CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE ÎN ROMÂNIA? investițiilor străine directe. Polonia sau Ungaria au utilizat în mod proactiv instrumentele de finanțare europeană pentru a atrage investiții străine directe ¹⁰, amplificând astfel dinamica de dezvoltare economică la nivelul economiilor lor. O altă sursă de vulnerabilitate a României în calea dezvoltării economice este legată de redefinirea rolului și responsabilităților statului în contextul actual. Capacitatea administrativă redusă și incapacitatea de colectare a taxelor, alături de evaziunea fiscală ridicată pun în pericol creșterea pe termen lung a economiei. Capacitatea administrativă poate influența posibilitatea localităților a de accesa și utiliza fondurile europene ¹¹. Sursele de finanțare europeană sunt extrem de diversificate și flexibilizate în momentul de față, creând numeroase posibilități de dezvoltare la nivel local, plecând de la cadrul financiar multianual(CFM 2021-2027), Programul Național de Redresare și Reziliență(PNRR), Mecanismul pentru Tranziție Justă sau alte instrumente precum RePower EU. Potențialul acestora în următorii ani este foarte mare de a antrena efecte de multiplicare semnificative în economie. Incapacitatea de colectare a taxelor și nivelul ridicat al evaziunii fiscale – care persistă de zeci de ani – aduc în prim-plan lipsa resurselor financiare pentru a susține investiții în sectoare cheie precum sănătatea și educația, în infrastructură, echipamente, dar și în resurse umane. Din colectarea deficitară a taxelor rezultă și lipsa fondurilor pentru a implementa strategiile de dezvoltare economică utilizând ajutoarele de stat sau alte forme de sprijin finanțate de la bugetul de stat pentru retehnologizare, cercetare dezvoltare, industrie 4.0 etc. De asemenea, diferențele structurale dintre nivelul de colectare a taxelor dintre România și statele dezvoltate din UE – aproximativ 33% din PIB în 2021 față de 47% din PIB media UE27 – se reflectă și în cheltuielile de protecție socială mai redusă care ar trebui să asigure atât politici active pe piața muncii, cât și un sprijin către cei vulnerabili în fața transformărilor structurale din economie. Alături de alte elemente, acestea reflectă incapacitatea statului în a stimula PIB­ul potențial pe toate componentele sale: Capital, Muncă și Productivitatea Totală a Factorilor. Dincolo de această analiză de ansamblu, însă, economia României ascunde variații majore la nivel subnațional. Studiul de față continuă o serie de lucrări importante din ultimii ani care s-au aplecat asupra acestor decalaje de dezvoltare la nivel local. Aceste decalaje sunt vizibile atât în ceea ce privește distribuția rezultatelor activității economice – profit, salarii, producție, număr companii, investiții străine directe, exporturi, dar și în ceea ce privește oportunitățile individuale. Localitățile din România sunt fiecare dintre ele suma modelului de dezvoltare național cu punctele forte și slabe prezentate în paragrafele anterioare, dar și o salbă de economii locale inter­dependente între ele și cu resorturi de dezvoltare proprii, cu factori care inhibă sau stimulează creșterea. Creșterea economică, deși semnificativă, a fost concentrată în prea puține regiuni și cu efecte benefice în prea puține zone. Dacă ne uităm, de exemplu, la structura salariaților în funcție de venituri – cu o mare parte din salariați câștigând salariul minim sau aproape de nivelul acestuia, sau la gradul de dezvoltare a pieței muncii în diferite județe din România, se poate observa o discrepanță importantă între județe din Sudul sau Nord-Estul țării și altele. În multe localități din România, ponderea salariaților angajați la stat (ex: primării, consilii județene, armată, asistență socială, învățământ, poliție etc.) sau agricultură este dominantă, în timp ce lucrătorii aflați în sectorul privat au o pondere redusă în totalul salariaților. Aceasta limitează oportunitățile de angajare, dar totodată facilitează migrația către aglomerările existente și municipiile mai bogate sau în alte state membre ale UE. Dacă privim spre perioada anterioară COVID-19, în anul 2019 în județe precum Teleorman, Olt, Giurgiu, Călărași, Vaslui, Mehedinți sau Botoșani ponderea populației ocupate în agricultură și sectorul public era de 50% sau peste, cu un sector privat slab dezvoltat, cu implicații nenumărate asupra standardelor de trai și oportunităților individuale la nivel local. În acest studiu explorăm în detaliu, la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale(UAT) din România, contribuția capitalului public și privat la nivelul de creștere și dezvoltare local. Identificăm diverse traiectorii de dezvoltare – unele bazate mai mult pe dimensiunea unei piețe locale, a unui centru urban mare în regiune, altele bazate mai mult pe capacitatea autorităților locale de a angaja cheltuieli publice facilitatoare proceselor de creștere locală. În final, propunem diferite recomandări care să înscrie localitățile pe o traiectorie care să conveargă spre un model de dezvoltare local echilibrat, bazat atât pe densificarea oportunităților(private) economice locale, cât și pe o structură echilibrată a cheltuielilor publice în localitate. 10 Drahokoupil, J.(2008). Globalization and the state in Central and Eastern Europe: the politics of foreign direct investment. Routledge; Bohle, D.,& Greskovits, B.(2007). The state, internationalization, and capitalist diversity in Eastern Europe. Competition& Change, 11(2), 89-115; Bruszt, L.,& Vukov, V. (2017). Making states for the single market: European integration and the reshaping of economic states in the Southern and Eastern peripheries of Europe. West European Politics, 40(4), 663-687. 11 Volintiru, C., Ionescu-Heroiu, M.,& Goga, S.(2018). Benchmarking EU fund absorption in Romanian municipalities. World Bank Report. 12 Fina, S.; Heider, B.& Raţ, C.(2021) România inegală: Disparităţile socio­economice regionale din România, FES Policy Paper; Farole, T., Goga, S.,& Ionescu-Heroiu, M.(2018). Rethinking Lagging Regions: Using Cohesion Policy toDeliver on the Potentialof Europe's Regions.World Bank. 13 Cristea, M., Mare, C., Moldovan, C., China, A. M., Farole, T., Vințan, A.,& Ionescu­Heroiu, M.(2017). Magnet cities: Migration and commuting in Romania. World Bank. 5