FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI semnificative de active coincide cu perioada în care Constantin Mîțu își în­cepe activitatea la Fundația KAS, sugerând un prim indiciu că s-ar regăsi în lista scurtă de consilieri prezidențiali/netitulari. Conexiuni și relații amicale Constantin Mîțu, membru al secretariatului Comisiei Pre-vetting, are relații strânse cu numeroși oficiali de rang înalt din Republica Moldova, ceea ce ridică suspiciuni privind influențele politice în procesul de evaluare. Printre aceste conexiuni se numără Olesea Stamate, fost consilier prezi­dențial și fost președinte al Comisiei Juridice din Parlament, precum și Ser­giu Litvinenco, fost ministru al Justiției și ex-președinte al aceleași comisii. Implicarea sa în politică datează încă din 2016, fiind asistent al deputatului Igor Vremea. Întâmplător sau nu, Constantin Mîțu are o relație amicală pe Facebook și cu Vladislav Gribincea, fondatorul CRJM.” 5.5 Convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor de către Ministrul justiției După cum prevedea Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting, AGJ și AGP urmau să fie convocate de către CSM și CSP, re­spectiv, în termen de 7 zile de la soluția Comisiei Pre-vetting cu privire la ultimul candidat judecător/procuror, urmând să aibă loc în 35 de zile de la convocare. Astfel, la 14 februarie 2023, CSM a convocat AGJ pentru data de 17 martie 2023, cu scopul de a alege membrii din cadrul CSM care au trecut pre-vettingul. Această adunare urma să fie prima de la adunările generale extraordinare ale judecă­torilor din 2019, între timp organizarea altor adunări fiind interzisă de către executiv sub diverse pretexte(pandemie, prelungirea mandatelor membrilor CSM, anunțarea con­ceptului de reformare a justiției cu evaluarea candidaților pentru CSM etc.). Pe fundalul temerilor exprimate la nivel politic că magistrații ar putea boicota AGJ și să se prezinte în număr insuficient ca AGJ să nu fie deliberativă, cu o zi până la data stabilită pentru desfășurarea AGJ, la 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru introducerea unor modi­ficări în procedura de convocare și deschidere a AGJ și AGP, precum și referitoare la cvorumul necesar pentru ca AGJ și AGP să fie deliberative. În ziua la care urma să aibă loc AGJ au intrat în vigoare modificările, prin care s-a stabilit că în cazul imposibilității convocării AGJ și AGP din diverse mo­tive, aceste adunări se convoacă de către ministrul justiției, iar dacă adunarea nu a avut loc din lipsă de cvorum, aceasta se desfășoară repetat în cel mult două săptămâni și este deliberativă dacă la ea participă mai mult de 1/3 dintre jude­cătorii, respectiv procurorii, în exercițiu. 117 Astfel, politicul s-a asigurat că dacă judecătorii vor boicota AGJ la care urmau să voteze membrii CSM trecuți prin pre-vetting, ministrul justi­ției va fi în drept să convoace și să deschidă o nouă adunare în două săptămâni, iar o participare redusă a judecătorilor de până la 1/3 fiind suficientă pentru deliberări. Contrar acestor temeri, majoritatea covârșitoare a magistra­ților s-au prezentat la AGJ din 17 martie 2023. La doar câteva zile de la introducerea acelor modificări, Plenara Grupului de State împotriva Corupției al Consiliului Europei(GRECO) a numit această măsură„un pas în direcția greșită a reformei, care afectează implementarea mai multor recomandări pendinte și care pot inversa alte realizări obți­nute până la acel moment.” 118 Asociația Judecătorilor din Moldova la fel a criticat acele modificări, subliniind că una din recomandările Comisiei de la Veneția transpusă deja în actele normative se referea la excluderea Ministrului justiției din cadrul CSM, fiind ilogică înzestrarea reprezentantului puterii executive cu dreptul de a convoca AGJ, organ care asigură realizarea în practică a principiului autoadministrării judecătorești. Constituția Republicii Moldova exclude apriori orice imixtiune a puterii executive în activitatea puterii judecătorești, acest principiu fundamental al statului de drept fiind însă încălcat în mod vădit și arbitrar. Asociația a atenționat că livrarea unor rezul­tate și soluții rapide, care vor funcționa pe termen scurt, nu vor asigura realizarea reforme veritabile. 119 5.6 Limitarea temeiurilor de respingere a contestațiilor Procedura de contestare a deciziilor Comisiei Pre-vetting a fost preconizată din start de o manieră care instituia un control politic asupra procesului, prin formarea unui complet special la CSJ care să examineze contestațiile împotriva deciziilor defavorabile candidaților emise de către Comisia Pre-vetting. Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting prevedea inițial forma­rea unui complet special din 3 judecători ai CSJ, propuși de că­tre președintele CSJ și confirmați prin decretul Președintelui Republicii Moldova. Președintele Republicii Moldova însă era în drept să refuze includerea judecătorilor care urmau să-i fie propuși de oricâte ori dorea, ceea ce reducea sensul prevederilor respective la selectarea camuflată directă de către Președintele țării a judecătorilor din completul special al CSJ. 120 La 7 aprilie 2022 CC a declarat neconstituțională implicarea Președintelui Republicii Moldova în formarea completului special de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor de­favorabile ale Comisiei Pre-vetting. 121 117 Legea 44/2023 din 16.03.2023 pentru modificarea unor acte normative. 118 Al doilea Raport Intermediar privind Republica Moldova Adoptat de către GRECO la Plenara nr.93 din 20-24 martie 2023, publicat la 29 mai 2023, a se vedea paragrafele 34 și 76din raport, sursa: https://rm.coe.int/fourth-evaluation-round-corruption-prevention-in-respect-of-members-of/1680ab41b9 119 https://www.zdg.md/stiri/stiri-justitie/asociatia-judecatorilor-despre-proiectul-de-lege-care-ar-permite-convocarea-adunarii-genera­le-de-catre-ministrul-justitiei-principiul-fundamental-al-statului-de-drept-este-incalcat-in-mod-v/ 120 Art.14 alin.(2) și(3) din versiunea inițială a Legii 26/2022 cu privire la pre-vetting. 121 Hotărârea CC Nr. HCC9/2022 din 07.04.2022 pentru controlul constituționalității Legii 26 din 10 martie 2022...(sesizarea nr. 43a/2022). https://www. con­42