Prietenie asimetrică. O evaluare critică a relației dintre România și Republica Moldova După 2022, relația bilaterală dintre România și Republica Moldova a evoluat de la simbolismul fraternității și retorica paternalistă a„datoriei morale” către o solidaritate strategică fundamentată pe cooperare pragmatică și parteneriat matur. Dacă anterior sprijinul acordat de București – inclusiv în perioada pandemiei, prin asistență energetică, umanitară și medicală – a fost preponderent discret, noul context de securitate generat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei a determinat o implicare mai explicită, rapidă și mai puțin birocratică a României. Relația s-a recalibrat astfel către o logică de parteneriat în care Republica Moldova își afirmă autonomia decizională, iar România își redefinește rolul din donator într-un facilitator al integrării europene, valorificând propria experiență de pre- și post-aderare. Exercițiul de solidaritate strategică de după 2022 demonstrează că România poate acționa la un nivel mai înalt – diplomatic, politic, economic – în cadrul relației bilaterale cu Republica Moldova și că parametrii acestei relații creează sinergii la nivel intern și european de pe urma cărora Bucureștiul poate avea beneficii semnificative. Întărirea capacității instituționale a părții române de a furniza expertiză și asistență tehnică este direct legată de continuarea consolidării propriei poziții în UE. La aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România încă acționează timid în complexul ecosistem instituțional european, iar sprijinul activ acordat Republicii Moldova pentru a face progrese în propriul proces de integrare europeană forțează autoritățile de la București să exploreze cu mai multă încredere acest ecosistem, să creeze atenție și sprijin efectiv pentru Chișinău și să folosească instrumentarul european așa cum și alte state membre UE o fac. Mai multe publicații ale Friedrich-Ebert-Stiftung România pot fi găsite aici: ↗ https://romania.fes.de/ro/publicatii.html