FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI OPȚIUNEA 2: Anularea completă a procesului de pre-vetting, dar introducerea în schimb a criteriilor de integritate în sistemul anterior, permițând AGJ și AGP să își aleagă singuri membrii în CSM și, respectiv, CSP, aplicând criterii clare de integritate. Argumente pro: Argumente contra: 1. Restabilirea stabilității și continuității sistemului judi­ciar: Anularea completă a pre-vettingului, dar aplicarea unor criterii clare de integritate, ar permite menținerea unui anumit nivel de stabilitate și continuitate în sistemul judiciar. Astfel, nu se va ajunge la o discontinuitate severă în activitatea instituțiilor, iar judecătorii și procurorii vor putea să își continue activitatea, dar într-un cadru mai transparent și mai responsabil. 1. Lipsa unui control intern eficient: Chiar și cu introdu­cerea unor criterii de integritate, sistemul de selecție a membrilor CSM și CSP de către AGJ Și AGP rămâne vul­nerabil la influențe interne sau externe. Deși integritatea este importantă, fără un mecanism de control puternic și transparent, riscurile de corupție și de politizare pot persista, iar eficiența procesului de selecție ar putea fi periclitată. 2. Reducerea riscurilor de politizare: Prin introducerea unor criterii de integritate clare și obiective în procesul de selecție a membrilor CSM și CSP de către AGJ și, respectiv, AGP, se poate reduce influența politică asupra acestor in­stituții. Permițând ca selecția să fie realizată în continuare de către aceste structuri, dar sub un set de criterii mai rigi­de și transparente, se poate asigura o alegere bazată mai mult pe merit și integritate, decât anterior, când acestea lipseau în totalitate. 3. Păstrarea autorității și responsabilității profesionale: Judecătorii și procurorii ar putea să își păstreze autorita­tea profesională și să își apere independența, având în continuare dreptul de a alege membrii CSM și CSP, însă cu criterii de integritate mai bine reglementate. Acest lucru poate stimula un sistem judiciar mai responsabil, fără a lăsa loc pentru abuzuri sau influențe externe. 2. Posibilitatea de a menține status quo-ul: O abordare mai puțin radicală, cum ar fi revenirea la formula ante­rioară de alegere a membrilor CSM și CSP de către AGJ și, respectiv, AGP, dar cu criterii de integritate, riscă să nu adreseze în mod suficient problemele de fond ale siste­mului judiciar. Se poate ajunge la o stagnare a reformei, fără o schimbare reală și profundă în modul în care sunt gestionate instituțiile de justiție. 3. Confuzia publicului și scăderea credibilității: Anularea completă a pre-vettingului și revenirea la un sistem ante­rior, chiar cu îmbunătățiri în criteriile de integritate, poate crea confuzie în rândul publicului. Dacă oamenii nu vor înțelege clar de ce s-a renunțat la procesul de pre-vetting, ar putea apărea un sentiment de neîncredere în autori­tățile responsabile de reformă și o diminuare a sprijinului pentru continuarea reformei. 4. Flexibilitatea în implementare: Această opțiune ar per­mite introducerea unor măsuri de integritate într-un mod gradual și adaptabil, în funcție de evoluția societății și a sistemului judiciar. Nu ar implica o schimbare radicală, ci mai degrabă o adaptare a sistemului existent, ceea ce poate fi mai ușor de implementat. 4. Riscul de a ignora lecțiile învățate: Chiar dacă pre-vettin­gul a fost caracterizat de multiple abuzuri, acesta a permis și identificarea unor deficiențe grave în sistemul judiciar. Anularea completă a acestui proces riscă să piardă lecțiile învățate și să nu abordeze problemele fundamentale ale integrității din sistem. 5. Economisirea resurselor și evitarea risipirii fondurilor: Prin anularea pre-vettingului și continuarea cu criterii de integritate, se pot economisi resursele care ar fi fost nece­sare pentru un proces complet. Astfel, fondurile alocate procesului de reformă pot fi utilizate într-un mod mai eficient, fără a fi risipite în continuarea unui proces care a generat controverse, abuzuri și neîncredere. 5. Posibile conflicte interne: O astfel de schimbare ar pu­tea genera conflicte interne între cei care vor dori să con­tinue cu procesul de reformă mai radical sau complet și cei care vor opta pentru o abordare mai graduală. Aceste conflicte ar putea paraliza inițiativele de reformă și ar complica implementarea unei viziuni comune asupra viitorului sistemului judiciar. Elemente obligatorii pentru politici viitoare de consolidare a integrității judiciare Prin recunoașterea, asumarea și corectarea greșelilor co­mise și prin repunerea în drepturi a celor afectați, reforma justiției poate deveni un proces autentic și reconciliant, care nu doar că redresează nevoia de integritate a sistemu­lui judiciar, dar și protejează drepturile fundamentale ale cetățenilor. Aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura o reformă sustenabilă, în care fiecare persoană, indiferent de poziția sa în sistemul judiciar, să se simtă respectată și protejată de statul de drept. Soluțiile propuse se concentrează pe reconstrucția unui sis­tem de justiție independent, bazat pe o reformă profundă a instituțiilor naționale. Este important ca această reformă să nu depindă de intervenția externă, ci să fie susținută de politici interne solide și sustenabile, menite să asigure respectul față de statul de drept și să protejeze încrederea publicului în in­stituțiile judecătorești. În acest sens, se propune să se țină cont de următoarele ele­124