FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG TRAIECTORII DE DEZVOLTARE LOCALĂ ÎN ROMÂNIA Mai important este că, dacă acum zece ani doar un singur municipiu avea un PIB per capita peste 75% din media UE, în 2020 calculele arată că sunt 7 localități cu un PIB per capita peste acest prag, de aproximativ 109 mii lei pe cap de locuitor, printre care includem municipiul Cluj Napoca, dar și orașele Otopeni și Voluntari, care au reușit să beneficieze de efectele de aglomerare, dar și de proximitatea cu capitala București. În ceea ce privește traiectoriile de dezvoltare a municipiilor și orașelor din România s-au putut extrage trei traiectorii pe care mai multe localități urbane se înscriu. Acestea sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos cu diferite caracteristici comune care au putut fi observate în rândul celor 319 localități analizate. Tabelul 1 Traiectorii de dezvoltare locală Traiectorii de dezvoltare 1. Poli regionali 2. Bazate pe capital public vs. capital privat 3. Modele echilibrate de dezvoltare Sursa: prelucrările autorilor Caracteristici Aglomerări urbane inițiale care au continuat să prospere, să concentreze factori de producție (capital, muncă), iar dotările inițiale(centre universitare, infrastructură, facilități pentru parcuri industriale, dimensiunea pieței locale, calificarea forței de muncă etc.) să funcționeze ca forțe centripete pentru atragerea de investiții, salariați și, într-un final, creștere economică. Localități care prin intermediul investițiilor publice locale(în general orientate spre politici active – cheltuieli de capital și/sau fonduri europene) au reușit să stimuleze PIB-ul și/sau localități în care autoritățile locale nu au fost active, dar lipsa acestora a fost compensată cu atragerea de capital privat, investiții străine directe sesizând avantajele comparative existente. Aici pot fi incluse localități care, ca urmare a structurii cheltuielilor publice locale(clasificarea economică) au reușit să asigure o rată de creștere importantă a PIB-ului și, totodată, să balanseze sursele pentru aceasta – atât prin stimularea provenită din sectorul public, cât și ca urmare a investițiilor sectorului privat, investițiilor străine sau a fondurilor europene atrase. 3.1 TRAIECTORIA 1: POLI REGIONALI= CAMPIONI DE DEZVOLTARE LOCALI O primă traiectorie de dezvoltare la nivel local în România este cea bazată pe importanța municipiilor reședință de județ în economia locală. Creșterea la nivel local din perioada 2010-2020 ține în primul rând de impactul pe care îl are reședința de județ în economia locală sau economia județului și cum aceasta a reușit să devină un campion de dezvoltare concentrând în raza ei de acțiune investiții publice și private, locuri de muncă sau companii care exportă. De asemenea, această traiectorie de dezvoltare locală bazată pe polii regionali urbani se reflectă și în ponderea surselor de venituri proprii pentru bugetele locale care să finanțeze cheltuieli importante precum cele în infrastructura sanitară, educațională, de transport, mediu etc. și care ajung într-un final să sprijine capacitatea administrativă și competitivitatea locală. De cealaltă parte, se observă că județele care sunt mai sărace – cu o contribuție mai mică la PIB-ul național-, au și o economie mai puțin concentrată în jurul municipiilor reședință de județ, cum sunt Hunedoara, Vaslui sau Teleorman, existând un număr mai mare de localități care contribuie relativ echilibrat la PIB-ul județului(a se vedea Figura 3). Aici explicația ar putea ține mai degrabă de structura activităților economice, acestea fiind județe în care dominanța agriculturii și administrației publice este mult mai ridicată în economia județului, sectorul privat fiind slab dezvoltat și localizat în sectoare cu valoare adăugată mai scăzută (labor intensive), cum sunt Teleorman sau Vaslui, dar și cu sectoare în declin, cum este industria minieră din județul Hunedoara. Astfel, dinamica din ultimii ani la nivel local a făcut ca activitatea economică din județe precum Galați, Brăila, Dolj, Iași și Cluj să fie concentrată în proporție de peste 74% în municipiile reședință de județ—în termeni de PIB și locuri de muncă. În aceste județe și veniturile proprii ale autorităților publice locale sunt concentrate în proporție de peste 50% în municipiile reședință de județ. 17 P otrivit Eurostat PIB nominal pe cap de locuitor era la finalul anului 2020 de aproximativ 30 mii euro, iar pragul de 75% din media UE a fost de 22,5 mii euro. În lei, folosind cursul mediu Eurostat de 4,839 lei pentru un euro, acest prag devine aproape 109 lei pe cap de locuitor. 8