LIPSA DE FAIR-PLAY Imposibilitatea de a obține informațiile detaliate despre situa­ția unui cerc extins de persoane considerate prin lege ca fiind „apropiate” a fost reținută de regulă de către Comisie ca un dubiu de integritate al candidatului evaluat. pot prezenta informații personale doar persoanelor la care aceste informații se referă, căci informațiile cu privire la alte persoane sunt date cu caracter personal ale acelor persoane și constituie informații cu accesibilitate limitată. 61 Comisia a atribuit candidaților toate presupusele„păcate” ale soților, concubinilor, părinților, copiilor, unchilor, mătușilor, nepoților, cumnaților, socrilor, ginerilor și nurorilor etc. Pentru comparație, în Albania, legea care reglementează procedurile de vetting prevede conceptul de„imposibilitate obiectivă” a candidatului de a furniza anumite probe sau ma­teriale care, în mod normal, ar fi necesar să le ofere în cadrul evaluării sale. Art.32 din Legea Vetting din Albania prevede: „Dacă persoana supusă evaluării se confruntă cu imposibili­tatea obiectivă(është në pamundësi objektive) de a furniza înscrisuri justificative a apariției bunurilor, persoana va face o declarație pe propria răspundere în fața organului de evaluare că respectivul document justificativ lipsește, este pierdut sau nu poate fi reprodus sau obținut în nici un alt mod. Organul de evaluare va decide dacă motivul lipsei documentului jus­tificativ este întemeiat. In hotărârea CtEDO pe cauza Xhoxhaj vs Albania din 9 februarie 2021, Curtea s-a referit la acest aspect(paragraful 351):„De asemenea, Curtea observă că secțiunea 32(2) din Legea Vetting prevede în calitate de circumstanță atenuantă faptul că persoa­na supusă evaluării se confruntă cu imposibilitatea obiectivă de a prezenta documente justificative(vezi paragraful 136 de mai sus). În cazul reclamantei, organele de evaluare au susținut că reclamanta nu a prezentat nici un document justificativ care să confirme existența imposibilității sale obiective de a demonstra legitimitatea venitului partenerului ei în perioada dintre anii 1992 și 2000(vezi paragrafele 28 și 69 de mai sus).” 4.2 Inaccesibilitatea probelor și termene nerezonabile de aducere a lor Întrucât termenele de oferire a răspunsurilor la întrebările Comisiei nu au fost expres reglementate de lege, Comisia Pre-vetting a instituit termene derizorii, în mediu de 3 zile lucrătoare, în care candidații urmau să ofere informații finan­ciare, patrimoniale și de altă natură despre situația proprie și a persoanelor apropiate cu o vechime de 15 ani. Prin urmare, în condițiile legislației Republicii Moldova, candi­dații evaluați în pre-vetting puteau solicita doar informații care se referă la propria persoană, având nevoie pentru aceasta de cel puțin trei săptămâni – o lună doar pentru a obține informația. Cât privește obținerea informațiilor financiare și patrimoniale despre alte persoane, Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting nu a reglementat niciun mecanism de facilitare a accesului candidaților la informațiile solicitate de Comisie, care nu se află la dispoziția lor și pe care trebuie să le solicite altor persoane sau de la deținătorii de informații despre aceste persoane. Or, candidații puteau fi în relații ostile, distante, divorț etc. cu persoanele considerate ca fiindu-le„apropiate” prin efectul legii în ultimii 15 ani. Mai mult decât atât, din explicațiile can­didaților ce au putut fi urmărite în timpul audierilor publice, s-au desprins situații în care persoanele considerate„apropi­ate” se aflau peste hotare, erau în stare gravă, aveau starea de sănătate fizică sau mentală precară sau erau decedate la momentul evaluării. Informația și documentele despre bunu­rile înstrăinate către alte persoane care au aparținut anterior candidatului sau persoanelor considerate„apropiate”acestuia în ultimii 15 ani – la fel nu puteau fi interpelate de la organele de stat sau de la aceste persoane fără o cooperare din partea lor. Spre exemplu, copia contractului de vânzare-cumpărare a unui imobil sau automobil pe care candidatul nu le-a păstrat, nu mai poate fi solicitat de la Agenția Servicii Publice(ASP), pentru că bunul are în prezent un alt proprietar. În cazul auto­mobilelor, ASP în general păstrează contractele doar timp de 5 ani. Cu atât mai mult, candidatul nu poate obține informații despre bunurile înstrăinate în ultimii 15 ani de către oricare din persoanele considerate„apropiate” candidatului fără co­operarea lor, cooperare care poate să nu existe din motive nelegate cumva de lipsa de integritate a candidatului evaluat, cum ar fi: ostilitate, lipsă a comunicării, aflare peste hotare, eta­te, amnezie, boală sau chiar deces(imposibilitate obiectivă). 4.3. Punerea exclusivă a sarcinii probei pe seama candidatului Spre exemplu, în hotărârea sa de pe cauza Xhoxhaj vs Albania, CtEDO a considerat că, din punct de vedere al echității pro­cedurilor, este necesar de asigurat timp și facilități pentru pregătirea unei apărări adecvate(art.6(1) CEDO latura civilă). Legislația din domeniul accesului la informații prevede că cererile privind accesul la informații se satisfac în termen de 15-20 zile lucrătoare(echivalent cu 21-23 de zile calendaristi­ce) din momentul înregistrării cererii. 60 Furnizorii de informații Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting nu a tratat integritatea candidatului ca pe o caracteristică personală a acestuia, ci ca pe o trăsătură a sa și a persoanelor considerate ca fiindu-i „apropiate” timp de 15 ani. Totodată, legea a pus sarcina pro­bei de înlăturare a dubiilor Comisiei referitoare la integritatea etică și financiară pe seama candidatului:„se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele integrității etice și financiare, care nu au fost înlătu­60 Art.16 alin.(1) și(2) din Legea 982/2000 privind accesul la informație(în vigoare până la 08.01.2024). 61 Art.7 alin.(2) lit. c) și art.8 din Legea 982 din 11.05.2000„privind accesul la informație”, în vigoare până la 08.01.2024. 29