CONCLUZII ȘI LECȚII DE ÎNVĂȚAT 13 CONCLUZII ȘI LECȚII DE ÎNVĂȚAT Concluziile capitolului II. „Miturile reformei justiției în Moldova” − Reforma justiției din Moldova este adânc marcată de mi­turi care reflectă tensiunile dintre așteptările publicului și realități. Deși au existat eforturi semnificative de a„curăța” justiția, procesul a fost stagnat de conflictele interne dintre politicul moldovenesc și sistemul judiciar. − Pentru a fi credibile, procesele de reformă în domeniul justiției trebuie să aibă la bază principiile de transparență, independență și excludere a interferențelor politice. − Dacă în loc de standarde internaționale în reformarea justi­ției sunt aplicate metode contrare acestor standarde, con­cluzia la final nu poate fi că bunele practici internaționale nu au funcționat în Moldova. − Mitul conform căruia justiția s-ar opune reformelor sau că judecătorii nu au pedepsit cazurile de corupție din „Laundromat” subestimează complexitatea procesului ju­diciar și nevoia de respectare a procedurilor legale. − Standardele și bunele practici internaționale se numesc astfel pentru că ele și-au demonstrat în repetate rânduri eficiența. Trebuie doar aplicate strict, consecvent, uniform și cu bună credință. − Ultimul CSM dinaintea reformei, decredibilizat și cu man­datul depășit, a funcționat acceptând intervențiile și pro­tecția politică, eșuând o„auto-curățare” reală a sistemului. Concluziile capitolului III. „Regulile de joc în Pre-Vetting” − În ciuda criticilor, judecătorii nu au avut pârghiile necesare pentru a se reforma și auto-curăța singuri(altfel decât prin CSM), iar intervențiile politice au făcut ca aceste reforme să pară mai degrabă un atac asupra justiției decât o schim­bare reală. − În ciuda intențiilor de reformare conform modelului in­spirat din Albania, procesul a fost implementat în lipsa modificărilor constituționale și nu a atins amploarea inițial anunțată(în prima etapă fiind vorba doar despre organele de autoadministrare ale justiției și procuraturii). − Reforma justiției prin evaluări extraordinare a fost inspirată din abordarea„intrării politicului cu buldozerul în justiție”. Abordarea respectivă poate fi considerată un eșec, din mo­ment ce membrii reformați ai CSM au anunțat că justiția nu mai trebuie să fie independentă, iar președintele țării – că abordările de până acum nu au fost suficient de dure, iar practicile și standardele internaționale în domeniul justiției nu funcționează în Republica Moldova. Lecții de învățat − Pentru o reformă de succes în domeniul justiției, este esen­țială o înțelegere cât mai clară și realistă a problemelor fundamentale cu care se confruntă justiția. − Contextul politic și sloganele electorale pot anticipa refor­mele în domeniul justiției, dar ele nu sunt suficiente pentru elaborarea și implementarea lor cu succes. Reformele în justiție se pot baza doar pe o înțelegere veritabilă și amplă a problemelor pe care le adresează, pe probe, nu mituri. − Complexitatea și dezechilibrele procedurii de pre-vet­ting, instituită pentru evaluarea integrității judecăto­rilor și procurorilor în Republica Moldova, de rând cu restricționarea drepturilor candidaților, au prefigurat un proces disfuncțional, care a depășit limitele temporale fixate în acest sens. − Impunerea limitărilor temporale nerealiste prin Legea 26/2022, atât pentru Comisia Pre-vetting, cât și pentru completul special al CSJ, nu a asigurat o finalizare rapidă a evaluărilor. Chiar și după aproape trei ani de mandat, evaluarea în privința a circa 40% dintre candidații care ur­mau a fi evaluați de către Comisia Pre-vetting a fost dată în competența altor comisii de vetting. − Legea 26/2022 nu a ținut cont de posibilitatea admi­terii contestațiilor candidaților la CSJ, căci timp supli­mentar pentru evaluările repetate ale Comisiei Pre­vetting nu a fost prevăzut, iar AGJ și AGP nu li s-a dat timp să cunoască rezultatele contestațiilor înainte de a forma CSM și CSP. 117