Figura 3 Ponderea municipiilor reședință de județ în economia județului(2010-2020) TRAIECTORII DE DEZVOLTARE LOCALĂ 30% 32% 36% 37% 38% 41% 43% 44% 46% 47% 47% 48% 48% 49% 51% 53% 53% 53% 54% 55% 56% 56% 57% 59% 59% 62% 62% 63% 63% 63% 65% 65% 65% 66% 67% 74% 75% 80% 83% 83% EVA LUI IUC DIA LIA JIU ȘTI MȚ GIU ȘIȚA ZIA REȘ AVA ȘTI AȘI ĂU CEA RE INA ȘTE ĂU HE DEA AD ARA ĂU OV IȚA ANI BIU RE ANI NȚA RIN CEA CA D VAS A C AN A IU GU PITE EA IUR RE BO MU CE OIE LĂR ZAL VÂL MA LAT OVI BAC ORG RA AR IȘO BUZ RAȘ ISTR OȘ SI M S A CȘ TA EVE TUL APO CUR A E LEX ALB TÂR TRA-N G A S R L G NI O U­SU PL CĂ CU BA T I Â G A S RG HE O TIM B B BOT SATU FO CON RNU S LUJ-N MIER PI TÂ RÂM FÂNTU TA-TU C R S OBE D Sursa: prelucrările autorilor pe baza datelor INS, Comisia Național de Strategie și Prognoză IACRA Ș II O BR VA ĂI GA LA LAȚI Corelația cu rata de creștere medie anuală a municipiilor reședință de județ ne arată că există zone în care perioada 2010­2020 a fost în favoarea acestora, respectiv cadranul dreapta sus din Figura 4, unde ratele cele mai mari de creștere s-au înregistrat în municipiile care au deținut cea mai mare pondere în economia județului și în numărul de locuri de muncă, iar activitatea economică s-a concentrat și mai mult. Apoi, cadranul din dreapta jos arată municipiile reședință unde nu au existat tendințe de concentrare a activității economice din județ. Chiar dacă, pe fondul unei rate de creștere a PIB-ului peste medie, municipiile reședință de județ au crescut, acestea și-au păstrat ponderea relativ mai redusă în PIB-ul județului și celelalte localități crescând cu ritmuri apropiate. Cel mai relevant în acest sens este județul Alba, unde în aproximativ toate localitățile urbane PIB-ul per capita a crescut aproape de rata reședinței de județ sau chiar peste în această perioadă(cu excepția orașelor Teiuș și Ocna Mureș). O imagine relativ asemănătoare se regăsește și în județul Neamț. Figura 4 Ponderea municipiilor reședință de județ și rata de creștere medie anuală a PIB per capita(2010-2020) Pondere în PIB-ul județului (2010-2020) 85% Zonă concentrare activitate GALAȚI BRĂILA 80% CRAIOVA 75% IAȘI CLUJ-NAPOCA 70% 65% 60% 55% 50% 45% 40% 35% VASLUI BISTRIȚA TIMIȘOARA TÂRGOVIȘTE SUCEAVA CĂLĂRAȘI PITEȘTI TULCEA FOCȘANI CONSTANȚA BOTOȘANI SATU MARE BRAȘOV SIBIU BUZĂU ARAD ORADEA SFÂNTU GHEORGHE BACĂU SLATINA DROBETA-TURNUSEVERIN BAIA MARE ZALĂU RÂMNICU VÂLCEA PLOIEȘTI TÂRGU-MUREȘ REȘIȚA GIURGIU SLOBOZIA PIATRA-NEAMȚ TÂRGU JIU ALBA IULIA ALEXANDIA MIERCUREA CIUC 30% DEVA Zonă creștere unitară 25% -2%-1% 0% 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 10% 11% CAGR PIB per capita(2010-2020) Sursa: prelucrările autorilor pe baza datelor INS, Comisia Național de Strategie și Prognoză 9