SUSȚINEREA REFORMEI DE CĂTRE SOCIETATEA CIVILĂ 6 SUSȚINEREA REFORMEI DE CĂTRE SOCIETATEA CIVILĂ Sumar: Capitolul explorează implicarea activă a organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova, în special a CRJM, dar și a altor ONG-uri, în procesul de evaluare a candidaților pentru funcțiile de membri în CSM și CSP. Aceste organizații nu doar că au promovat și susținut reforma prin campanii de advocacy, dar au avut și un rol direct în elaborarea și monitorizarea proceselor de pre-vetting și vetting. Membrii și familiile acestora au fost implicați activ în colectarea și analizarea informațiilor pentru Comisia Pre-vetting, ei au făcut parte din structurile pre-vetting, ei au fost primii candidați evaluați cu succes de către Comisia Pre-vetting, ajungând, pe această cale, în cele mai importante funcții din justiție, iar aceasta a ridicat întrebări inevitabile legate de conflictele de interese. În ciuda contribuțiilor valoroase, implicațiile acestor organizații în procesele de evaluare au generat controverse, mai ales în con­textul în care au apărut suspiciuni de favoritisme și interese personale. Lipsa unor reglementări clare privind conflictele de interese a intensificat percepția publică că aceste organizații ar urmări beneficii personale și organizaționale din implicarea în procesul de reformă. De asemenea, accesul ilegal la datele personale ale candidaților a stârnit un scandal public semnificativ, ridicând întrebări serioase privind protecția datelor și abuzurile admise în procesele de evaluare. Legea 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale obligă membrii organelor de conducere și de control ale orga­nizației care dorește să obțină statutul de utilitate publică să respecte regulile cu privire la conflictul de interese. 141 Nereglementarea situațiilor care să fie expres considerate conflicte de interese în organizațiile neguvernamentale nu împiedică apariția îngrijorărilor publice legate de conflictele de interese. Dedublarea calității actorilor din societate civilă le permite să urmărească atât obiective de interes public, cât și interese personale. 6.1 Elaborarea, promovarea, monitorizarea pre-vettingului. Încrederea politicienilor și potențiale conflicte de interese Membrii organizațiilor societății civile, rudele și alte persoa­ne apropiate lor pot, în principiu, evolua în diverse calități în cadrul procesului de pre-vetting. Nu există careva restric­ții în acest sens. Totuși, relațiile dintre membrii ONG-urilor și apropiații lor sunt importante, în special dacă din cauza acestor relații ei își amplifică șansele de succes în cadrul pre-vettingului mai mult decât în virtutea altor merite. Lipsa regulilor clare referitoare la conflicte de interese și pantuflaj(în engleză„revolving doors”, supranumit feno­menul ușilor turnante) pentru membrii societății civile, pe de o parte, și pentru membrii Comisiei Pre-vetting și ai Secretariatului Comisiei, pe de altă parte, sporesc șanse­le apariției situațiilor percepute public drept conflicte de interese, fără a fi tratate ca atare de către cei vizați. Căci, indiferent de existența unor reguli clare, publicul percepe parcursul unor persoane prin procesul de pre-vetting cu o doză de scepticism din cauza suspiciunilor că parcursul favorabil le este asigurat anume prin conflicte de interese. Când membrii acelorași organizații și persoanele apropia­te lor(rudele, soții, finii, nașii, colegii) se întâlnesc între ei în calitate de autori/promotori/monitori ai proceselor de reformă, inclusiv pre-vetting și de beneficiari nemijlociți ai acestor procese, criticile devin inevitabile. Dubiile față de obiectivitatea procesului subminează încrederea în proce­sul de reformă a justiției și nu convinge publicul că reforma produce schimbarea dorită de sporire a integrității. În mod normal, participarea ONG-urilor în cadrul refor­melor ar trebui să poată garanta societății o mai bună re­alizare a interesului public. Însă când membrii ONG-urilor sunt suspectați de interese private și beneficii personale în procesul reformei, când procesele evaluării cu partici­parea exponenților ONG-urilor și a apropiaților lor sunt secretizate, ei nu mai sunt la fel de elocvenți în garantarea interesului public. Două organizații neguvernamentale din Republica Moldova cel mai frecvent asociate cu procesele de eva­luare a candidaților la funcțiile de membru în CSM și CSP sunt CRJM și IPRE. 141 Legea 86/2020 din 11.06.2020 cu privire la organizațiile necomerciale, art.22 alin.(1) lit.e). 47