FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI deținută de către organele de securitate și cele de drept ar putea fi de asemenea obținută de către Comisie, fără a fi clară ponderea unei asemenea informații conferite către Comisie, cu atât mai mult cu cât Comisia apreciază materialele acumu­late după intima sa convingere. 219 Or, informațiile neverificate sau neconfirmate prin probe în cadrul unui proces penal nu ar trebui, în mod normal, să fie reținute de către Comisie. În acest sens, Legea 26/2022 prevede că întru exercitarea funcțiilor sale, Comisia are competența de a colecta și verifica orice date relevante pentru evaluarea candidaților. 220 Totuși competența de a verifica datele colectate nu impune obligativitatea de a o face, la fel cum nu impune nici obligația de a le accepta în mod automat, fără vreo apreciere critică privind admisibilita­tea, pertinența și concludența acestora. Notele SIS Avizul nr. 21(2018) privind prevenirea corupției în rândul ju­decătorilor, adoptat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni(CCJE), 221 include recomandări ferme în ceea ce privește implicarea serviciilor de informații în procedurile ce vizează integritatea magistraților. Acest aviz care, conform preambulului, se bazează în special pe constatările și reco­mandările GRECO, 222 prevede următoarele standarde: − verificările făcute prin intermediul serviciilor de securitate NU pot viza judecătorii în funcție; − sub nicio formă lupta împotriva corupției în rândul judecă­torilor nu ar trebui să conducă la interferența unui serviciu secret în justiție. 223 Implicarea serviciilor secrete în evaluarea integrității judecă­torilor, chiar și în procesul de combatere a infracțiunilor de corupție este inadmisibilă, deoarece independența și inamo­vibilitatea magistraților sunt protejate prin norme speciale, iar utilizarea informațiilor furnizate de către aceste servicii oferă un teren larg pentru interpretări speculative ale informațiilor operative neprobate. În cadrul procesului de pre-vetting au existat situații în care candidații au depistat că în privința lor au fost acumulate ase­menea informații, fără ca acestea să le fie puse la dispoziție. Comisia Pre-vetting a susținut că a oferit candidaților acces doar la acele materiale pe care le-a considerat relevante. Cu toate acestea, informațiile acumulate de la SIS nu au fost oferite candidaților de către Comisie spre a face cunoștință cu ele, chiar dacă au fost puse la baza evaluării și au contribuit la formarea percepției negative a membrilor Comisiei despre candidații respectivi, întrucât membrii Comisiei apreciază informațiile acumulate pornind de la intima lor convingere. STUDIU DE CAZ 29. Candidatul Victor Sandu, evaluat negativ în baza informațiilor SIS prezentate Comisiei Pre­vetting, în lipsa probelor care le-ar putea confirma Decizia 18 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Victor Sandu, Candidat la funcția de membru în CSM, adoptată de Comisia Pre-vetting(nepublicată) 224 „Potrivit informațiilor disponibile, pentru mușamalizarea cazului respectiv, inculpații ar fi transmis judecătorului și procurorului pe caz mijloace finan­ciare în mărime de cca. 80.000 euro.[…] Totodată, conform unor date, în seara zile de 02.04.2018, judecătorul Vic­tor Sandu, de comun cu judecătorii completului ce au judecat cauza[…] s-ar fi întrunit în biroul de serviciu din cadrul procuraturii a lui Nicolae Chi­toroagă[…].” În procesul de examinare a contestației la CSJ, Comisia Pre-vetting a pre­zentat notele acumulate de la SIS. Din notele SIS rezulta că ei dețineau anumite informații precum că judecătorul ar fi primit suma de bani de 80.000 euro în legătură cu soluția dată într-un dosar. O altă informație pre­zentată de SIS a fost că judecătorul ar fi fost în clădirea PCCOCS în ziua de 2 aprilie 2018, unde, în contextul unui dosar aflat în gestiunea judecătoru­lui, s-ar fi întâlnit cu șeful acestei procuraturi(Nicolae Chitoroagă). Judecătorul Victor Sandu a solicitat de la SIS să-l informeze dacă SIS a con­firmat ulterior aceste informații, pe care acesta le neagă, afirmând că nu a fost niciodată în sediul acelei procuraturi, că nu s-ar fi întâlnit niciodată cu acel procuror, aducând și probe în acest sens – confirmarea din partea procuraturii că judecătorul nu a fost fixat ca intrat în clădire. De asemenea, judecătorul a negat că ar fi luat vreodată sume de bani în cadrul dosare­lor, susținând că dacă ar fi existat indicii clare, SIS urma să sesizeze imediat procuratura, ca informațiile respective să poată fi verificate în cadrul unui proces penal. În cadrul chestionării pentru realizarea studiului, judecătorul a transmis copiile răspunsurilor primite de la SIS. Răspuns SIS nr.20-S-445/24 din 29 aprilie 2024 pentru judecătorul Victor Sandu „Informațiile prezentate de SIS în nota informativă privind transferul și pri­mirea unei sume necuvenite, evaluată la aproximativ 80.000 euro, au avut caracter de informații primare. Totodată, ulterior nu a mai fost posibil de a stabili destinatarii concreți ai sumei respective și probarea acțiunilor date. Din considerentul lipsei unor date confirmative privind existența unei bă­nuieli rezonabile de săvârșire a infracțiunii, Procuratura nu a fost sesizată.” 219 Legea 26/2022, art.10 alin.(9). 220 Legea 26/2022, art.6 lit. c). 221 https://rm.coe.int/avis-no-21-du-ccje-en-roumain/168093ed29 222 Inclusiv pe raportul GRECO referitor la„Prevenirea Corupției cu privire la membrii parlamentului, judecători și procurori. Concluzii și tendințe”(Runda a patra de evaluare a GRECO)”. 223 Paragrafele 26 și 27 din Avizul nr. 21(2018) privind prevenirea corupției în rândul judecătorilor, adoptat de CCJE prevede: ”26. CCJE nu recomandă verificări care merg dincolo de verificarea general acceptată a cazierului și situației financiare a unui candidat. Cu toate acestea, unele țări fac verificări detaliate ale integrității, care includ istoricul personal, familial și social al unui candidat. Aceste verificări sunt de obicei derulate de serviciile de securitate. În statele unde au loc astfel de verificări, acestea ar trebui să se desfășoare potrivit unor criterii care pot fi evaluate în mod obiectiv. Candidații ar trebui să aibă dreptul să acceseze orice informații obținute. Un candidat respins pe baza unui astfel de control trebuie să aibă dreptul să facă apel la un organism independent și, în acest scop, să aibă acces la rezultatele unui astfel de control. 27. Ar trebui să se facă distincție între judecătorii care candidează pentru a intra în sistemul judiciar și judecătorii în funcție. Sub nicio formă lupta împotriva corupției în rândul judecătorilor nu ar trebui să conducă la interferența unui serviciu secret în justiție. Corupția în rândul judecătorilor este o infracți­une și prin urmare ar trebui tratată în cadrul stabilit de lege.” 224 Decizia nr. 18 din 18 ianuarie 2023 a Comisiei Pre-vetting a fost pusă la dispoziție de către candidatul Victor Sandu, spre a fi utilizată în cadrul realizării pre­zentului studiu. 76