FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG TRAIECTORII DE DEZVOLTARE LOCALĂ ÎN ROMÂNIA 3 TRAIECTORII DE DEZVOLTARE LOCALĂ Există multe modalități prin care sunt catalogate decalajele de dezvoltare ale României. Unele dintre ele însă ascund limitări fie prin generalizare și simplificare, fie prin contradicții în contextul actual. Procesul de convergență economică al ultimei decade a produs un amalgam de subcategorii care invalidează de multe ori modul de catalogare inițial. În mod tradițional, există decalajele mari dintre mediul urban și cel rural pentru indicatori-cheie de dezvoltare precum persoane aflate în prag de sărăcie, rata de promovabilitate școlară sau rata persoanelor cu studii terțiare, rata șomajului, ponderea NEETs sau accesul la servicii medicale de bază ¹⁴. Astfel, acest clivaj nu este doar unul economic, fiind reliefat și de elemente convergente de tip social, educațional, de accesibilitate și altele. Totuși, pe măsură ce centrele urbane din România au început să se dezvolte, putem observa cum au fost antrenate efecte de creștere economică în proximitatea acestora ¹⁵. Astfel, analizele anterioare au arătat dinamica gravitațională economică a cel puțin unui mare centru urban la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare(NUTS II) din România. Nu doar localitățile urbane secundare, ci mai ales localitățile mai mici precum comunele din proximitatea marilor orașe secundare au avut o traiectorie de creștere și dezvoltare importantă în ultimii ani. Catalogate drept zone rurale, comune din componența Zonelor Urbane Funcționale(ZUF) au înregistrat o creștere economică mai pronunțată decât a altor orașe. Astfel, se poate observa în Figura 1, că suma agregată a produsului intern brut a tuturor unităților administrativ teritoriale(UAT) de tip comune este mai mare Miliarde lei Figura 1. Ponderea PIB per categorii de UAT 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 București Reședințe de județ(alte decât București) Surs ă: prelucrarea autorilor pe baza datelor de la Comisia Național ă de Strategie și Prognoz ă, INS, Eurostat 2016 2017 Municipii 2018 Sate 2019 2020 Orașe 14 https://monitorsocial.ro, https://unsingurchip.ambasadasustenabilitatii. ro/2022/ 15 Banca Mondială(2013) Poli de creștere: Faza următoare, accesibil la: https://documents1.worldbank.org/curated/en/857051468332468480/pdf/ Raport-complet.pdf 6