FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG TRAIECTORII DE DEZVOLTARE LOCALĂ ÎN ROMÂNIA Singurele reședințe de județ care au avut mai degrabă o încetinire a creșterii PIB-ului și cu o pondere mai redusă (cadranul stânga jos) sunt Vaslui, Suceava, Pitești și Călărași(în cazul Vasluiului rata medie anuală de modificare a PIB-ului per capita fiind chiar ușor negativă). În cadrul județului acestea au regresat pe fondul expansiunii altor așezări urbane. De exemplu, în județul Vaslui, Bârlad și Murgeni au avut o creștere apropiată de sau peste media țării între 2010-2020, iar în județul Argeș, localități secundare precum Câmpulung, Curtea de Argeș sau Topoloveni au crescut mai repede decât reședința de județ. De asemenea, orașele secundare au avut o performanță ridicată mai ales din perspectiva numărului de salariați și în județele Brașov(orașul Ghimbav), Harghita(orașul Borsec), Argeș(orașul Mioveni), Arad(orașul Ineu) sau Dâmbovița(orașul Găești) sau orașele din jurul București, din județul Ilfov(Voluntari, Otopeni, Măgurele). Orașul Mioveni a fost din perspectiva dinamicii activității economice(estimată pe baza numărului de salariați) mai important decât reședința de județ Pitești, sprijinit în această perioadă și de ponderea ridicată a cheltuielilor cu investițiile publice(cheltuieli de capital și fonduri UE). 3.2 TRAIECTORIA 2: STRATEGIE LOCALĂ DE UTILIZARE SAU ATRAGERE A CAPITALULUI ­MODEL DE CREȘTERE BAZAT PE INVESTIȚII PUBLICE VS. CAPITAL PRIVAT O a doua traiectorie de dezvoltare locală se bazează pe dinamica de creștere a municipiilor și, respectiv, orașelor din România în funcție de sursele de capital care au stat la baza acestei creșteri. De exemplu, ce rol și mai ales cât de mare a fost impulsul dat de investițiile private? Cât de importantă este structura execuției bugetare a autorităților publice locale? Care a fost impactul cheltuielilor de capital de la bugetul de stat/local sau al fondurilor europene executate? În acest sens am urmărit modul în care se împart cheltuielile publice locale în funcție de clasificarea economică a acestora, având în vedere care este ponderea de cheltuieli pe care autoritățile publice locale o alocă spre cheltuieli de capital și fonduri europene(cheltuieli ACTIVE) și ponderea de cheltuieli alocate spre cheltuieli de personal și asistență socială(cheltuieli PASIVE) ¹⁸ și cum această structură de cheltuieli s-a reflectat în activitatea economică la nivel local, respectiv în dinamica PIB­ului din perioada 2010-2020. Analiza de corelație a fost făcută pe toate cele 103 municipii și municipii reședință de județ(62 municipii și 41 municipii reședință de județ, inclusiv București), dar și pe cele 216 orașe din România. (I) Orașele și municipiile pentru care impulsul dat de cheltuielile publice – respectiv orientarea spre cheltuieli active(investiții de la buget și fonduri europene)-, a fost unul care a accelerat creșterea. (II) Orașele și municipiile în care PIB-ul a crescut accelerat, dar nu ca urmare a unui impuls dat de autoritățile publice locale, ci mai degrabă a influxului de investiții private – străine și autohtone, sau a unor investiții finanțate cu fonduri de la bugetul central. (III) Orașe și municipii care au avut cheltuieli de investiții importante executate în buget, dar pentru care PIB-ul per capita a crescut sub ratele medii de creștere luată ca referință pentru perioada 2010-2020. (IV) Orașe și municipii cu o creștere modestă a PIB per capita, dar și cu o structură a execuțiilor bugetare locale dominate de cheltuielile pasive(asistență socială și cheltuieli de personal). (V) Orașe și municipii care în 2010-2020 au înregistrat o scădere a PIB per capita și au avut cheltuieli active dominante. Important de remarcat că în această situație nu se află nicio localitate. (VI) Orașe și municipii în care PIB-ul per capita a scăzut, iar cheltuielile pasive au fost dominante. În Tabelul 2 sunt prezentate UAT-urile relevante pentru cele șase categorii propuse, dar și numărul total de UAT aferent fiecărei categorii. După cum se observă, cele mai multe UAT sunt în categoriile II și IV, care combină cheltuielile pasive dominante în structura cheltuielilor publice locale și rata anuală medie de creștere a PIB-ului per capita peste media sau sub media de 5,4% pe an în termeni nominali din fiecare municipiu și oraș analizat. Astfel, în categoria II perioada analizată 2010-2020 sunt localități precum Cluj Napoca, Urlați, Recaș, Ghimbav ș.a. care au obținut rate ridicate de creștere a PIB-ului per capita, dar structura cheltuielilor publice locale a fost dominată de cheltuielile pasive, precum cele de personal și cele de asistență socială. Î n aceste localități stimulul creșterii PIB-ului per capita a fost reprezentat mai degrabă de investițiile private(autohtone și/sau străine), dar este posibil și fondurile de la bugetul central să fi sprijinit creșterea prin influxul de fonduri și efecte de multiplicare generate, cum sunt cele două scheme de ajutor de stat ale Ministerului Finanțelor Publice instituite prin HG 807/2014 și HG 332/2014. D e cealaltă parte, în categoria a IV-a, sunt localități în care investițiile private nu s-au putut dezvolta, iar autoritățile publice locale nu au fost orientate către cheltuieli active, nici din perspectiva fondurilor de la buget, nici din perspectiva atragerii fondurilor europene. Acestea au fost împărțite pe șase categorii în funcție de dinamica PIB-ului la nivel de localitate și de structura cheltuielilor publice din perioada 2010-2020 pentru a scoate în evidență mai multe modele de creștere(a se vedea Tabelul 2 de mai jos): 18 Datele privind execuțiile bugetelor locale au fost preluate de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: http://www.dpfbl.mdrap.ro/ sit_ven_si_chelt_uat.html(octombrie 2022) 10