FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI STUDIU DE CAZ 11. Membrul Comisiei Pre-vetting, Vitalie Miron:„Pre-vettingul a creat un absurd juridic” Facebook, Vitalie Miron, 6 octombrie 2023 89 ”Vreau să fac publică o decizie personală, la care m-am gândit în ultimul timp, iar circumstanțele m-au impus să o iau acum.[…] Mi-am făcut da­toria onest, având o poziție imparțială în raport cu toți candidații, uneori având și opinii separate. Ulterior, după ce CSJ a admis mai multe contestații din partea candidaților nepromovați, Curtea a dispus reluarea procedurii de evaluare a acestora, ținând cont de constatările obligatorii ale CSJ. Astfel, la această etapă pe de o parte există situația de fapt a candidaților materializată prin deciziile Comisiei Pre-vetting de nepromovare a eva­luării, iar pe de altă parte prin deciziile CSJ, argumentele Comisiei au fost descalificate, iar aceasta din urmă de fapt fiind obligată să promoveze candidații. Oricine ar intra în esența lucrurilor, ar conștientiza că suntem în prezența unui absurd juridic, când luarea unei alte decizii ar însemna încălcarea pre­vederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova prin neexecutarea deciziilor CSJ, opțiune deloc admisibilă pentru mine. O circumstanță și mai gravă este faptul că am aflat din spațiul public des­pre faptul că Comisia a promovat persoane care se află până în prezent sub urmărire penală, sau care au obligații financiare, circumstanțe ascunse de candidați. Astfel, consider că mecanismul legal nu a acordat Comisiei posibilitatea de a aprecia obiectiv și multiaspectual toți candidații. De fapt, ne-am limitat la sinceritatea candidaților și a organelor și instituțiilor ce ne-au livrat informația, care s-au adeverit a fi de rea credință în unele ca­zuri, pentru ce fapt urmau a fi descalificați. În aceste circumstanțe, unica soluție pe care o consider oportună pen­tru a-mi păstra imparțialitatea și onestitatea, pentru a nu admite încălca­rea cadrului legal și pentru a evita neexecutarea deciziilor CSJ, este să-mi anunț demisia din funcția de membru al Comisiei de Pre-Vetting începând cu ziua de astăzi. Astfel, declar că astăzi am depus cererea de demisie din cadrul Comisiei „Pre-Vetting”, la Parlamentul Republicii Moldova.” 4.11 Stabilirea termenelor nerezonabile pentru examinarea contestațiilor și reevaluarea candidaților Contrar regulii generale care prevede convocarea AGJ și AGP la care urmează a fi aleși membrii respectivelor consilii supe­rioare cu cel puțin 2 luni înainte, în cazul desfășurării evaluării prin pre-vetting acest termen a fost înjumătățit până la 35 de zile, calculate de la cel mult 7 zile din momentul emiterii de către Comisia Pre-vetting a deciziei de evaluare a ultimului candidat la funcția de membru în consiliul respectiv. 90 Pare totuși lipsit de logică ca atunci când candidații nu trec prin proceduri de evaluare și eventual contestare a acestor evaluări să se ofere un termen dublu pentru convocarea adunărilor. Un alt termen total nerealist setat în lege a fost cel de 10 zile pentru examinarea contestațiilor de către CSJ, dar și efectul unei decizii favorabile pentru candidați: reluarea evaluării de către Comisia Pre-vetting, pentru care nu se aplică niciun termen. După cum am indicat supra, evaluarea inițială a Comisiei Pre­vetting a durat în jur de un an, termenul de activitate al aces­teia fiind prelungit de câteva ori. CSJ a examinat 21 de sesizări în termene de 6-7 luni, trecând prin multiple crize: demisia în lanț a 80-90% din judecătorii Curții care a dus la imposibilita­tea formării completelor, creșterea exponențială a volumului de lucru per judecător, recuzări și ridicări ale excepțiilor de neconstituționalitate în cadrul procedurii de contestare a deciziilor Comisiei Pre-vetting, etc. Comisia Pre-vetting, din momentul reluării procedurii de evaluare, a examinat într-o perioadă de 8 luni dosarele a 7 candidați. Motivul prezentat de către Vitalie Miron convinge doar până la un punct, căci dânsul ar fi putut rămâne în Comisia Pre­vetting și milita pentru reevaluarea pozitivă a candidaților, în conformitate cu convingerile sale despre obligativitatea argu­mentelor CSJ. Gestul său putea fi interpretat fie ca un protest față de o procedură legislativă defectuoasă de contestare, cu nerespectarea Constituției RM(însă aceeași procedură exista atunci când acesta a acceptat să facă parte din Comisie și să activeze în cadrul ei), fie acesta a decis să părăsească Comisia anticipând soluțiile de reevaluare negative pe care urma să le emită Comisia repetat, sfidând astfel deciziile CSJ și prevede­rile Constituției Republicii Moldova. Deși procedurile de reevaluare încă nu s-au încheiat, deciziile Comisiei Pre-vetting luate în cadrul reevaluării, cu o singură excepție, au fost nefavorabile candidaților. Dacă e să comparăm termenul de 7 zile de la emiterea ultimei decizii a Comisiei Pre-vetting plus 35 de zile de la convoca­rea adunărilor generale până la desfășurarea lor propriu-zisă, adică de 42 de zile – în interiorul căruia legiuitorii au prevăzut 5 zile pentru depunerea contestațiilor de către candidați, 10 zile pentru examinarea contestațiilor de către instanța de ju­decată și nu este clar cât timp pentru Comisia Pre-vetting să desfășoare reevaluarea –, cu termenul real de mai bine de un an în care soarta evaluării candidaților inițial respinși de către Comisia Pre-vetting încă nu a fost decisă – devine clar că se­tarea unor asemenea termene nerealiste s-a făcut fie printr-o gravă eroare de calcul a legiuitorului, fie s-a urmărit îngrădirea accesului oricăror alți candidați în afară de cei evaluați din start pozitiv de către Comisia Pre-vetting(în unele cazuri – și a candidaților evaluați pozitiv de Comisia Pre-vetting după reluarea procedurii de evaluare) la formarea organelor de autoadministrare judecătorească și, respectiv, a procurorilor. 89 Ibidem. 90 Art.15 alin.(7) lit. a) și b) din Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting. 36