumar. Capitolul examinează multiplele nereguli și inechități din cadrul mecanismului de pre-vetting pentru candidații la funcțiile de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova, stabilit prin Legea 26/2022. Deși acest proces trebuia să asigure evaluarea corectă a integrității candidaților, numeroase practici instituite de Comisia Pre-vetting au încălcat drepturi fundamentale, inclusiv dreptul la apărare și prezumția nevinovăției. Una dintre principalele probleme este punerea pe seama candidatului a răspunderii pentru integritatea nu doar a sa, ci și a persoanelor„apropiate” de acesta, inclusiv rude extinse, fără a oferi un cadru legal adecvat pentru obținerea informațiilor financiare sau patrimoniale de la/ despre acestea. De asemenea, termenele nerealiste impuse pentru colectarea și furnizarea informațiilor, împreună cu dificultățile de acces la dovezi, au condus la abuzuri și au limitat capacitatea candidaților de a-și apăra integritatea și reputația. Comisia Pre-vetting a impus cerințe retroactive și a atribuit obligații inexistente, precum păstrarea documentelor financiare pentru perioade îndelungate. În plus, prin proceduri discriminatorii și neclare, candidații nu au avut posibilitatea reală de a contesta deci­ziile, iar instanțele au fost de multe ori incapabile să influențeze în mod eficient procesul, ceea ce a dus la o discrepanță între deciziile CSJ și ale Comisiei. În cele din urmă, autoritatea Comisiei de a interpreta și aplica propriul regulament în loc de legea națională și Constituție a agravat și mai mult lipsa de transparență și corectitudine. Mecanismul de pre-vetting a candidaților la funcțiile de mem­bru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procu­rorilor a fost instituit fără a modifica prevederile Constituției, ceea ce a dus la sfidarea unui șir de garanții legislative și constituționale. Mai mult decât atât, Comisia Pre-vetting a stabilit în conti­nuare practici neprevăzute de legislație. Astfel, procesul de pre-vetting a devenit un angrenaj de elemente care a lipsit evaluarea de fair-play. 4.1 Răspunderea candidaților pentru situația și acțiunile persoanelor considerate„apropiate” În cadrul evaluării, candidații urmau să ofere răspunsuri de­taliate referitoare la propria persoană dar și a persoanelor apropiate acestora, 57 pentru o perioadă de 15 ani, indiferent de evoluția relațiilor dintre ei și existența unei comunicări la momentul evaluării. Cercul persoanelor pentru care candidații urmau să ofere informații includeau persoane considerate prin lege ca„fiind apropiate”. Noțiunea de„persoană apropiată” este definită în legislația declarării averilor și intereselor personale și include soții, con­cubinii, persoanele aflate la întreținere, rudele de sânge până la gradul IV(copii, părinți, frați, surori, bunici, nepoți, unchi, mătuși) și rudele prin afinitate până la gradul II(cumnații, socrii, ginerii și nurorile). 58 Această noțiune a„persoanelor apropiate” nu este aplicată la declararea averilor, ci a conflic­telor de interese. Astfel, pentru candidații supuși la pre-vetting care erau obligați să depună anterior declarații de avere și interese era cu neputință să regăsească în propriile declarații anuale din ultimii 15 ani informații financiare și patrimoniale ale„persoanelor apropiate”. În declarațiile de averi se reflectă doar situația„membrilor de familie”. Noțiunea de„membru de familie” este o noțiune mult mai îngustă, care acoperă doar soții, concubinii, copiii minori și persoanele aflate la întreținere. 59 Prin urmare, candidații su­puși evaluării de pre-vetting care au venit din sectorul public și care și-au declarat averile și interesele, puteau, în cel mai bun caz, să găsească rapid în propriile declarații depuse în trecut doar informații despre acele persoane apropiate care erau„membri de familie”. 57 Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting, art.2 alin.(2). 58 Art.2 din Legea 133/2016„privind declararea averii și intereselor personale” definește noțiunea de„persoană apropiată – soțul/soția, copilul, concubinul/ concubina subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării(părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării(cumnat/cumnată, socru/ soacră, ginere/noră)” 59 Art.2 din Legea 133/2016„privind declararea averii și intereselor personale”definește noțiunea de„membru de familie – soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată la întreținere a subiectului declarării” 28