FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI 7 PROCESUL DE EVALUARE DIN PERSPECTIVA CANDIDAȚILOR Sumar: Capitolul analizează experiențele persoanelor care au fost supuse evaluării pre-vetting pentru funcțiile de membru în CSM și CSP din Republica Moldova, oferind o privire detaliată asupra percepțiilor și dificultăților întâmpinate de aceștia pe parcursul procesului. Studiul a inclus un focus-grup cu judecători și procurori care nu au promovat evaluarea, completându-l cu chestionare anonime. Candidații au discutat despre problemele legate de aplicarea criteriilor de integritate etică și financiară, termenele scurte de răspuns, dificultățile în obținerea informațiilor solicitate de Comisie și interpretările contradictorii ale întrebărilor lor. De asemenea, candidații au semnalat îngrijorări legate de accesul limitat la materialele dosarelor administrative, de accesarea ilegală a datelor personale și de tratamentul perceput ca umilitor și discriminatoriu din partea Comisiei Pre-vetting. În plus, au fost exprimate temeri legate de presiunile politice și influențele externe asupra procesului de evaluare și contestare. Spre deosebire de exercițiile de monitorizare ale altor organi­zații, AJAM, ca parte a metodologiei acestui studiu, a realizat și monitorizare a experiențelor persoanelor evaluate în cadrul proceselor de pre-vetting, pentru a surprinde situația din inte­rior, care nu putea fi surprinsă prin intermediul unor monitori doar prin asistare la ședințele publice de audiere a candidați­lor de către Comisia Pre-vetting și la ședințele de judecată ale CSJ la care s-au examinat contestațiile celor care nu au fost de acord cu deciziile Comisiei Pre-vetting privind evaluarea lor. În decembrie 2023, AJAM a organizat un focus-grup cu candidații la funcțiile de membri ai CSM ș CSP din rândul judecătorilor și procurorilor care nu au promovat pre­vettingul, pentru a discuta despre experiența lor, garanțiile de care s-au bucurat sau de care au fost lipsiți, precum și despre lacunele procesului din perspectiva lor. Participanților li s-a solicitat să completeze chestionare anoni­me, pentru a obține date empirice despre practicile Comisiei Pre-vetting în raport cu subiecții evaluării. Dincolo de nemul­țumirile evidente, candidații judecători și procurori au o înțe­legere excelentă a legislației, a propriilor drepturi și pot explica pertinent dacă acestea le-au fost încălcate și în ce fel. În cadrul focus-grupului au fost invitați doar candidații judecători și procurori care nu au promovat pre-vettingul, inclusiv cei care nu au l-au promovat din cauză că s-au retras după începutul evaluării. Cei care s-au retras în timpul evaluării au completat doar întrebările la care puteau oferi un răspuns. Eșantionul celor chestionați a cuprins 14 din 23 de judecători (78%) care nu au promovat pre-vettingul și 4 din 10 procurori care nu l-au promovat(40%). Prin urmare, eșantionul cercetării a cuprins, în mediu, 55% din participanții la procedura de pre-vetting care nu au promovat-o. Chestionarele au fost structurate astfel încât să surprindă ur­mătoarele aspecte: aplicarea criteriilor de evaluare a integrității etice, aplicarea criteriilor de evaluare a integrității financiare, termenele de pregătire a răspunsurilor, acumularea informațiilor de către candidați și sarcina probei, interpretarea informațiilor de către Comisie, accesul candidaților la materialele dosarelor administrative, accesarea datelor cu caracter personal, abțineri și recuzări și contestarea deciziilor Comisiei Pre-vetting. 7.1 Aplicarea criteriilor de evaluare a integrității etice În cazul a 94% din candidații chestionați, pe parcursul evaluării, Comisia Pre-vetting a reținut situații pe care le-a calificat drept de necorespundere a criteriului de integritate etică. Dintre aceștia, 47% consideră că Comisia Pre-vetting le-a reproșat situații care nu țineau în totalitate de ei, dar erau imputabile și altor persoane, 41% au recunoscut că au fost reținute situații opozabile anume lor, iar 12% consideră că situațiile erau imputabile doar altor persoane. Dintre toți candidați care recunosc că pe parcursul evaluării li s-a reținut necorespunderea criteriului de integritate etică, Comisia s-a referit la încălcarea unui principiu concret din Codul de etică al judecătorilor/ procurorilor în cazul a 41% din acești candidați, iar în cazul celorlalți 59% din candidați, Comisia s-a referit la situații pe care nu le-a considerat etice din considerente care nu aveau legătură cu prevederile codurilor de etică ale judecătorilor și procurorilor: − „S-a insinuat că au existat conflicte de interese în activitatea de serviciu, indicându-se, contrar legii, că o rudă îndepăr­tată mi-ar fi fost, de fapt, rudă apropiată.” 56