FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI și doar în cazul a 7% a reținut explicațiile candidatului și nu s-a referit la necorespunderea criteriului de integritate financiară. 7.3 Termenele de pregătire a răspunsurilor Dintre candidații chestionați, 71% au susținut că nu ar mai fi acceptat să-și înainteze candidatura dacă ar fi știut care urmau să fie termenele acordate de către Comisie pentru a răspunde la întrebările Comisiei și solicitările de prezentare a actelor și a altor informații. Dintre candidații chestionați, 89% au considerat că termenele acordate de Comisia Pre-vetting pentru a pregăti răspun­surile și a prezenta actele și informațiile solicitate nu au fost suficiente. Potrivit candidaților, Comisia le oferea, în mediu, 4,6 zile calen­daristice, dintre care doar 2,9 zile erau lucrătoare(între 3 și 7 zile calendaristice, dintre care între 1-5 zile lucrătoare). Doar 11% din candidații chestionați au reușit să-și ia zile de concediu din cont propriu pentru a putea pregăti răspunsuri la întrebările Comisiei. În cazul celorlalți candidați, 56% nu au cerut concediu, pentru că aveau foarte mult de lucru și nu-și puteau permite amânări în cadrul dosarelor, 22% se aflau în concediu anual plătit, 17% nu erau numiți în func­ție până la atingerea plafonului de vârstă, iar 5% erau sus­pendați în legătură cu pornirea urmăririi penale în procesul de pre-vetting. 178 7.4 Acumularea informațiilor de către candidați și sarcina probei Din toți candidații chestionați, doar la 6% le-a reușit de fie­care dată să obțină actele și informațiile cerute de Comisia Pre-vetting, pe când celorlalți 94% nu le-a reușit să facă rost de ele. Printre comentariile candidaților s-a menționat:„În anumite cazuri autoritățile sesizate de către mine pentru eli­berarea actelor sau informațiilor m-au informat despre lipsa actelor, or, din motivul expirării termenilor prevăzute de lege sau ordinelor/ regulamentelor departamentale, acestea erau nimicite.” Referitor la 81% din candidații chestionați, Comisia Pre­vetting a solicitat acte și informații de la candidați, de o ma­nieră din care era clar că Comisia deținea deja aceste acte și informații, iar candidații nu le puteau obține. Dintre candidații chestionați, 67% sunt de părerea că acorda­rea unor termene suficiente pentru a răspunde la întrebările Comisiei Pre-vetting le-ar fi oferit posibilitatea să înlăture du­biile Comisiei referitoare la corespunderea lor criteriilor de evaluare. Potrivit candidaților, pentru o pregătire adecvată a răspunsu­rilor la întrebări și obținere a informațiilor solicitate de Comisia Pre-vetting, ei ar fi avut nevoie de un termen de 5 ori mai mare decât cel oferit de Comisie, în mediu, de 22 de zile(cel mai mic număr indicat fiind de 10 zile, iar cel mai mare – de 90 de zile). Unul dintre candidații chestionați a indicat următoarele, în co­mentarii:„Solicitarea[de către candidați] de acte sau informații de la autorități, precum și furnizarea lor cade sub incidența Legii privind accesul la informații și Codului administrativ. Examinarea de către autorități a cererilor de acest gen se face într-un termen de până la 15 zile, care poate fi prelungit până la 30 zile. În con­dițiile respective, solicitările candidaților erau examinate de către autorități în termenul prevăzut de legile menționate, dar nu în termenul solicitat de către Comisie. Pentru a nu încălca termenul stabilit de Comisie, eram impus de situație să apelez executorii sau șefii instituțiilor sesizate pentru a ruga furnizarea în regim de urgență a informațiilor/actelor solicitate. Problema termenilor restrânși, care făcea imposibilă prezentarea în termenul solici­tat de către Comisie a actelor/informațiilor, a fost constatată în decizia CSJ din 01.08.2023, ca fiind o încălcare a drepturilor candidatului.” De la 89% dintre candidații care nu au promovat evaluarea, Comisia Pre-vetting le-a solicitat să prezinte acte și informații pe care aceștia nu le dețineau(spre ex., informații despre veniturile din ultimii 15 ani ale partenerului, fraților, surorilor, părinților, copiilor, ginerilor și nurorilor, acte deținute de alte persoane sau instituții etc., inclusiv acte ale căror termene de arhivare și păstrare expiraseră). Din comentariile candi­daților:„În pofida faptului că Comisia a fost informată despre imposibilitatea prezentării actelor solicitate(în acest sens fiind prezentate probe – răspunsurile autorităților care confirmă că actele nu s-au păstrat), în deciziile de nepromovare au fost făcute mențiuni precum că candidatul nu a prezentat actele/ informațiile, chestiunea dată fiind astfel pusă pe seama candi­datului și argumentată în defavoarea acestuia.” Printre motivele din care candidații n-au putut prezenta acte Comisiei au fost următoarele: 179 − 94% – solicitarea actelor pe care candidatul le-a deținut cândva, dar nu le-a păstrat și nici nu avea obligația de a le păstra; − 81% – solicitarea actelor deținute de instituțiile statului (spre exemplu, ASP), care se refereau în trecut la persoana candidatului, dar care nu se refereau deja la persoana sa și care nu-i puteau fi prezentate din acest motiv(imobile, autovehicule înstrăinate altor persoane etc.); − 69% – solicitarea actelor și informațiilor despre alte per­178 În privința candidatului respectiv a fost pornită urmărirea penală în timpul procesului de pre-vetting, acesta fiind ulterior achitat de către instanța de judecată. 179 Candidații au putut bifa răspunsuri multiple la această întrebare din chestionar, deoarece diferite acte și informații puteau fi imposibil de prezentat din diferite motive. Astfel, suma procentelor la această întrebare nu poate fi egală cu 100%. 58