PROCESUL DE EVALUARE DIN PERSPECTIVA CANDIDAȚILOR −„Au fost imputate situații de etică din momentul în care nu eram în funcție, motivând că acțiunile din trecut(sancțiunile contravenționale) nu sunt caracteristice unui procuror, deși procuror atunci nu eram.” mă că acele situații fuseseră anterior obiectul verificărilor ANI, a Inspecției judiciare sau a Inspecției procurorilor, iar în toate acele cazuri fie Inspecția, fie ANI, fie instanța de judecată(CSJ, CEDO) au constatat lipsa încălcării eticii de către candidat. −„S-a referit la activitatea mea pe Instagram, care nu se încadrează în nici un principiu de etică și nici nu-mi poate fi imputată ca atare.” −„Dubiile financiare asupra soțului mi-au fost imputate mie ca dubii etice.” − „Referitor la automobilul fratelui mi se imputa faptul că așa cum eu figuram în polița de asigurare – automobilul mi-ar aparține. Într-un final, în decizie nu s-a menționat automobilul.” −„Comisia a inventat o încălcare etică, reieșind din aceea că am acceptat mijloace financiare de la tatăl meu, deși dânsul avea inițiat un control al averii de către ANI.” −„Comisia a reținut ca încălcare etică rolul meu activ în cadrul AGJ din octombrie 2019 ca pe o pretinsă incompatibilitate cu situația că am făcut parte din completul judiciar care a judecat acțiunea în obligare, prin care s-a dispus convocarea AGJ.” − „Beneficierea de către candidat de prevederile Legii cu privire la procuratură, în ceea ce privește obținerea dreptului la spațiu locativ de serviciu, cu ulterioara privatizare a acestuia de către membrii familiei(nu de către candidat), iar ulterior obținerea terenului pentru construcția casei de locuit de la administrația publică locală, în temeiul prevederilor Codului funciar, de către familia nou-formată a candidatului, a fost apreciat drept necorespundere criteriului de etică profesională.” − „S-au referit la un caz care a avut loc cu 16 ani în urmă, precum că aș fi încălcat imparțialitatea, deși CEDO și CSJ s-au expus că nu a fost așa.” Dintre candidații în cazul cărora Comisia s-a referit la încălcarea unui principiu etic concret din Codul de etică a judecătorilor/ procurorilor, în cazul a 20% Comisia s-a referit la încălcarea principiului imparțialității, 50%- la încălcarea principiului integrității(cadouri, favoruri, tranzacțiile cu proprietate), 10%- la încălcarea principiului profesionalismului. În alte 20% din cazuri în care Comisia a reținut încălcarea unui principiu concret al Codului de etică, aceasta s-a referit la încălcarea principiului corectitudinii(10%) și a principiului transparenței și confidențialității(10%), chiar dacă situațiile respective nu țineau de atribuțiile profesionale de serviciu. Dintre candidații situațiile cărora au fost apreciate de Comisie drept necorespundere criteriului de integritate etică, 24% afirDin toate cazurile reținute de către Comisia Pre-vetting ca fiind încălcări ale integrității etice, 70% se refereau la situații care au avut loc în perioada în care candidații dețineau funcția de judecător sau procuror și care au avut loc în ultimii 15 ani (termen în care se poate extinde verificarea Comisiei), 24% s-au referit la situații în care s-au aflat candidații cu 5, 8, 10 și 13 ani(medie de 9 ani) înainte de a deveni judecători/ procurori, iar 6% s-au referit la situații care au avut loc cu 16 ani în urmă, în care candidatul activa în calitate de judecător(legea permite verificarea integrității doar pentru ultimii 15 ani). Cu excepția celor 2 candidați care s-au retras în timpul evaluării, în cazul tuturor celorlalți candidați participanți la sondaj, în deciziile luate în cadrul evaluării de către Comisia Pre-vetting a fost reținută necorespunderea candidaților criteriului de integritate etică. În niciunul din cazurile date, Comisia nu a reținut în deciziile sale de nepromovare a evaluării în baza criteriului de integritate etică explicațiile candidaților. 7.2 Aplicarea criteriilor de evaluare a integrității financiare În cazul a 94% dintre candidații chestionați, Comisia Pre-vetting a reținut situații pe care le-a calificat drept necorespundere criteriului de integritate financiară, deși 12% consideră că dubiile respective erau integral imputabile altor persoane, fără vreo legătură cu persoana evaluată. Din toate cazurile în care Comisia Pre-vetting a reținut candidaților dubii cu privire la integritatea financiară, 57% se refereau la situații care au avut loc în perioada în care candidații dețineau funcția de judecător sau procuror, iar 43% s-au referit la situații în care candidații s-au aflat cu 10, 11, 13, 15 și 20 de ani(media de 14 ani) 177 înainte de a deveni judecători/ procurori. Din toți cei cărora Comisia Pre-vetting le-a identificat dubii referitoare la integritatea financiară în perioada de dinainte de a deveni judecători și procurori, în cazul a 50% din candidați dubiile Comisiei se refereau la perioada în care candidații erau copii sau studenți, 33% din candidați și persoanele apropiate lor în legătură cu care Comisia a formulat dubii – erau angajați în afara sistemului justiției și doar în privința a 17% din candidați dubiile Comisiei s-au referit la perioada în care aceștia erau angajați în sistemul justiției într-o altă calitate. Dintre candidații chestionați care nu s-au retras în timpul evaluării, Comisia a constatat în deciziile sale necorespunderea criteriului de integritate financiară în privința a 93% candidați 177 Unele cifre se repetă de câteva ori în chestionare(de ex., cifra de 13 ani se indică de două ori), iar media anilor a fost calculată reieșind din suma tuturor anilor indicați de candidați și numărul candidaților care le-au indicat. 57
Druckschrift
Fazele pre-vettingului : faţa nevăzută a reformei justiţiei
Entstehung
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten