Introducere După un rollercoaster electoral cu drame politice și un scrutin anulat, în mai 2025 România alegea un nou președinte. Nicușor Dan, candidatul pro-european, primise aproximativ 88% din voturile cetățenilor români care au participat la alegerile prezidențiale în secțiile de vot deschise pe teritoriul Republicii Moldova. Într-un contrast absolut, în celelalte state unde prezența la vot a diasporei a fost importantă, contracandidatul său, George Simion, a obținut mai mult sprijin: Germania(68,30%), Franța (57,24%), Italia(66,70%) sau Spania(68,98%). Rezultatul votului din diaspora precumpănitor în favoarea candidatului așa-numit suveranist s-a încadrat în ceea ce poate fi considerat tendința generală a diasporei de a-și exprima prin vot nemulțumirea față de politica de acasă, percepută ca străină de nevoile reale ale românilor din afara țării și indiferentă la impactul deciziilor luate de București asupra statutului lor socioeconomic, cum ar fi reducerea anumitor cheltuieli bugetare sau asistența pentru Ucraina. Pe acest fundal, cele 88 de procente obținute de Nicușor Dan în Republica Moldova au avut o greutate relativ mare în rezultatul final al votului pentru alegerea președintelui României, contrastând puternic cu votul restului diasporei. O nouă provocare apărea astfel pe radarul politicii de la București: diaspora românească din Moldova. Actorii politici au interpretat participarea activă a electoratului cu drept de vot de pe teritoriul Republicii Moldova foarte diferit. Tabăra pro-europeană de la București, aflată încă în șoc după anularea alegerilor din decembrie 2024, a contat pe sprijinul electoral al moldovenilor cu cetățenie română care își doreau să vadă Republica Moldova în Uniunea Europeană. De partea cealaltă, candidatul George Simion a pledat deschis pentru sistarea asistenței financiare sau a oricărei forme de sprijin pentru Republica Moldova, susținând în mod repetat că Republica Moldova este un stat artificial. Mai mult, acesta a acuzat partidul de guvernământ de la Chișinău, dar și pe președinta Maia Sandu, de imixtiune în procesul electoral, pentru că ar fi adresat mesaje de susținere contracandidatului său, Nicușor Dan. După anunțarea rezultatelor, discursul lui George Simion a fost preluat și transformat de unii dintre susținătorii săi în discurs de ură la adresa cetățenilor români din Republica Moldova. În urma scrutinului, tabăra suveranistă, care pierduse alegerile, a acuzat cetățenii români din Republica Moldova de o înțelegere precară a realităților românești, reproșându-le că singura lor legătură cu România sunt beneficiile sociale sau economice – alocații pentru copii, pensii, acces pe piața muncii europene datorită pașaportului românesc. În spațiul public au apărut chiar apeluri la semnarea unor petiții pentru modificarea legislației în vigoare ca să permită retragerea cetățeniei române pentru locuitorii din stânga Prutului. Totuși, această situație necesită o abordare mult mai complexă, decât o simplă declarație politică. Și asta deoarece există un număr foarte mare de cereri depuse pentru redobândirea cetățeniei române. Începând cu anul 2010, când a fost înființată Autoritatea Națională pentru Cetățenie, au fost soluționate pozitiv peste 739.000 de cereri pentru redobândirea cetățeniei române de către cetățeni ai Republicii Moldova. Numărul de cereri depuse pentru aceeași perioadă a depășit cifra de 835.000. Datele confirmă creșterea numărului de cetățeni români din Republica Moldova care au dreptul la vot asigurat. Românii din Republica Moldova, însă, au transmis un mesaj foarte clar: într-un context regional complicat de conflictul de la frontiera estică și de un război hibrid, alegerea a fost condiționată de sentimentul că votul lor joacă un rol vital într-un moment dificil pentru ambele țări. Astfel, cetățenii români din Republica Moldova au avut propriile criterii de evaluare a candidaților, preferând să voteze util, din considerente de securitate, și mai puțin ideologice. Semnalând dorința unei colaborări mai strânse pe direcția integrării europene, a sprijinului economic și a solidarității culturale, rolul jucat de cetățenii români din stânga Prutului în alegerile prezidențiale din România a repus pe tapet nevoia unei reexaminări critice a legăturii dintre cele două state – politice, diplomatice, economice și culturale – prin prisma transformărilor pe care relațiile bilaterale le-au suferit după 2022. Prietenie asimetrică. O evaluare critică a relației dintre România și Republica Moldova 3